Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 489/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 489/2009
Ședința publică de la 24 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Dana Ghițoaica
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală la data de 19.08.2009 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul a depus la dosar memoriu.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate, rejudecând a se constata că nu se mai impune menținerea stării de arest, inculpatul fiind arestat din 2008, iar pericolul concret pentru ordinea publică nu mai subzistă și influențarea aflării adevărului și existența unei hotărâri de condamnare nu reprezintă temeiuri pentru menținerea stării de arest.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate precizând că subzistă toate temeiurile care au.fost avute în vedere la luarea și menținerea stării de arest până la acest moment.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită a fi luat în considerare memoriul depus la dosar. A mai precizat că solicită a fi judecat în stare de libertate întrucât nu are antecedente penale, iar poliția l-a tratat cu violență.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 19 august 2009, pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- s-a dispus, în baza art. 300/2 Cod pr. pen. raportat la art. 160/b Cod pr. pen. menținerea arestării preventive a inculpatului, și s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele:
Din actele și lucrările dosarului (declarațiile inculpatului, rapoartele de expertiză medico-legală) a rezultat existența unor indicii temeinice cu privire la săvârșirea faptelor penale reproșate inculpatului, fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani. Tribunalul a apreciat că și cerința pericolului concret pentru ordinea publică este întrunită în cauză, având în vedere presupusa modalitate de comitere a faptei, natura și gravitatea acesteia, starea de conflict care există între protagoniștii incidentului petrecut, ceea ce ar putea genera săvârșirea de noi fapte penale cu grad de pericol social deosebit prin lăsarea inculpatului în libertate.
Tribunalul a mai reținut că temeiurile de fapt și de drept care au impus luarea măsurii arestării preventive sunt fundamentate și continuă să existe și în prezent.
Prima instanță a invocat practica CEDO (cauzele și alții, Nurray c/a Regatului Unit și Letellier c/a Franței), evidențiind împrejurarea că măsura arestării preventive are scopul de a înlătura suspiciunile existente,iar prin gravitatea deosebită a acuzației și prin reacția particulară a opiniei publice, acuzația de tentativă de omor poate suscita o tulburare a societății de natură a justifica detenția preventivă.
S-a reținut că durata arestării preventive a inculpatului este rezonabilă, în funcție de complexitatea cauzei și amploarea cercetărilor efectuate.
În cauză nu se justifică înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, deoarece nu s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive.
Împotriva încheierii prin care s-a dispus menținerea arestării preventive a declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului inculpatul a criticat încheierea atacată susținând lăsarea lui în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Deoarece prezentul recurs nu este limitat la motivele de casare prev. de art. 385/9 alin. 1 Cod pr. pen. instanța va examina în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent, întreaga cauză sub toate aspectele, potrivit art. 385/6 alin. 3 Cod pr. pen.
Din această perspectivă, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța va reține că recursul este nefondat, din următoarele considerente:
Potrivit art. 300/2 Cod pr. pen. raportat la art. 160/b alin. 1 și 3 Cod pr. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive și când constată că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere menținerea arestării preventive.
În speță, din actele dosarului rezultă că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv fapta pentru care a fost trimis inculpatul în judecată fiind o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani și lăsarea lui în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat de împrejurarea că fapta a fost săvârșită cu violență, inculpatul aplicând victimei o lovitură de intensitate ridicată cu tăișul toporului în zona capului, aducând o gravă tulburare ordinii și liniștii publice.
Durata arestării preventive este rezonabilă, inculpatul fiind arestat la 22 decembrie 2008.
Pericolul concret pentru ordinea publică este actual, fiind evidențiat de comportamentul violent al inculpatului, care anterior săvârșirii faptei de tentativă de omor a fost sancționat penal și contravențional pentru săvârșirea faptelor de lovire sau alte violențe.
Susținerile inculpatului privind lipsa antecedentelor penale și posibilele violențe exercitate în cursul anchetei urmează a fi examinate de instanța de fond cu ocazia soluționării cauzei.
Întrucât se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, legal și temeinic Tribunalul Sibiua menținut arestarea preventivă, dând eficiență dispozițiilor art. 136 alin. 1 Cod pr. pen. urmărindu-se a se asigura o bună desfășurare a procesului penal.
Având în vedere că din examinarea cauzei nu rezultă nici existența unui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen., instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod pr. pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Sibiu - Secția penală la data de 19.08.2009 în dosarul nr-.
Obligă inculpatul recurent să plătească suma de 180 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. CL
Tehnored. VV 2 ex/26.08.2009
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Monica Farcaș, Dana Ghițoaica