Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 492/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 492/R/2008

Ședința publică din data de 12 august 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar judecător

JUDECĂTORI: Ioana Cristina Morar, Vasile Goja Iuliana

-

GREFIER:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin

PROCUROR:

S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, aflat în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din data de 6 august 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, având ca obiect menținerea măsurii arestului preventiv, inculpatul fiind trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 20.pen. raportat la art. 174.pen. raportat la art. 175 alin. 1 lit. a pen. raportat la art. 176 alin. 1 lit. c pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. și art. 321 alin. 1.pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. cu aplicarea art. 75 lit. a și c pen. totul cu aplicarea art. 33 liit. a pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegație avocațială la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebat fiind de către instanță, inculpatul arată că își menține recursul declarat în cauză și că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.

Apărătorul inculpatului arată că susține recursul declarat în cauză împotriva încheierii de menținere a măsurii arestului preventiv, solicitând admiterea recursului, constatarea că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea și apoi la menținerea măsurii arestului preventiv, cu consecința revocării măsurii preventive. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Constată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv față de inculpat au fost cele prev. de art. 143 și 148 lit. f pr.pen. însă în opinia sa probele administrate până în prezent în cauză nu conduc cu certitudine la concluzia că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunilor imputate. Astfel, solicită a se constata că la dosar există declarații în principal de martori, care sunt contradictorii, respectiv că toate persoanele audiate îl plasează pe inculpat la locul faptei, fără a preciza când a ajuns acolo și dacă el este autorul loviturii aplicate cu hârlețul. Apreciază că pentru stabilirea cu certitudine a persoanei autorului în cauză se impunea administrarea unor probe tehnice, respectiv eventuala expertiză a cozii hârlețului, în sensul amprentării. Neexistând indicii temeinice că inculpatul a comis faptele imputate, consideră că nu se menține temeiul prev. de art. 143.pr.pen. iar pe cale de consecință nu se menține nici teza a doua a art. 148 lit. f pr.pen. Pentru aceste motive, în principal solicită revocarea măsurii arestului preventiv și cercetarea inculpatului în stare de libertate, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv. Cu onorariu din.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat în cauză. Verificând lucrările dosarului cauzei apreciază că instanța de fond a pronunțată o hotărâre legală și temeinică, constatând subzistența condițiilor prev. de art. 143 și art. 148 lit. pr.pen. la dosar existând chiar și probe din care rezultă vinovăția inculpatului. Astfel, solicită a se avea în vedere declarația părții vătămate de la fila 93 dosar de urmărire penală, unde arată că inculpatul este autorul faptei comise în dauna sa, declarația părții vătămate coroborându-se cu declarațiile martorilor ( fila 95 dosar urmărire penală ), ( fila 96 dosar urmărire penală ), ( fila 97 dosar urmărire penală ), ( fila 99 dosar urmărire penală ) și ( fila 100 dosar urmărire penală ). Din coroborarea întregului probator consideră că rezultă cu ușurință vinovăția inculpatului, precum și că la acea dată a existat un incident la care au participat două grupuri, grupul inculpatului și cel al părții vătămate.

Referitor la temeiul prev. de art. 148 lit. f pr.pen. consideră că instanța de fond în mod corect a reținut gravitatea faptelor și persoana inculpatului, care anterior a comis o faptă violentă, precum și modalitatea de comitere și urmările faptelor, putându-se astfel ajunge la concluzia că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică. Hotărârea atacată fiind legală și temeinică, instanța de fond verificând toate cerințele legale, solicită respingerea recursului.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea în stare de libertate, deoarece nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și pentru a i se da posibilitatea de a-și angaja un avocat ales și de a-și formula apărări. Arată că nu a participat la incident și că dacă ar fi fost vinovat ar fi recunoscut, întrucât a mai suferit o condamnare și cunoaște care sunt rigorile legii.

CURTEA

Prin încheierea penală din 06 august 2008 pronunțată de Triibunalul S în dosarul nr.1874/84/208, în baza art.3001alin.3 Cod procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului ( fiul lui și, născut la data de 04 12 1979 în Z, județul S, domiciliat în Z, str. -. -, nr. 152, județul S, cu reședința în - locuință socială, CNP -), luată prin Încheierea penală nr. 22/C din 18 06 2008 Tribunalului Sălaj.

