Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 439/2009. Curtea de Apel Bacau

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 439

Ședința publică de la 24 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ene Ecaterina

JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Adrian Bogdan Vorniceasa Ioana

- -

-- grefier

***********

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -- Serviciul Teritorial Bacău legal reprezentat prin

- procuror

Pe rol fiind judecarea recursurilor penale declarate de inculpații și împotriva încheierii din data de 18.06.2009 prin care s-au soluționat cererile de liberare provizorie sub control judiciar și recursurile declarate de inculpații, -, și împotriva încheierii din data de 18.06.2009 prin care s-a menținut starea de arest a inculpaților, ambele pronunțate de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați în stare de arest asistați după cum urmează: inculpatul asistat de avocat ales, inculpatul - asistat de avocat ales, asistat de avocat ales și asistat de avocat oficiu

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei după care:

Recurenții inculpați prin apărători și procurorul au învederat instanței că nu au cereri de formulat.

Nefiind formulate cereri, instanța a constatat recursurile în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.

Avocat ales având cuvântul pentru recurentul inculpat - cu privire la respingerea cererii de liberare sub control judiciar, a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii. Deși textul de lege acordă instanței posibilitatea de a admite sau respinge, consideră că respingerea cererii trebuia motivată. Respingerea cererii s-a făcut pentru doi inculpați și s-a admis doar pentru un inculpat. Instanța a motivat doar printr-o singură frază sumară și la general. În dosar s-au audiat martori și s-au administrat celelalte probe astfel încât nu există posibilitatea influențării administrării de probe. Susținerea că "există date că lăsați în libertate, inculpații ar comite alte infracțiuni" nu este reală, nu se cunosc astfel de date.

Cu privire la încheierea prin care s-a menținut starea de arest a inculpatului a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii, temeiurile avute în vedere nu mai subzistă. Dacă instanța ar fi observat că nu mai sunt probe de administrat nu ar fi trebuit să rețină art.148 lit.b Cpp. Cu privire la reținerea art.148 lit. a Cpp nu există date certe că fiind liber ar încerca zădărnicirea adevărului ori ar tergiversa soluționarea cauzei.

În aceste condiții, pentru echivalent de tratament penal, a solicitat admiterea recursului, judecarea în stare de libertate, situația acestuia fiind echivalentă cu situația inculpatului. Inculpatul a dat declarații complete în fața instanței, este arestat de 11 luni iar termenul rezonabil a fost depășit. Declarațiile martorilor audiați în circumstanțiere care l-au ajutat pe îi folosesc și acestui inculpat.

Avocat ales având cuvântul pentru recurentul inculpat a învederat instanței că la data de 02.06.2009 a adresat tribunalului o cerere prin care solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura liberării sub control judiciar. La termenul de judecată a lăsat la dosar o cerere prin care solicita amânarea cauzei fiind în imposibilitatea de a se prezenta. În dosar s-a prezentat un alt coleg, cu delegație de substituire. Această substituire nu a făcut-o el iar semnătura de pe delegație nu-i aparține, acel coleg nu a fost împuternicit de el. A solicitat a se constata că această încheiere este lovită de nulitate.

Dacă se va trece peste aceasta, recursul vizează încheierea prin care s-a menținut starea de arest și s-a respins cererea de liberare sub control judiciar dar solicită a se avea în vedere MINUTA din 05.11.2008 - pe care o depune la dosar în copie, prin care printre altele se arată că " în aplicarea dispozițiilor art.20 din Constituția României, se consideră că dispozițiile art.141 alin.1 teza finală din Codul d e procedură penală încalcă dispozițiile art.5 paragraful 4 și art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului ". A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, înlocuirea măsurii arestării cu măsura prevăzută de art.145 Cod procedură penală.

Cu privire la menținerea stării de arest, apreciază că motivarea instanței este o motivare stereotipă. Care sunt temeiurile de drept avute în vedere? Cele prevăzute de lit. a-b sunt caduce de menținere. Se motivează că în libertate ar putea părăsi țara, că ar avea legătură cu persoane din străinătate. Nu există astfel de probe. S-au efectuat două comisii rogatorii dar nu-l privesc pe acest inculpat. Privarea de libertate este o măsură excepțională și nu se poate lua oricând și oricum. După ce a stat 11 luni arestat apreciază că pericolul social prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală, s-a diminuat.

Avocat ales având cuvântul pentru recurentul inculpat - a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond revocarea măsurii arestării. Dezlegarea dată de instanța de fond nu este mulțumitoare. Dacă s-a apreciat subzistența dispozițiilor art.148 lit.f Cod procedură penală iar în acestea se face referire la faptă și la existența unui grup, atunci aceste aspecte trebuie avute în vedere pentru toți inculpații. În acest context există discriminare între inculpatul și acești patru inculpați, care au acționat împreună. Circumstanțele personale ale inculpatului sunt asemănătoare cu cele ale lui ( are familie, are un copil și are posibilitatea încadrării în muncă dacă va fi în stare de libertate). Pentru considerentele avute în vedere de instanța de fond, nu se justifică menținerea stării de arest.

