Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 441/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 441
Ședința publică de la 24 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ene Ecaterina
JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Adrian Bogdan Vorniceasa Ioana
- -
-- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău
legal reprezentat prin - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de inculpata împotriva încheierii din 17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta inculpată în stare de arest asistată din oficiu de avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Recurenta inculpată a învederat instanței că are apărător ales.
Instanța a adus la cunoștința inculpatei că s-a efectuat notă telefonică cu apărătorul ales și acesta a comunicat că nu se poate prezenta în instanță și solicită desemnarea unui apărător din oficiu.
Recurenta inculpată a fost de acord cu judecarea recursului și a fi asistată de avocatul desemnat din oficiu respectiv avocat.
Recurenta inculpată prin apărătorul din oficiu și procurorul au învederat instanței că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind formulate alte cereri instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat oficiu având cuvântul pentru recurenta inculpată a arătat că dacă ar fi judecată după natura faptei ar însemna că fapta prezintă pericol ridicat dar ce trebuie analizat este dacă, persoana inculpatei este pericol pentru societate, un pericol concret. Din declarațiile date in cauză de inculpată și de către martori rezultă că aceasta a intervenit pentru a-și salva copilul care fusese supus și alte ori la acte de violență din partea victimei. A fost un act de agresiune din partea victimei asupra copilului și nu putea fi pasivă, s-a creat o stare emoțională deosebită. A existat și o cădere a obiectului asupra corpului victimei și i-a produs loviturile interne. Instanța de fond a analizat infracțiunea sub aspectul dispozițiilor art.148 lit.a Cpp dar nu poate fi considerată o persoană periculoasă. A solicitat a se aprecia dacă inculpata, ca mamă, prezintă pericol social.
A pus concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii și pe fond judecarea inculpatei în stare de libertate. A cerut plata onorariului din fondul.
Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică și obligarea inculpatei la plata cheltuielilor judiciare către stat. În mod corect a reținut in stanța de fond că temeiurile subzistă raportat la gravitatea deosebită a faptei și a pericolului concret pentru ordinea publică.
Recurenta inculpată având ultimul cuvânt a solicitat admiterea recursului și judecarea în stare de libertate susținând că are copilul bolnav și nu ea l-a ucis pe victimă.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față,constată următoarele:
Prin încheierea din 17 iunie 2009, pronunțată de către Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în temeiul art.300/2 raportat la art.160/b alin. 1 și 3 din Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatei, fiica lui și, născută la data de 23.02.19743 în municipiul P
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Verificând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei s- constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț nr. 421/P/2008 din 10.03.2009, înregistrat la această instanță sub nr- din 13.03.2009, s-a dispus trimiterea in judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei, fiica lui G și, născută la 25.02.1972 în P N, arestată preventiv în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță B, în baza mandatului nr.39/U/2008, emis de Tribunalul Neamț, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.l Cod penal și art. 174, 175 lit.c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal,constând, în esență, în aceea că la data de 18.12.2008 și-a imobilizat, prin legare de mâini și de picioare, soțul, pe care ulterior 1-a lovit cu obiecte contondente, cauzându-i leziuni grave de tipul fracturilor costale, a rupturilor pulmonare și a unui pneumohemotorax, care au dus la deces.
Împotriva inculpatei s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, prin încheierea nr. 42/U/24.12.2008. în baza acestei încheieri s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.39/U/ din 24.12.2008. Durata măsurii arestării preventive a fost prelungită succesiv prin încheierile din 16.01.2009 și 18.02.2009.
După înregistrarea dosarului la instanță, în temeiul art. 3001Cod procedură penală s-a procedat la verificarea temeiniciei și legalității măsurii arestării preventive, măsură, care a fost menținută prin încheierea din data de 19.03.2009.
Verificând, în temeiul art. 300~ Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, constată că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei, în raport de gravitatea deosebită a faptei și a pericolului concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă făptuitoarea.
Pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din însuși pericolul social al infracțiunii pentru care este trimisă în judecată inculpata, reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, de mare frecvență în zona în care se produc. Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, sentimentul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoane învinuite de săvârșirea unor infracțiuni grave sunt cercetate și judecate în stare de libertate.