Onorariul avocațial pentru apărare din oficiu în sumă de 40 lei a fost avansat Baroului de Avocați S din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:

La data de 17.06.2008 prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaja fost începută urmărirea penală împotriva inculpatului fiind cercetat în dosar nr.859/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor deosebit de grav și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, fapte prev. și ped. de art. 20 Cod penal rap. la art.174 Cod penal rap. la art.175 lit.a,i Cod penal, rap. la art. 176 lit.c Cod penal cu aplic. art. 37 lit.a Cod penal; art.321 al.1 Cod penal cu aplic. art.37 lit.a Cod penal cu aplic. art.33 lit.a Cod penal. iar prin Încheierea penală nr.22/C din 18 06 2008 Tribunalului Sălajs -a dispus măsura arestării preventive a inculpatului pe o durată de 29 de zile începând cu data de 18.06.2008, ora 17,40 și până la data de 16.07.2008, ora 17,40, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală. Prin încheierea penală nr.24/C din 10 iulie 2008 Tribunalului Sălajs -a dispus prelungirea măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile începând cu 16.07.2008, ora 17,40 până la 14.08.2008, ora 17,40.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de omor deosebit de grav și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, fapte prev. și ped. de art. 20 Cod penal rap. la art.174 Cod penal rap. la art.175 lit.a,i Cod penal, rap. la art. 176 lit.c Cod penal cu aplic. art. 37 lit.a Cod penal; art.321 al.1 Cod penal cu aplic. art.37 lit.a Cod penal cu aplic. art.33 lit.a Cod penal, reținându-se că în data de 13 06 2008, alături de alte persoane, învinuitul a provocat scandal în fața pensiunii "" din Z, lovindu-l pe cu o cazma în cap, provocându-i leziuni care constau în: deschis, plagă cranio cerebrală directă, fractură parietală dreapta cu înfundare, hemoragie subarahnoidiană posttraumatică, edem cerebral.

La Tribunalul Sălaja fost înregistrat dosarul nr- și s-a fixat termen de judecată la data de 03 septembrie 2008.

La primirea dosarului procedându-se din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpatului, în conformitate cu disp.art.300/1 Cod procedură penală rap.la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat că, temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, având în vedere următoarele considerente:

Temeiul arestării preventive a inculpatului dispusă prin Încheierea penală nr.22/C din 18.06.2008 Tribunalului Sălaj este cel prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală respectiv că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Din probele existente la dosarul cauzei rezultă existența indiciilor temeinice ale comiterii faptei de către inculpat.

Prin urmare este îndeplinită prima condiție prev.de art.148 lit.f Cod procedură penală ce a fost avută în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

De asemenea, s-a constatat ca fiind îndeplinită și a doua condiție respectiv pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului. Acest pericol rezultă din natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, modalitatea și împrejurările comiterii ei.

Faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prezintă o gravitate sporită având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoana asupra căreia planează astfel de acuzații grave este judecată în stare de libertate.

Față de cele arătate s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpatului este temeinică și legală iar temeiurile care au determinat arestarea subzistă și impun în continuare privarea de libertate al inculpatului.

În consecință în baza art.300/1 Cod procedură penală rap.la art.160 Cod procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art.189 alin.1 Cod procedură penală onorariul avocațial pentru apărătorul din oficiu a fost suportat din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să fie revocată măsura arestului preventiv, cu punerea de îndată a inculpatului în libertate.

În motivele de recurs inculpatul a arătat că în cauză nu mai subzistă condițiile prev. de art.143 și art.148 lit.f întrucât C.P.P. probele administrate în cauză până la această dată în special declarații de martori sunt contradictorii și nu probează cu certitudine că inculpatul este autorul infracțiunii.

Martorii afirmă că inculpatul s-a aflat la locul unde s-a comis fapta, însă nu pot preciza când a ajuns în acel loc și dacă acesta a lovit sau nu cu un hârleț pe partea vătămată, iar pentru elucidarea acestor contradicții ar fi necesar să fier administrate și alte probe, cum ar fi o expertiză tehnică prin care să se stabilească dacă sunt sau nu amprentele inculpatului pe de la hârleț.

Recursul formulat de inculpat urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

Instanța de fond în mod întemeiat a reținut că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f întrucât C.P.P. prin încheierea penală nr.22 din 18 iunie 2008 Tribunalului Sălajs -a luat măsura arestării preventive față de inculpat pe o durată de 29 zile, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.148 lit.f C.P.P. iar prin încheierea penală nr.24 din 10 iulie 2008 Tribunalului Sălaj măsura arestării preventive dispusă față de inculpat a fost prelungită pe o durată de 30 zile începând cu data de 16 iulie 2008 și până la data de 14 august 2008.

