Propunere arestare preventivă inculpat Art 149 cpp. Încheierea 26/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 26/2009
Ședința publică de la 24 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Dana Ghițoaica
Grefier - -
DIICOT - Serviciul Teritorial Albaa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale încheierii penale nr. 16/11.06.2009 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-, pusă în executare prin încheierea penală din 21 august 2009.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat ales.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul recurent a solicitat ca împreună cu apărătorul său ales să studieze dosarul.
Instanța a încuviințat cererea formulată de inculpat, sens în a care a pus dosarul la dispoziția acestuia și a apărătorului său ales.
După reluarea dezbaterilor, instanța, față de disp. art. 140/3 alin.3 pr.penală a adus la cunoștința inculpatului dreptul de a fi ascultat de către instanța de recurs.
Inculpatul a fost de acord să fie ascultat, sens în care s-a procedat la audierea acestuia, declarația fiind consemnată în proces verbal separat, atașat la dosarul cauzei.
Avocata inculpatului a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că inculpatul a fost plecat la muncă în Spania.
Nefiind alte cereri de.formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se respinge propunerea de arestare și punerea de îndată în libertate a inculpatului. A precizat că de la momentul luării măsurii arestării preventive și până în prezent au fost administrate o serie de probe, dar nici una cu referire la inculpatul. În acest sens inculpatul și au recunoscut și au enumerat toți inculpații care au participat la săvârșirea faptelor, mai puțin pe inc., mai rămânând acea infracțiune de lovire pe care inculpatul o recunoaște.
În ce privește existența datelor de zădărnicire a aflării adevărului sau săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să fie concrete și să facă trimitere la acte preparatorii.
Inculpații și nu au făcut nici o trimitere la inc., nu sunt date că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică. La percheziția domiciliară din 10 iulie nu s-a găsit nici un obiect incriminator, și solicită a se avea în vedere că undeva s-a apreciat că nu prezintă pericol sociale extrem deoarece s-a luat față de el măsura obligării de a nu părăsi țara.
În concret, inculpatul nu prezintă pericolul cerut de disp. art. 148 lit.f pr.penală și poate fi judecat în stare de libertate.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate. Precizează că inculpatul a luat parte la trei evenimente: incidentul din 22 iunie 2008, incidentul de la Mc, și cel din 31 mai. A mai precizat că toate elementele ce rezultă din cercetările efectuate conduc la existența temeiurilor prev. de art. 148 lit.b, c și pr.penală astfel că se impune respingerea recursului.
A mai precizat că la dosarul cauzei există procesul verbal de redare a convorbirii telefonice din rezultă că inc. urma să-i asigure scăparea.
În ce privește măsura obligării de a nu părăsi țara, sau localitatea, celui în cauză trebuie să i se comunice ordonanța, nu este valabilă numai o înștiințare de la poliție. Adresa emisă de poliție este irelevantă.
Inculpatul având ultimul cuvânt învederează instanței că lucrează în Spania și are telefon mobil și nu avea cum să ia acel telefon mobil de la partea vătămată. Solicită cercetarea lui în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Constată că prin încheierea penală nr. 16/11.06.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 149/1, și art. 148 lit. b, c și f arestarea C.P.P. preventivă a inculpaților; zis; zis;;; zis; C zis;;; zis; zis; zis;, pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 11.06.2009 până la data de 09.07.2009 și a inculpaților, G, pe o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatelor ce se vor emite.
În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut următoarele:
În cauză există indicii temeinice conform art. 68/1 Cpp, respectiv presupunerea rezonabilă că fiecare din inculpații pentru care s-a formulat propunere de arestare, a comis infracțiunile pentru care sunt cercetați. Faptele ce li se rețin în sarcină sunt pedepsite cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar în ce privește lăsarea în libertate a acestora instanța a reținut că există date că inculpații încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților și a martorilor precum și că aceștia pregătesc săvârșirea de noi infracțiuni.