Împotriva încheierii susmenționate, în termen legal a declarat recurs inculpata,care atât personal, cât și prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat judecarea în stare de libertate,motivat de faptul că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Astfel, s-a susținut că probele administrate în cauză au dovedit împrejurarea că asupra inculpatei, datorită exercitării de către victimă (soțul său și tatăl minorului) de agresiuni repetate față de copil,s-a creat o stare emoțională deosebită și nu putea sta pasivă,însă a făcut precizarea că nu a omorât victima,leziunile interne constatate au putut fi produse și prin căderea congelatorului asupra acesteia. Prin urmare, s-a menționat că este îndeplinită doar prima condiție cerută de dispozițiile art.148 litera f Cod procedură penală,respectiv, fapta pentru care inculpata este judecată,este pedepsită de lege cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare, însă nu este îndeplinită cea de-a doua condiție cumulativă, referitoare la existența de probe din care să rezulte pericolul social concret pe care să-l prezinte inculpata, prin lăsarea sa în libertate. În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, reținerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
Instanța de control judiciar, examinând hotărârea atacată,atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț nr. 421/P/2008 din 10.03.2009, s-a dispus trimiterea in judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei, fiica lui G și, născută la 25.02.1972 în P N, arestată preventiv în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță B, în baza mandatului nr.39/U/2008, emis de Tribunalul Neamț, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.l Cod penal și art. 174, 175 lit.c Cod penal cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal,constând, în esență, în aceea că la data de 18.12.2008 și-a imobilizat, prin legare de mâini și de picioare, soțul, pe care ulterior 1-a lovit cu obiecte contondente, cauzându-i leziuni grave de tipul fracturilor costale, a rupturilor pulmonare și a unui pneumohemotorax, care au dus la deces.
In conformitate cu dispozițiile art.300/2 Cod pr.penală,"In cauzele în care inculpatul este arestat,instanța legal sesizată este datoare să verifice,în cursul judecății,legalitatea și temeinicia arestării preventive,procedând potrivit art.16o/
Potrivit acestui din urmă articol, aliniat 3,"Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate,instanța dispune,prin încheiere motivată,menținerea arestării preventive".
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului,prin prisma dispozițiilor susmenționate,rezultă că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv,împotriva inculpatei,nu s-au schimbat.
Așa cum rezultă din probatoriul efectuat în cauză,există date și indicii temeinice,din care rezultă presupunea că inculpata a săvârșit faptele pentru care a fost trimisă în judecată.
În cauză sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală.
calificat și lipsirea de libertate, sunt infracțiuni cu pericol social deosebit de ridicat,contra vieții,integrității corporale și sănătății,precum și contra libertății persoanei.
socială a faptelor reprezintă, de asemenea, unul din criteriile de apreciere a pericolului social concret și aceasta este evidentă în cauza de față, cu atât mai mult cu cât s-au comis în prezența unui minor. Prin lăsarea în libertate a inculpatei, în comunitate s-ar induce un puternic sentiment de insecuritate socială, de nesiguranță, în opinia publică, fapt ce în final s-ar repercuta negativ asupra finalității actului de justiție.
În cauza dedusă judecății, se constată, pentru aspectele mai sus prezentate, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă și în prezent, infracțiunile pentru care este trimisă în judecată inculpata sunt în măsură, prin natura lor și consecințele produse, să releve un pericol cert pe care l-ar prezenta aceasta pentru ordinea publică, faptele fiind presupuse a fi comise printr-o modalitate deosebit de violentă,raportat la zona în care au fost aplicate victimei, violențele, obiectele folosite, consecințele produse și persoana asupra căreia au fost comise faptele.
Alegerea și menținerea măsurii de prevenție se face ținându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea inculpatului în judecată, de împrejurările concrete în care se presupune că s-au comis, etc.
Elocvente sub acest aspect sunt probele administrate până la această dată, respectiv declarațiile martorilor G, și, care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.respectiv referatul de evaluare al inculpatei și caracterizările depuse la dosarul de fond.
Gradul de pericol social al infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, trebuie privit și prin prisma unor circumstanțe concrete ale cauzei, cum ar fi: consecințele grave pe care le-a avut asupra victimei,care în urma loviturilor aplicate,după ce a fost imobilizat prin legarea mâinilor și picioarelor, a decedat, de frecvența infracțiunilor de același gen și de necesitatea unei prevenții generale, precum și de poziția inculpatei pe parcursul procesului penal.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că lăsarea inculpatei în libertate, în această fază a procesului penal, ar genera o stare de insecuritate socială, prezentând un pericol concret pentru ordinea publică și că prin operațiunea logică a interpretării, temeiurile prevăzute de148 literaCod de procedură penală trebuie examinate prin raportare la probele administrate, acestea fiind cele care conferă elemente în susținerea pericolului concret pentru ordinea publică și pe cale de consecință pentru menținerea măsurii arestului preventiv a inculpatei.
Pentru motivele arătate, în temeiul art.385/15 pct.1 litera b Cod pr.penală,recursul inculpatei,urmează a fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.189 și 192 alin.2 pr.penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata, împotriva încheierii din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Onorariul în sumă de 100 lei pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va plăti din fondul special al,urmând a se include în cheltuielile judiciare către stat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurenta să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24.iunie.2009, în prezența recurentei arestate.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Adrian Bogdan Vorniceasa Ioana
GREFIER,
red.înch.
red.dec.recurs
tehnored.
2 ex.
25.06.2009
Președinte:Ene EcaterinaJudecători:Ene Ecaterina, Adrian Bogdan Vorniceasa Ioana