Ulterior prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor deosebit de grav și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prevăzută de art.20 raportat Cod Penal la art.174 Cod Penal, art.175 lit.a, i și Cod Penal art.176 lit.c cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.a Cod Penal, art.321 alin.1 cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.a Cod Penal, reținându-se în sarcina acestuia că la data de 13 iunie 2008 alături de alte persoane inculpatul a provocat scandal în fața pensiunii "" din Z, lovindu-l pe partea vătămată cu o cazma în cap provocându-i acestuia leziuni care i-au pus viața în pericol.

Temeiurile arestării preventive a inculpatului dispusă prin încheierea penală nr.22 din 18 iunie 2008 Tribunalului Sălaj sunt art.143 și art.148 lit.f respectiv C.P.P. sunt indici temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat și că acestea sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Susținerile inculpatului referitoare la faptul că în cauză nu ar fi îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f referitoare C.P.P. la indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul ar fi comis faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată, că pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte sunt închisoarea mai mare de 4 ani și că inculpatul nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică sunt neîntemeiate, întrucât dacă aceste indicii nu existau inculpatul nu era trimis în judecată pentru faptele pentru care este cercetat, iar pedepsele prevăzute de lege pentru faptele de care este învinuit inculpatul sunt închisoarea mai mare de 4 ani.

Referitor la condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică, prevăzută în art.148 lit.f pr.pen. este desigur adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă însă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei, sub acest aspect existența pericolului public poate rezulta între altele și din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, de reacția publică la comiterea unei astfel de infracțiuni, de posibilitatea comiterii chiar a unei fapte asemănătoare de către alte persoane în lipsa unei reacții corespunzătoare față de cei bănuiți ca autori ai unor astfel de fapte.

Analizând menținerea măsurii arestării preventive din perspectiva art.5 CEDO considerăm că instanța a apreciat corect că proclamând dreptul la libertate, convenția consacră implicit principiul după care nici o persoană nu trebuie să fie lipsită de libertate în mod arbitrar ( Franța).

Protejarea libertăților individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească însă eforturile instanțelor în administrarea probelor, desfășurarea procesului în bune condiții ( Franța).

Expunerea limitativă a motivelor pentru care o persoană poate fi privată de libertate, se regăsește în dispozițiile art.148 pr.pen.

Analizând motivele menținerii măsurii arestării preventive din perspectiva art.143 și 148 lit. f pr.pen. tribunalul a avut în vedere necesitatea pentru ca o măsură de arestare să fie permisă, existența unor motive plauzibile de a se bănui că s-a săvârșit o infracțiune.

Noțiunea de motive plauzibile aparține Curții Europene și își are corespondent în legea română, în cerința de a exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni.

Motivele plauzibile depind de circumstanțele particulare ale fiecărui caz.

Organul judiciar este obligat să ofere un minim de fapte și informații care să convingă instanța cu privire la existența indiciilor temeinice că s-a săvârșit o infracțiune.

Acest aspect nu presupune ca autoritățile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzații încă din momentul arestării. ( și ).

Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că faptele care implică bănuieli nu prezintă același nivel de certitudine cu cele care permit inculparea și cu atât mai puțin, cu cele care permit condamnarea.

Afirmațiile inculpatului referitoare la împrejurarea că între declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală ar fi anumite contradicții nu pot fi verificate în această fază a procesului de recurs la încheierea prin care s-a menținut starea sa de arest preventiv în condițiile prevăzute de art.3011

C.P.P.

Asupra tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală și a celor ce vor fi administrate în faza de judecată se va pronunța instanța de fond după administrarea tuturor probelor necesare soluționării cauzei.

Având în vedere că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f instanța C.P.P. de fond în mod legal a menținut starea de arest a inculpatului, sens în care în baza art.38515pct.1 lit.b recursul C.P.P. formulat de acesta împotriva încheierii penale din 6 august 2008 dată în dosar nr- al Tribunalului Sălaj, urmează să fie respins ca neîntemeiat.

În baza art.189 urmează C.P.P. să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați C suma de 40 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu, care va fi suportat din.

Potrivit art.192 alin.2 inculpatul C.P.P. urmează să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare din care suma de 40 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 4 decembrie 1979, în Z, jud. S, in prezent deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 06 august 2008, dată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 40 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 12.08.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Ioana Cristina Morar, Vasile Goja Iuliana

- - - - - -

GREFIER



Red./

4 ex./18.08.2008

Președinte:Ioana Cristina Morar
Judecători:Ioana Cristina Morar, Vasile Goja Iuliana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 492/2008. Curtea de Apel Cluj