De asemenea instanța a reținut că lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, fiind astfel întrunite cerințele art. 143, 148 lit.b,c, f Cod procedură penală. Or, indicii respective există în cauză în ce-i privește pe fiecare din inculpații pentru care s-a formulat propunerea, așa cum s-a arătat.
temeinice analizate de instanță în contextul procesual al soluționării unei propuneri de arestare preventivă, sunt evidențiate în cauză de probațiunea administrată respectiv, declarațiile părților și ale martorilor, interceptările convorbirilor telefonice, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare, procesele verbale de recunoaștere după planșe fotografice, procesele verbale de investigații ale polițiștilor DIICOT, planșele fotografice, imaginile video stocate pe camerele de supraveghere, certificatele medico legale ale victimelor, procesele verbale de transcriere a conținutului convorbirilor efectuate urmare apelurilor de urgență la nr.112 de către victime, familiile acestora și diverși cetățeni, declarațiile inculpaților ( care în principiu nu recunosc faptele ) precum și alte înscrisuri care constituie mijloace de probă în cauză.
S-a reținut așadar de către instanță existența unor indicii temeinice în sensul că inculpații au acționat în cursul anilor 2007,2008 și 2009 ca și grupare de crimă organizată având ca scop obținerea ilicită de mari beneficii materiale, scop în care au comis o serie de fapte antisociale cu violență sau bazate pe amenințarea cu violență creând un puternic sentiment de teamă și chiar teroare atât în rândul victimelor cât și față de toate persoanele care ajungeau într-o formă sau alta să asiste la scene de o violență extremă caracterizate uneori chiar prin cruzime.
Astfel, au fost comise infracțiuni de constituirea unui grup organizat prev. de art. 7 din Lg.39/2003, șantaj prev. de art. 194 alin.1, vătămare corporală prev. de art. 181 Cod penal, lipsire de libertate prev. de art. 189 alin.1, 2 și 5 Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 Cod penal, tîlhărie prev. de art. 211 alin.1,2 lit.b și c și art. 3 lit.a Cod penal.
S-a făcut mențiunea că doar cu privire la aceste infracțiuni este întrunită cerința legală prev. de art. 148 alin.2 Cod pr. penală ca pedeapsa prevăzută de lege să fie închisoarea mai mare de 4 ani. Cu privire la aceste fapte s-a confirmat starea de fapt din propunerea de arestare preventivă sub aspectul existenței indiciilor temeinice de vinovăție.
S-a observat că în propunerea de arestare au fost menționate și alte infracțiuni cum ar fi cele prev. de art. 180, 193, 217 Cod penal sau art. 1 teza I din Lg.61/1991 pentru care legea nu prevede pedepse de peste 4 ani și care nu constituie infracțiuni ce pot intra în scopul constituirii unui grup de crimă organizată în sensul Legii 39/2003. Ele au fost totuși menționate întrucât fac obiectul cauzei dată fiind împrejurarea că dosarul este rezultatul conexării mai multor cauze în care au fost implicați în calitate de făptuitori aceleași persoane. Menționarea lor se dovedește utilă pentru a determina cât mai exact contextul creat urmare a activității inculpaților.
S-a reținut de Tribunal că o grupare de crimă organizată, dat fiind caracterul ilicit al activității pe care o desfășoară, nu își va prezenta niciodată în mod explicit statutul, ci din contră, va încerca să opereze în condiții de maximă secretizare pentru a se pune la adăpost de intervenția organelor judiciare penale.
In aceste condiții pentru a determina dacă în speță există o grupare de crimă organizată în sensul art. 7 din Lg.39/2003 s-a analizat din punct de vedere obiectiv activitățile comise de inculpați.
S-a putut constata că aceștia au comis în mod repetat acte de violență, șantaj, lipsire de libertate și altele în mod organizat și coordonat.
Nu fost considerat întâmplător faptul că aceleași persoane s-au reunit în mod regulat în veritabile grupuri de intervenție și au acționat extrem de violent în locuri publice pentru obținerea de foloase materiale sau pentru a pedepsi membrii unor grupări rivale.
Aceste acțiuni au fost convergente din punct de vedere al scopului și ele au relevat o organizare internă precum și existența unei structuri de comandă.
S-au exercitat acțiuni violente grave împotriva victimelor, pentru obținerea de foloase materiale. De asemenea au fost agresați și, și, și a altor victime pentru obținerea supremației în lumea interlopă și pedepsirea rivalilor și concurenților.
Partea vătămată a fost sechestrat și lipsit de libertate pentru o datorie de 800 euro a familiei sale, iar mamei lui i s-a spus că dacă nu v-a plăti 2.500 euro nu își va mai vedea fiul.
Partea vătămată minor a fost determinat de către o parte dintre inculpați prin amenințare și exercitare de violențe să ia de la domiciliul părinților săi suma totală de 180.000 euro pe care a remis-o autorilor faptei. Inculpații știau că familia părții vătămate deține sume importante de bani din vânzarea unor imobile și din afacerile comerciale derulate.