Avocat oficiu a având cuvântul pentru recurentul inculpat, a depus la dosar un memoriu din partea acestuia. Se raliază concluziilor puse de colegii săi solicitând admiterea recursului, casarea încheierilor și judecarea inculpatului în stare de libertate. Motivarea instanței de fond este foarte sumară, aceștia au dat declarații, martorii au fost audiați și nu știe la ce se referă instanța când spune că " lăsați în libertate ar comite alte infracțiuni", care sunt probele care susțin această motivare, sau administrarea căror probe poate fi influențată. Solicită a se avea în vedere că activitatea lui raportată la activitatea lui este cu mult redusă. Este vorba de egalitate de tratament și trebuie analizat strict ceea ce a făcut fiecare.

A solicitat plata onorariului din fondul special al

Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, menținerea încheierilor pronunțate ca fiind temeinice și legale. Față de stadiul cercetării judecătorești în cauză subzistă temeiurile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, date fiind natura infracțiunii, gravitatea ei, circumstanțele penale și procesuale ale inculpaților. Diferența dintre inculpați este tocmai atitudinea procesuală a acestora. Inculpații de astăzi au încercat parțial recunoașterea unor probe evidente de vinovăție.

Cu privire la nulitatea încheierii, aceasta nu poate fi avută în vedere, inculpatul a fost asistat de apărător care a pus concluzii.

Avocat a ținut să adauge că pe delegația de substituire nu este precizată și soluționarea cererii formulată în temeiul art.145 Cpp.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt și-a însușit concluziile puse de apărătorul său.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt a arătat că el a fost prins în flagrant și nu mai avea ce să recunoască. Solicită a fi judecat în stare de libertate.

Recurentul inculpat având ultimul cuvânt a lăsat soluția la aprecierea instanței.

Recurentul inculpat - având ultimul cuvânt a lăsat soluția la aprecierea instanței.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 18 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-, în temeiul art.160 indice 8/a alin.6 pr.pen. s-au respins ca netemeinice cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații și.

În temeiul art. 160^8apr.pen. s-a admis cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 10.05.1976, în B, domiciliat în mun. B, str. -/C/7, jud.B,CNP - și în consecință, s-a dispus punerea în libertate provizorie a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

În temeiul art. 160^8aalin. 3 raportat la art. 160².pr.pen. s-a stabilit ca inculpatul să respecte următoarele obligații:

a) să nu depășească limita teritorială fixată decât în condițiile stabilite de instanță;

b) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de instanță, - Poliția mun. B - conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;

d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;

e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

e) să nu se aproprie de, martorii ori alte persoane și să nu comunice cu acestea direct sau indirect;

În temeiul art.160²alin.3²Cod pr.penală, atrage atenția inculpatului că în cazul încălcării cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

În temeiul art.160²alin.4 pr.pen. raportat la art.145 alin.2/1 pr.pen. s-a dispus comunicarea copiei certificate a prezentei încheieri: inculpatului, Poliției Mun.B, Direcției Generale de Pașapoarte, Jandarmeriei, Poliției Comunitare și Inspectoratului General de Poliție de Frontieră, în vederea asigurării respectării obligațiilor care îi revin inculpatului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin cererea formulată, inculpații, și au solicitat liberarea provizorie pe control judiciar, arătând în conținutul acestora că pedepsele infracțiunilor pentru care este cercetat sunt închisoare de la 6 luni la 5 ani, că s-au finalizat certări le, întocmindu-se rechizitoriu și că au cunoștință de consecințele nerespectării eventualelor măsuri ce ar putea fi impuse de către instanța de fond, respectiv a dispozițiilor art.160 indice 1.pr.pen.

Instanța a procedat, potrivit art. 160 indice 6 și 7 pr.pen, constatând că cererea inculpatului, a fost formulată și semnată de apărătorul său ales, a procedat la audierea acestuia, care și-a însușit cererea, precum și la audierea celorlalți doi inculpați,dispunând admiterea în principiu a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, apreciind în funcție de limitele de pedeapsă ale infracțiunilor deduse judecății, că acestea sunt admisibile.

Analizând însă cererile formulate de inculpații și pe fond, Tribunalul a considerat că urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

Fiecare inculpat aflat în stare de arest preventiv, are dreptul constituțional prevăzut de Constituție și Codul d e procedură penală să formuleze o cerere de liberare provizorie sub control judiciare (art.23 pct.10 din Constituție și respectiv, art.5 alin.5 pr.pen.).

