Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 501/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂ N
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
Decizia penală nr.501
Ședința publică din data de 13 iulie 2009
PREȘEDINTE: Mărăcineanu Vasile
JUDECĂTOR 2: Fieraru Ștefan
JUDECĂTOR 3: Stelian Ion
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de22 iulie 1984, deținut în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii de ședință din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr-, prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și s-a menținut această măsură.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul, personal aflat în stare de deținere și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației depusă la dosar.
Procedură este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Cu acordul instanței apărătorul din oficiu a luat legătura cu recurentul - inculpat după care învederează că alte cereri nu mai are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul de asemenea arată că alte cereri nu are de formulat și solicită cuvântul în dezbateri.
Curtea ia act că în cauză nu mai sunt cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat iar față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărător din oficiu pentru recurentul - inculpat, critică încheierea pronunțată la data de 30.06.2009 de Tribunalul Buzău prin care s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpat.
Apreciază că temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive în prezent nu mai subzistă și nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel încât lăsarea sa în libertate nu poate periclita nici aflarea adevărului solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă neprivativă de libertate respectiv cea prev. de art. 145 alin.1 C.P.P. obligarea de a nu părăsi localitatea, susținând că este conștient de obligațiile ce-i revin potrivit acestui text de lege și că se va supune acestora.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, în cauză subzistând toate temeiurile ce au fost avute în vedere la momentul luării acestei măsuri, față de gravitatea faptei și modalitatea de comitere, în concurs de infracțiuni, constatându-se îndeplinite în mod cumulativ și disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Recurentul - inculpat, personal având ultimul cuvânt, arată că nu el a săvârșit fapta reținută în sarcina sa și solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea de ședință din 30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr-, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22 iulie 1984, deținut în Penitenciarul Focșani, pe care a menținut-
Pentru a pronunța această încheiere Tribunalul Buzăua reținut în esență că, nu s-au schimbat temeiurile ce au fost avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală și a solicitat în esență, admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, prev. de art. 145 al.1 pr.penală, deoarece nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive pe de o parte, iar pe de altă parte, nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu poate periclita aflarea adevărului.
Curtea examinând încheierea recurată, în raport de situația de fapt reținută de probele administrate, de criticile formulate precum și din oficiu sub toate aspectele conform art. 385/6 al.2 și art. 385/9 pr.penală, constată că recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Situația de fapt a fost corect reținută în sensul că, prin Rechizitoriul nr. 1615/P/2009 din 9.04.2009, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzăus -a dispus trimiterea în judecată, printre alții, în stare de arest preventiv a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată prev.de art. 208 al.1 - art. 209 al.1, lit.a,e,g,i, cu aplic.art. 41 al.2, constând în aceea că, în noaptea de 16/17.03.2009, prin spargerea geamurilor laterale, a sustras din trei autoturisme parcate pe raza mun. B, bunuri în valoare totală de 2480 lei.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr- iar după administrarea probatoriilor, prin sentința penală nr. 515/2.06.2009, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenție fiind menținută măsura arestării preventive.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, la data de 25.06.2009, cu prim termen de judecată la 30.06.2009, când a fost pronunțată încheierea - astăzi recurată - și când s-a menținut măsura arestării preventive inculpatului.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că în mod corect Tribunalul Buzăua menținut măsura arestării preventive a inculpatului deoarece nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la data luării acesteia, respectiv art. 143 și art. 148 lit.f pr.penală.
În același timp, se constată că pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, pe de o parte, iar pe de altă parte, inculpatul prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezidă în modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea constată că încheierea de ședință, astăzi recurată, este legală și temeinică sub toate aspectele motiv pentru care se apreciază că recursul declarat de inculpat, este nefondat și urmează a fi respins în baza art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de22 iulie 1984 deținut în Penitenciarul Focșani, împotriva încheierii de ședință din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău.
Obligă recurentul la 160 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și al Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi,13 iulie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
4 ex./14.07.2009
nr- Judecătoria Buzău
nr- Tribunalul Buzău
a
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/2006.
Președinte:Mărăcineanu VasileJudecători:Mărăcineanu Vasile, Fieraru Ștefan, Stelian Ion