Au fost amenințate grav victimelor și G pentru a fi determinate să plătească o taxă de protecție.
O poziție dominantă în cadrul grupării o au:
- a cărei autoritate în cadrul grupului este atestată de probele administrate, astfel în privința activității ilicite de recuperare prin violență și amenințare a unor împrumuturi bănești apare ca fiind deosebit de relevantă transcrierea convorbirii telefonice din 9.04.2009 dintre inculpatul și un anume față de care victima avea o datorie de 2.000 euro pentru montarea unor geamuri termopane.
Astfel inculpatul îl întreabă pe acel, să trimit omul să-i ieie banii?, și după aprobarea celuilalt a afirmat, e prietenul meu lângă mine, referindu-se la inculpatul zis. Ulterior inculpații au discutat cu victima rezultând din toate aceste convorbiri interceptate autoritatea inculpatului.
- care s-a impus în cadrul grupului printr-o conduită deosebit de violentă, autoritatea acestuia fiind atestată de pildă de faptul că la un moment dat 2 persoane au încercat să-l răpească cu forța pe numitul pentru a-l duce la inculpat.
- C care de asemenea s-a impus în grup printr-o conduită deosebit de violentă
Activitatea grupării a fost posibilă și datorită instrumentării defectuoase a cauzelor care au avut ca obiect faptele comise de aceștia. Astfel au fost investigate o serie de fapte separat ignorându-se faptul că ele erau comise de aceleași persoane uneori împotriva acelorași victime în mod repetat existând în mod evident indicii că este vorba de o grupare care acționează organizat pentru a-și impune supremația în lumea interlopă.
Aceste investigări separate au dat posibilitatea membrilor grupării să le determine pe persoanele vătămate să-și retragă plângerile și să-și schimbe declarațiile prin amenințări și agresiuni la adresa aparținătorilor lor. Sunt cel puțin suspecte retragerile de plângeri și modificările de declarații în condițiile unor fapte violente atât de grave. De asemenea este suspectă contradicția între descrierea unor acte de violență extremă și a leziunilor victimelor de către unii martori și concluziile unor certificate medico legale care atestă un număr mic de zile de îngrijiri medicale( de exemplu 8-9).
Față de aceste aspecte s-a reținut că există date că lăsarea inculpaților în libertate ar putea avea ca efect zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea unor părți și martori.
Cu privire la temeiul reținut prev. de art. 148 alin.1 lit. instanța a constat că membrii grupării au comis în mod regulat fapte grave cele mai multe cu violență, neexistând nici un indiciu că ar fi dorit să înceteze.
repetate împotriva părții vătămate de pildă dovedesc o perseverență din partea inculpaților care au comis agresiuni repetate împotriva unor victime existând presupunerea rezonabilă că aceștia intenționează să continue în această manieră pentru menținerea supremației. Unele activități de colectare a taxei de protecție au un mod o anumită continuitate și regularitate astfel că apare evident că unor victime li s-ar fi solicitat plata în continuare a unor astfel de taxe.
Pericolul pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea inculpaților în libertate este absolut evident în raport de impactul social extrem de negativ al faptelor față de care s-au reținut indicii temeinice de vinovăție.
Pe lângă efectul de teroare produs asupra victimelor (atestat de declarațiile acestora), s-a creat un foarte puternic sentiment de insecuritate la nivelul comunității locale care a receptat cu oroare și spaimă activitatea grupării.
S-a arătat că sunt extrem de relevante transcrierile convorbirilor telefonice efectuate urmare a apelurilor făcute la 112 de către familia victimelor, anumiți cetățeni care au ajuns să fie martori în anumite acte de violență.( filele 263-296 din dosar 2/D/P/2009 a DIICOT vol. Proceduri,) astfel cetățenii au sesizat că:, se bat unii, omoară pe niște băieți, cred că-l omoară pe unul, a rămas unul jos de tot, s-au bătut ca nebunii, a fost unul lat, copilul meu a fost bătut rău de tot, se bat tinerii, se omoară aici, sunt rănit, au venit vreo 20 de persoane peste mine, o bătut toată strada, sunt mai multe persoane rănite, chemați ambulanța aia o dată că moare acolo naiba, îi plin de sânge, e tot mort, cred că e mort deja că nu respiră,. Este vorba despre sesizările privitoare la actele de violență din zona barurile și și în alte locuri din Mun.Sibiu inclusiv pe străzi.