De asemenea, art.160 indice 2.pr.pen. arată că " Liberarea provizorie sub control judiciare se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani," iar alin. 2 precizează că " liberarea provizorie sub control judiciare nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte"

Dacă în ceea ce privește aliniatul 1, cererile sunt ușor de examinat, și în consecință de admis în principiu, problema temeiniciei, sau nu, a admiterii cererii de liberare provizorie sub control judiciar așa cum arată alin.2, este mai greu de cercetat, întrucât formularea cererii și îndeplinirea condițiilor de la alin. 1 nu atrage automat, obligatoriu admiterea cererii pe fond, o astfel de cerere are un caracter facultativ pentru magistrat, nu acționează "ope legis", prin cercetarea tuturor împrejurărilor de fapt, a persoanelor inculpaților a conduitei lor, a aprecierii se poate admite sau nu cererea formulată.

Prima instanță a considerat că temeinicia unei astfel de cereri trebuie privită numai prin prisma condițiilor arătate la alin 2 al ar.160 indice 2, dacă există date că inculpatul ar săvârși alte infracțiuni, în cazul în care i s-ar admite cererea, dacă ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, să altereze ori să distrugă mijloacele de probă sau alte fapte de aceeași natură și care ar influența negativ cursul cercetării judecătorești, constatând că prin activitatea lor infracțională, privită individual cât și în ansamblu, prin colaborarea lor la presupusa comitere a infracțiunilor, infracțională desfășurată,în ceea ce-i privește pe inculpații susmenționați, există date care să susțină temerea că lăsați în liberate, în această formă, ar putea comite alte infracțiuni, au suficiente cunoștințe tehnice pentru a altera sau modifica mijlocele de probă, ar putea încerca zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea celorlalți inculpați, cercetarea judecătorească fiind în plină desfășurare.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, cererea sa de liberare provizorie sub control judiciar, a fost considerată ca fiind fondată motivat de comportarea sinceră de la începutul procesului penal, atât pe parcursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească în timpul procesului,împrejurare față de care instanța de fond apreciat că inculpatul prezintă garanții pentru buna desfășurare a procesului penal în sensul că nu va zădărnici aflarea adevărului și nu va tergiversa soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.

Totodată, s-a considerat că este util și cu titlu de exemplu, ca societatea să stimuleze, să recompenseze comportările sincere ale oricărei persoane și în speța de față inculpatului, fiind singurul care a cooperat cu organele de urmărire penală de la început,iar atitudinea sinceră a acestuia a fost susținută, la termenul de astăzi de depozițiile martorilor în circumstanțiere audiați în apărarea sa și de înscrisul depus la dosar (o caracterizare de la locul de muncă).

Printr-o altă încheiere, pronunțată tot în ședința de judecată din data de 18 iunie 2009, pe lângă alte măsuri procedurale, Tribunalul Bacău, în temeiul art.300/ 2 cu art.160/ pr.pen. a menținut arestarea preventiva a inculpaților: (fost, poreclit ""), (fost ) și (poreclit " "), aflați în Penitenciarul Bacău.

În temeiul art.139 alin.1 Cod pr.penală, înlocuit măsura arestului preventiv luată împotriva inculpatului cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, urmând ca supravegherea inculpatului, pe durata măsurii de obligare de a nu părăsi țara, să fie exercitată de Poliția Municipiului

În temeiul art.145/1 alin.2 pr.pen. cu art.145 alin.1/1,alin.1/2 Cod pr.penală, a obligat inculpațul să respecte următoarele obligații:

a) să nu depășească limita teritorială fixată decât în condițiile stabilite de instanță;

b) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura;

e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

f) să nu se aproprie de, martorii ori alte persoane și să nu comunice cu acestea direct sau indirect;

În temeiul art.145/1 alin.2 pr.pen. art.145 alin.3 Cod pr.penală, a atras atenția inculpatului că în cazul încălcării cu rea-credință a măsurii a obligării de a nu părăsi țara sau a obligațiilor care îi revin, se va lua față de acesta măsura arestării preventive.

În temeiul art.145/1 alin.2 pr.pen. cu art.145 alin.2/1 pr.pen. a dispus comunicarea copiei certificate a prezentei încheieri: inculpatului, Poliției Mun.B, Direcției Generale de Pașapoarte, Jandarmeriei, Poliției Comunitare și Inspectoratului General de Poliție de Frontieră, în vederea asigurării respectării obligațiilor care le revin inculpatului.

A dispus punerea în libertate a inculpatului, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.

A respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara, formulate de inculpații și.

Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond,analizând temeiurile care au dus la arestarea preventivă a inculpaților (fost, poreclit ""), (fost ), (poreclit " "), trimiși în judecată de către Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art.24, 25 și 27 din legea 365/2002 și art.8 din Legea 39/2003 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal,a constatat că acestea subzistă și se mențin temeiurile care au dus la arestarea preventivă a acestora și a menținerii ulterioare a arestului, că nu se impune punerea în libertate a inculpaților, pentru următoarele considerente:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă DIICOT - Serviciul Teritorial - s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:

- - fost, zis "", fiul lui și, născut la 22.10.1970 în B, domiciliat în B,-/B/1, jud. B;

- - fost, fiul lui - și, născut la 17.08.1977 în com., jud. O, domiciliat în B,-/C/11, jud. B;

- - fiul lui și, născut la 10.05.1976 în B, domiciliat în B,-/C/7, jud. B, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. art. 24, 25 din Legea 365/2002 și art. 25. pen. rap. la art. 27 al. 1 din Legea 365/2002, și art. 8 din Legea 39/2003, totul cu aplic. art. 33 lit. a pen. constând în aceea că: în cursul anului 2008 s-au asociat în vederea comiterii de infracțiuni, au achiziționat împreună și deținut echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, pe care le-au amplasat la -uri din Germania, obținând astfel date de identificare a unor card-uri bancare, aparținând unor cetățeni străini.

După revenirea în România au deținut și au pus în circulație instrumente de plată contrafăcute, iar în perioada iunie-iulie 2008 au determinat-o cu intenție pe învinuita să se deplaseze cu ei la -uri din B și împrejurimi, pentru a efectua retrageri neautorizate de numerar cu instrumente de plată contrafăcute.

Prejudiciul estimat ca fiind cauzat prin comiterea acestor infracțiuni este de aprox. 100.000 ROL.

- zis " ", fiul lui și, născut la 14.11.1953 în B, domiciliat în B,-/A/3, jud. B, pentru săvârșirea infracțiunilor art.25 din Legea 365/2002 și art. 8 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit.a pen constând în aceea că: în cursul anului 2008, în cadrul unei asocieri infracționale, constituită în scopul comiterii de infracțiuni la legea comerțului electronic, a confecționat și deținut echipamente utilizate la falsificarea instrumentelor de plată electronică, fiind prins în flagrant în timp ce se deplasa în Olanda împreună cu un alt coinculpat, pentru a le utiliza la fraudarea bancomatelor din această țară.

- fiul lui și, născut la 10.06.1986 în B, domiciliat în B,-/B/13, jud. B; pe o perioadă de 30 de zile, entru p. săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.24 alin.1,2, art. 25, 27 alin.1 din Legea 365/2002 și art. 8 din Legea 39/2003, cu aplic. art. 33 lit.a pen. constând în aceea că: în cursul anului 2008, în cadrul unei asocieri infracționale, constituită în scopul comiterii de infracțiuni la legea comerțului electronic, a deținut și utilizat echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică (inscriptor de date tip ).

A procedat la falsificarea instrumentelor de plată electronică, a pus în circulație asemenea instrumente și a efectuat operațiuni neautorizate de retragere de numerar atât la -uri cât și la -uri.

Acesta a fost prins în flagrant, în timp ce se deplasa în Olanda împreună cu un alt coinculpat, având asupra sa echipamente de skimming, pe care intenționa să le utilizeze la fraudarea bancomatelor din această țară.

Prejudiciul estimat ca fiind cauzat prin comiterea acestor infracțiuni este de aprox. 40.000 ROL.

De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului - fiul lui și, născut la 09.05.1986 în B, domiciliat în B,-/A/16, jud. B,pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 24 al.2, art. 27 al.3 din Legea 365/2002 și art. 8 din Legea 39/2003, constând în aceea că: în cursul anului 2008, în cadrul unei asocieri infracționale, constituită în scopul comiterii de infracțiuni la legea comerțului electronic, a procedat la transmiterea neautorizată către inculpatul de date de identificare a card-urilor bancare, în vederea efectuării de operațiuni neautorizate de retrageri de numerar și a deținut în vederea punerii în circulație instrumente de plată electronică falsificate.

Anterior datei întocmirii rechizitoriului, s-a dispus, la propunerea Parchetului de pe lângă DIICOT- Serviciul B, arestarea preventivă a inculpaților (fost, poreclit ""), (fost ), (poreclit " "), și, la data de 19.07.2008, de către Tribunalul Bacău, în baza dispozițiilor art. 148 lit.a,b, f pr.pen. și prelungită măsura arestării, de către aceeași instanță la datele de 20.07,17.08, 14.09, 13.10, 11.11, 30.11, 29.12.2008.

În temeiul art.300 ind.1 pr.pen. măsura a fost menținută de către Tribunalul Bacău, după înregistrarea la instanță rechizitoriul indicat mai sus, la data de 24.12.2008.

De asemenea, pe parcursul judecării cauzei s-au avut în vedere prevederile art.300², aliniatul 1 din Codul d e procedură penală, prin care se arată că "în cauzele în care inculpatul este arest, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, procedând potrivit art.160_.."