În ce-l privește pe inculpatul -, s-a reținut în sarcina sa săvârșirea infracțiunilor de: constituirea unui grup organizat prev. de art. 7 din. nr. 39/2003; portul fără drept a unor obiecte confecționate pentru lovire prev. de art. 1 teza 1 din nr. 61/1991, cu aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal (față de și - la,s,); lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1,2.Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2.Cod Penal (față de și - la,s, față de ); șantaj prev. de art. 194 al. 1.Cod Penal( față de, și ); distrugere prev. de art. 217 al. 1.Cod Penal (față de și - la,s,); portul fără drept a unor obiecte confecționate pentru lovire prev. de art. 1 teza 1 din nr. 61/1991 (față de și - la,s, față de ); ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al. 1.Cod Penal( față de și - la,s,),totul cu aplicarea art. 33 lit. a.
Cod PenalFață de aspectele evidențiate mai sus instanța a constatat că sunt întrunite cerințele legale pentru a se dispune măsura arestării cu privire la inculpați, respectiv existența unor indicii temeinice de vinovăție cu privire la comiterea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Prin încheierea din 21.08.2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția penală, parte integrantă din încheierea penală nr. 16/11.06.2009 s-a dispus executarea mandatului de arestare preventivă nr. 46/11.06.2009 privind pe inculpatul pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 21.08.2009 și până la data de 19.09.2009.
Împotriva încheierii penale nr. 16/11.06.2009 a declarat recurs în termen, nemotivat, inculpatul.
Prin apărătorul ales inculpatul recurent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza a se respinge propunerea de arestare preventivă cu consecința punerii sale de îndată în stare de libertate.
În motivarea recursului s-a arătat că de la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpatul recurent și până în prezent au fost administrate o serie de probe, dar nici una cu referire la inculpat. În acest sens inculpații și au recunoscut faptele și au enumerat toți inculpații care au participat la săvârșirea faptelor, mai puțin pe inculpatul. În ce-l privește este acuzat doar de infracțiunea de lovire pe care o recunoaște.
În ce privește existența datelor de zădărnicire a aflării adevărului sau săvârșirii de noi infracțiuni trebuie să fie concrete și să facă trimitere la acte preparatorii.
Se mai arată că părțile vătămate și nu au făcut nici o trimitere la inc. și nu sunt date că inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică. La percheziția domiciliară din 10 iulie nu s-a găsit nici un obiect incriminator. Se mai solicită a se avea în vedere că s-a apreciat că inculpatul nu prezintă pericol sociale extrem deoarece s-a luat față de el măsura obligării de a nu părăsi țara. În concret, inculpatul nu prezintă pericolul cerut de disp. art. 148 lit.f C.P.P. și poate fi judecat în stare de libertate.
Curtea de Apel examinând recursul inculpatului prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că acesta este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Inculpatul a fost arestat în lipsă, în baza art. 149/1, art. 143, art. 148 lit. b, c și f C.P.P. fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din. nr. 39/2003; portul fără drept a unor obiecte confecționate pentru lovire prev. de art. 1 teza 1 din nr. 61/1991, cu aplicarea art. 41 al. 2.p; lovire și alte violențe prev. de art. 180 al. 1,2.Cod Penal, cu aplicarea art. 41 al. 2.p; șantaj prev. de art. 194 al. 1.p; distrugere prev. de art. 217 al. 1.p; portul fără drept a unor obiecte confecționate pentru lovire prev. de art. 1 teza 1 din nr. 61/1991; ultraj contra bunelor moravuri prev. de art. 321 al. 1.Cod Penal,totul cu aplicarea art. 33 lit. a
Cod PenalPentru a dispune în acest mod judecătorul fondului a reținut în esență că există indicii temeinice conform art. 68/1 că C.P.P. inculpatul recurent a comis infracțiunile pentru care este cercetat, pentru unele fapte legea prevăzând pedepse mai mari de 4 ani iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
S-a reținut totodată că există date din care rezultă că lăsarea inculpatului în libertate ar avea ca efect zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea unor părți și martori, semnificativ fiind în acest sens fiind retragerile de plângeri și modificările de declarații survenite pe parcursul instrumentării cauzelor
Cu privire la temeiul prev. de art. 148 al. 1 lit. c judecătorul C.P.P. fondului a reținut că inculpatul, alături de membrii grupării a comis în mod regulat fapte grave, cele mai multe cu violență, existând presupunerea rezonabilă că acesta va continua activitatea infracțională în aceeași manieră.