Cu privire la inculpatul,instanța de fond a reținut că prin mandatul nr. 43/ 19. 07 2008 emis în baza încheierii de ședință din data de 19.07.2008 a Tribunalului Bacău, s-a admis propunerea DIICOT - Serviciul Teritorial Bacău și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, constatându-se la data respectivă, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit a,b și f cod pr penală.

Măsura arestării preventive a inculpatului a fost prelungită potrivit art.155 și urm. Cod pr. penală, prin încheieri ale Tribunalului Bacău, măsură menținută și după înregistrarea actului de sesizare al instanței, respectiv la termenul din 22 mai 2009, iar din probele administrate în cursul urmăririi penale respectiv perchezițiile domiciliare efectuate în cauză, înregistrările telefonice, procesul verbal privind prejudiciile cauzate de inculpat cu card-uri conținând date copiate de pe teritoriul Germaniei a rezultat că inculpatul este prezumat că a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Tot probatoriul administrat în cauză a concretizat indicii temeinice cu privire la faptul că activitatea infracțională a tuturor inculpaților s-a desfășurat în formă organizată de o perioadă de timp, membrii grupării acționând pe diferite linii specifice (confecționare, falsificare instrumente, aparatură destinată fraudării, respectiv fraudare efectivă), preluând diferite atribuții, în funcție de necesitățile grupului, în țară sau străinătate, în vederea realizării scopului final de obținere de beneficii financiare, constatându-se o mobilitate pronunțată privind numărul persoanelor angrenate în circuitul infracțional și specificul activităților ilicite pe care le materializează pe acest segment de criminalitate organizată.

Din pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunea descrisă, impactul social pe care l-ar avea lăsarea în libertate a acestui inculpat, instanța de fond a constatat că în cauză nu au dispărut temeiurile care au dus la arestarea preventivă a acestuia.

Prima instană a mai constatat că și pentru inculpatulse impune menținerea stării de arest, pentru următoarele considerente:

Din gruparea susmenționată face parte și inculpatul, zis " ", care avea ca principală activitate infracțională fabricarea echipamentelor destinate fraudării bancomatelor, aparatură pe care a utilizat-o personal în deplasările în străinătate (Olanda), dar pe care o punea și la dispoziția altor persoane interesate în achiziționarea unor asemenea echipamente, contra cost.

S-a apreciat că în raport de temeiurile care au dus la arestarea preventivă a acestui inculpat, își găsesc incidența dispozițiile art. 148 lit."a,b și f din Codul d e procedură penală deoarece riscul ca inculpatul să fugă din țară este iminent în contextul în care acesta a acționat și în străinătate și a avut legături cu grupări care au acționat în afara granițelor țării și de asemenea dacă acesta ar fi lăsat în stare de libertate aceștia ar putea cu ușurință să zădărnicească aflarea adevărului prin sustragerea, alterarea sau distrugerea unor probe.

Pe de altă parte acuzațiile ce planează asupra inculpatului vizează infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor, natura infracțiunii, modalitățile de săvârșire, aria extinsă și împrejurările comiterii acestora.

Cu privire la inculpatul G, instanța de fond reținut că este cercetat pentru infracțiunea de asociere la un grup infracțional organizat, prevăzute de art.8 din Legea nr.39/2003, precum și punerea în circulație a instrumentelor de plată falsificate, prevăzute de art.24 al.2 din Legea nr.365/2002, fabricare și deținere de echipamente pentru falsificare de instrumente de plată electronice, prevăzute de art.25 din Legea nr.365/2002 și efectuarea de extrageri de numerar neautorizate, prevăzute de art.27 din Legea nr.365/2002.

S-a motivat că inculpatul a fost arestat prin încheierea din 19.07.2008 a Tribunalului Bacău, în temeiul art.148 lit.a, b și f măsură C.P.P. care, la fel a fost prelungită și apoi menținută, până la termenul din data de 06 februarie 2009.

Instanța de fond a mai constatat că, în cauză pot fi luate în considerare aspecte care impun menținerea stării de arest deoarece în cauză pot fi date referitoare la existența posibilităților din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

Față de gravitatea faptelor, recunoașterea parțială a acestora, de către inculpatul G, instanța a apreciat că se impune menținerea stării de arest, în condițiile prevăzute de art. 300 ind 1 cod pr. penală.

Față de celălalt coinculpat, respectiv, instanța sesizată din oficiu, cu privire la starea de arest a acestui inculpat, a reținut că activitățile desfășurate de acesta în cadrul grupului, au constat în falsificarea card-urilor bancare, pentru ceilalți membri ai grupării, cât și în interes personal, primirea și transmiterea de date ale unor card-uri bancare de la și către alte persoane aflate în străinătate, cât și efectuarea de operațiuni neautorizate de retrageri de numerar cu card-uri bancare false.

S-a stabilit faptul că inculpatul obținea date de card-uri bancare de la alți cetățeni români ce aveau preocupări similare, care îi transmiteau aceste informații prin internet și telefon mobil, date pe care personal și le inscripționa pe card-uri blank, cu care se deplasa la -uri, pentru a efectua retrageri neautorizate de numerar, unul in principalii furnizori de numere de card-uri bancare pentru inculpatul fiind inculpatul, prieten apropiat cu acesta.

S-a apreciat că și pentru acest inculpat sunt incidente dispozițiile art. 148 lit."a,b și f din Codul d e procedură penală deoarece riscul ca inculpatul să fugă din țară este iminent în contextul în care acesta a acționat și în străinătate și a avut legături cu grupări care au acționat în afara granițelor țării și de asemenea dacă ar fii lăsați în stare de libertate aceștia ar putea cu ușurință să zădărnicească aflarea adevărului prin sustragerea, alterarea sau distrugerea unor probe. Pe de altă parte acuzațiile ce planează asupra inculpatului vizează o infracțiuni ce sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, date fiind circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor, natura infracțiunii, modalitățile de săvârșire, aria extinsă și împrejurările comiterii acestora.

Având în vedere faptul că toți inculpații sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.8 din Legea 39/2003, instanța de fond a considerat că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică datorită caracterului grav al faptelor comise, prin însăși natura acestora, având în vedere că inculpații sunt cunoscuți cu preocupări pe linia fraudei informatice, s-au constituit într-un grup numeros organizat pentru comiterea de infracțiuni, fapt ce rezultă inclusiv din declarațiile acestora, și de asemenea cunoscuți ca având numeroase legături cu persoane având aceleași preocupări infracționale.

Pe cale de consecință, Tribunalul constatat că nu au dispărut temeiurile care au dus la arestarea preventivă a inculpaților, -, și, subzistă în continuare, fapt pentru care a menținut starea de arest a acestora, în condițiile prevăzute de art. 300 ind 2 raporta la 160 ind h cod pr penală.

În privința inculpatului, instanța a apreciat că acesta poate beneficia de înlocuirea arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara, având în vedere poziția sa procesuală sinceră de la începutul declanșării cercetărilor, el fiind singurul care a recunoscut de la început săvârșirea faptelor sale și a demascat activitățile infracționale ale celorlalți inculpați, rolul fiecăruia în parte în cadrul grupului infracțional.

Împotriva încheierilor susmenționate, au declarat recurs inculpații, G, și.

Aprecierea caracterului rezonabil al duratei unei cauze se face în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, în raport de criterii precum: complexitatea cauzei (în cauza de față avem în vedere natura infracțiunilor, respectiv cele legate de comerțul electronic, de asociere, constituire de grup infracțional organizat, cu elemente de extraneitate, fiind efectuate în cauză comisii rogatorii), de comportamentul inculpaților (care nu au dovedit o conduită liniară sinceră pe tot parcursul urmăririi penale, ba dimpotrivă una oscilantă de recunoaștere parțială și numai după aprofundarea probatoriilor) și în ultimul rând de comportamentul autorităților în soluționarea cu celeritate a cauzei (cercetările începând în cursul anului 2007 și finalizate prin rechizitoriul din 23.12.2008 acumulând un număr de XVII volume). Pentru aceste considerente, apreciem că în cauză nu poate fi invocat depășirea acelui termen rezonabil prevăzut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului în articolele sale speciale privitoare la această materie, art.5 par.3 și art.6 par.1.

Împotriva încheierilor susmenționate, în termen legal au declarat recurs inculpații, -, și, care atât personal, cât și prin apărătorii lor, le-au criticat pentru netemeinicie, iar în plus, apărătorul inculpatului și pentru nelegalitate.

Cât privește motivul de netemeinicie, s-a susținut că temeiurile prevăzute de dispozițiile art.148 lit. a și b, reținute cu ocazia arestării preventive, au devenit de mult timp caduce,nemaifiind invocate nici de către procuror,iar cu privire la temeiul de la litera f, acesta în momentul de față nu mai subzistă.

Referitor la motivul de nelegalitate, apărătorul inculpatului, a susținut că acestuia i-a fost încălcat dreptul la apărare de către instanța de fond, care în condițiile în care a solicitat amânarea cauzei, fiind plecat la o altă instanță din țară, fără acordul său, i-a fost desemnat un înlocuitor, iar semnătura de pe delegația de substituire nu-i aparține; a făcut precizarea însă,că nu înțelege să se înscrie în fals împotriva colegului său, care a semnat pe delegație în locul său.

Toți inculpații recurenți au arătat că sunt discriminați în raport cu coinculpatul, pentru care instanța de fond a dispus punerea în libertate, susținând că unii au aceeași situație juridică, iar alții chiar mai ușoară.

S-a solicitat de către recurenții inculpați, admiterea recursurilor, casarea încheierilor pronunțate de către instanța de fond la termenul de judecată din data de 18 iun ie 2009,reținerea cauzei spre rejudecare cu privire la starea de arest, iar pe fond să se dispună punerea în libertate.