Pericolul concret este relevat de impactul social negativ al faptelor săvârșite, de sentimentul de teroare indus victimelor și puternicul sentiment de insecuritate creat la nivelul comunității locale. Semnificative în acest sens sunt transcrierile apelurilor efectuate la 112 de diverși cetățeni care au ajuns să fie martori ai anumitor acte de violență din zona municipiului Sibiu.
Față de actele de urmărire penală administrate până în prezent Curtea constată că există indicii temeinice și probe că inculpatul recurent ar fi participat la cel puțin 3 fapte penale grave, soldate cu rănirea unor persoane și distrugerea unor bunuri precum și la tulburarea ordinii și liniștii publice. Aceste indicii rezultă din declarațiile date de părțile vătămate fila 268-270, vol. I, (vol. 3. 222), ( 239), ( 217), și, ale martorilor, procesele verbale de recunoaștere și depistare întocmite de organele de poliție și jandarmi, privitoare la incidentul de la restaurantul McE. din Sibiu.
De asemenea, faptele presupus a fi fost săvârșite de către inculpatul recurent sunt relevate și de declarațiile martorilor, și, toți agresați de către inculpat după incidentul de la terasa "", pentru a nu depune plângere, declarația martorului, certificatul medico legal eliberat lui precum și celelalte mijloace de probă relevate anterior cu privire la incidentul de la Mc.
Faptul că inculpații și nu l-ar fi enumerat pe inculpatul ca fiind participant la incidentele de care este acuzat nu înseamnă că acesta nu ar fi săvârșit faptele de care este acuzat, celelalte indicii conducând la presupunerea rezonabilă că ar fi săvârșit aceste fapte.
În ce privește temeiurile arestării preventive în ce-l privește pe inculpatul, Curtea constată că în mod corect Tribunalul a reținut disp. art. 148 lit. f, b și c
C.P.P.Astfel, parte din faptele de care este acuzat inculpatul recurent sunt pedepsite de legea penală cu o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare și lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul social concret este relevat de împrejurarea că inculpatul este bănuit a face parte dintr-un grup infracțional organizat, grup constituit din mai mulți membrii și care ar fi săvârșit mai multe fapte penale cu violență, fapte cere au creat un puternic sentiment de insecuritate în orașul Sibiu. Lăsarea în libertate a inculpatului recurent - bănuit ca fiind membru al unui grup infracțional organizat, ar crea un sentiment de neliniște în comunitate, sentiment determinat de împrejurarea că o persoană acuzată de săvârșirea unor asemenea infracțiuni este cercetat în stare de libertate.
Împrejurarea susținută de apărare că la percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului recurent nu s-ar fi găsit nici un obiect incriminator nu este de natură a diminua pericolul social prezentat de către inculpat.
S-a mai solicitat a se avea în vedere că s-a apreciat că inculpatul nu prezintă pericol sociale extrem deoarece s-a luat față de el măsura obligării de a nu părăsi țara.
Din copia actului depus de către inculpat nu rezultă că în prezenta cauză s-ar fi luat față de inculpat o asemenea măsură, atâta timp cât la data de 11.06.2009 inculpatul recurent a fost arestat în lipsă, iar pericolul concret prezentat de inculpat nu poate fi apreciat în raport de existența unei adrese care nu privește această cauză.
În ce privește temeiul prev. de art. 148 lit. b Curtea C.P.P. constată că inculpatul recurent în mod constant a încercat să împiedice aflarea adevărului în cauzele în care a fost cercetat prin amenințarea victimelor, influențarea martorilor ajutat fiind de ceilalți membrii ai grupării, multe părți vătămate fiind determinate astfel să renunțe la plângerile formulate atât împotriva inculpatului cât și celorlalți participanți la fapte.
Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. c C.P.P. în mod corect Tribunalul l-a reținut ca un temei al arestării preventive al inculpatului recurent, Curtea constatând că acesta a fost implicat în săvârșirea mai multor fapte cu violență alături de alți inculpați iar față de modul de săvârșire a acestor fapte există presupunerea rezonabilă că inculpatul, aflat în stare de libertate, ar proceda în același mod.
Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Curtea C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DISPUNE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 16/11.06.2009 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 24.08.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./tehnored DG
2 ex/26.08.2009
AC
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Monica Farcaș, Dana Ghițoaica