Instanța de control judiciar,analizând încheierile atacate, atât prin prisma motivelor invocate de către inculpați, cât și din oficiu, constată că recursurile acestora sunt întemeiate,urmând a fi admise,din următoarele considerente:

Prin rechizitoriul întocmit de către -Serviciul Teritorial Bacău

în dosarul nr.63D/P, la data de 23 decembrie 2008,s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților:

- - fost, zis "", fiul lui și, născut la 22.10.1970 în B, domiciliat în B,-/B/1, jud. B;

- - fost, fiul lui - și, născut la 17.08.1977 în com., jud. O, domiciliat în B,-/C/11, jud. B;

Prejudiciul estimat ca fiind cauzat prin comiterea acestor infracțiuni este de aprox. 100.000 ROL.

Prejudiciul estimat ca fiind cauzat prin comiterea acestor infracțiuni este de aprox. 40.000 ROL.

În temeiul art.300 ind.1 pr.pen. măsura a fost menținută de către Tribunalul Bacău, după înregistrarea la instanță rechizitoriul indicat mai sus, la data de 24.12.2008.

Din analiza dosarului instanței de fond, rezultă că în cauză au fost audiați toți inculpații, precum și toți martorii din lucrări, precum și cei în circumstanțiere, mai puțin cel propus de către inculpatul, iar la termenul de judecată din data de 18 iunie 2009, instanța a prorogat discutarea administrării în cauză, a unei expertize informatice.Tot la acest din urmă termen de judecată, instanța de fond, a menținut starea de arest a recurenților inculpați, pe considerent că toate cele trei temeiuri avute în vedere la luarea acestei măsuri,respectiv art.148 lit. a, b și f din Codul d e procedură penală, subzistă.

Cât privește motivul prev. de art.148 litera a din Codul d e procedură penală,instanța de fond consideră că acesta subzistă și rezultă din împrejurarea că inculpații din cauza dedusă judecății, au desfășurat activități infracționale și în străinătate,având legături cu numeroase persoane angrenate în astfel de fapte, lucru presupus, neexistând nici o probă în acest moment, din care să rezulte că și după arestarea lor, de circa 11 luni, mai păstrează legături,pe care pot să le valorifice în momentul în care ar fi puși în libertate.

Referitor la temeiul prev. de art.148 litera b din Codul d e procedură penală, pentru invocarea acestuia și în momentul de față, trebuie să existe date că inculpații încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți-în cauza dedusă judecății, martorii din lucrări-,ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probe.

Așa cum rezultă din ultima încheiere întocmită de către instanța de fond, la termenul de judecată din data de 18 iunie 2009,în dosar urmează a mai fi audiat un martor în circumstanțiere propus de inculpatul și a se mai pune în discuția părților efectuarea unei expertize electronice.Analizând condițiile reținerii temeiului susmenționat în raport de stadiul de soluționare al dosarului, Curtea constată că în acest moment, nu există nici o probă prin care să se dovedească faptul că inculpații mai pot influența aflarea adevărului atât prin influențarea martorilor cât și prin distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale, acestea fiind confiscate.

In ceea ce privește temeiul prevăzut de art.148 alin.1 litera f din Codul d e procedură penală,trebuie să existe probe că lăsarea în libertate a învinuitului sau inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar acest pericol să fie un pericol concret, iar nu doar unul abstract.

Din examinarea dosarului nu reiese că ar mai exista vreo probă din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților susmenționați ar prezenta un pericol concret și actual pentru ordinea publică.

În aprecierea persistenței pericolului pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților trebuie pornit de la regulile de principiu stabilite sub acest aspect prin jurisprudența care a statuat că simpla invocare de organele judiciare a motivelor generale pentru care o persoană poate fi lipsită de libertate, cum sunt necesitatea conservări probelor, împiedicarea exercitării de presiuni asupra părților vătămate sau a martorilor sau o posibilă înțelegere între inculpați și complicii săi, ori pentru a proteja ordinea publică în cazul infracțiunilor cu puternic ecou în rândul comunității, necesitatea de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni sau de împiedica fuga inculpaților, nu au caracterul unor motive pertinente și suficiente decât dacă se bazează pe fapte de natură să arate că libertatea inculpatului ar tulbura în mod real ordinea publică.

Ori, din verificarea actelor și lucrărilor dosarului nu rezultă existența unor probe care să mai justifice judecarea în continuare a inculpaților, în stare de arest.Astfel, de la data comiterii presupuselor fapte, a trecut o perioadă relativ mare de timp, perioadă în care rezonanța faptelor comise s-a diminuat, iar poziția procesuală a inculpaților conferă garanția, că și dacă ar fi în stare de libertate, ar participa în continuare la judecarea cauzei, până la finalizarea acesteia.

În raport de considerentele arătate, Curtea consideră că de altfel scopul măsurii arestării preventive luată împotriva inculpaților susmenționați a fost atins, respectiv urmărirea penală și cercetarea judecătorească efectuată până în acest moment s-au desfășurat în bune condiții,cu prezența acestora și fără ca ei să influențeze în vre-un fel probele ce s-au administrat.

Curtea examinând actele și lucrările dosarului și văzând prevederile art.139 Cod procedură penală, cu referire la art.145/1 alin.1 Cod procedură penală, pentru a asigura finalizarea judecării cauzei în bune condiții, cu participarea inculpaților la ședințele de judecată, constată că se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea obligării de a nu părăsi țara, iar supravegherea inculpaților pe durata acestei măsuri va fi încredințată Poliției municipiului B, unde își au domiciliul.

Respectarea acestei măsuri preventive și atingerea scopului acesteia, vor fi asigurate prin impunerea pentru acest inculpați, în baza art.145 alin.1/1 și alin.1/2 Cod procedură penală, a respectării următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la Poliția municipiului B, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție arătat sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

În baza art.145¹, alin.2 pr.pen. raportat la art.145, alin.1²pr.pen. va impune inculpaților și obligația de a nu se apropia de ceilalți inculpați din această cauză, de martorii din cauză și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

Se va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.145 alin.2/2 Cod procedură penală,potrivit cărora, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii preventive a obligării de a nu prăsi țara sau a obligațiilor ce- revin se vor lua față de aceștia, măsura arestării preventive.

În vederea asigurării respectării obligațiilor care le revin inculpaților, se va dispune, în baza art.145 alin.2/1 Cod procedură penală, comunicarea copiei certificate a prezentei încheieri inculpaților,Poliției municipiului B, Direcției Generale de Pașapoarte, Jandarmeriei, Poliției comunitare și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Urmare înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților, dacă nus unt arestați în altă cauză.

Având în vedere măsura luată,respectiv aceea de înlocuire a arestului preventiv cu obligarea de a nu părăsi țara,cererile de liberare provizorie sub control judiciar, au rămas fără obiect,motiv pentru care vor fi respinse ca atare.

Se va lua act că inculpații, - și, au fost asistați de apărători aleși.

Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul, se va pltăti din fondul special al, urmând a se include în cheltuielile judiciare către stat, care potrivit disp.art.192 alin.3 Cod pr. penală, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.2 lit. d Cpp, admite recursurile declarate de inculpații, - și, aflați în Penitenciarul Bacău, împotriva încheierilor din 18 iunie 2009, pronunțate de Tribunalul Bacău, în dosarul n r-.

Casează în parte atât încheierea prin care s-au soluționat cererile de liberare provizorie sub cauțiune, cât și cea prin care s-a verificat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive privind pe inculpații, - și.

Reține cauza spre rejudecare și, în fond:

În baza art.139 Cpp înlocuiește măsura arestării preventive luată față de inculpații, -, și cu măsura obligării de a nu părăsi țara, prev. de art.145/1 Cpp.

Supravegherea inculpaților pe durata măsurii de obligare de a nu părăsi țara, va fi exercitată de Poliția municipiului

În baza art.145 alin.1/1 și alin.1/2 Cod procedură penală, obligă inculpații să respecte următoarele măsuri:

a) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați;

b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de instanța de judecată;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;

e) să nu se apropie de persoanele împreună cu care au comis faptele, de martori, de experți și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

În baza art.145 alin.2/2 Cod procedură penală, atrage atenția inculpaților că în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

În baza art.145 alin.2/1 Cod procedură penală, dispune comunicarea copiei certificate a prezentei încheieri inculpaților, Poliției municipiului B, Direcției Generale de Pașapoarte, Jandarmeriei, Poliției comunitare, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în vederea asigurării respectării obligațiilor care îi revin inculpatului.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților, dacă nu sunt arestați în altă cauză.

Respinge ca rămase fără obiect, cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații și el.

Menține celelalte dispoziții ale încheierilor recurate.

Constată ca recurenții inculpați, - și au fost asistat de apărători aleși.

Onorariul în sumă de 100 lei, pentru apărătorul desemnat din oficiu inculpatului, se va plăti din fondul special al,urmând a se include în cheltuielile judiciare către stat.

In baza art.192 al.3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 24.06.2009, în prezența inculpaților arestați.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Adrian Bogdan Vorniceasa Ioana

GREFIER,

red.înch.

red. dec. recurs

tehnored.

2 ex.

29.06.2009

Președinte:Ene Ecaterina
Judecători:Ene Ecaterina, Adrian Bogdan Vorniceasa Ioana

#Judecator Ene Ecaterina

Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 439/2009. Curtea de Apel Bacau

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 439/2009. Curtea de Apel Bacau