Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 517/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 517/R/2008

Ședința publică din 9 septembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală

JUDECĂTORI: Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan

- -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, reprezentat prin PROCUROR -.

S-au luat spre examinare recursurile declarate de către inculpații și -, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 21 august 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Apărătoarea aleasă a inculpatului arată că a declarat recurs împotriva încheierii penale din data de 21 august 2008 și solicită admiterea recursului, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d proc.pen. casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii nu mai subzistă în prezent și nici nu mai există temeiuri noi. Apreciază că această instituție a legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv trebuie să se bazeze pe argumente actuale. Instanța de fond a constatat că sunt câteva elemente care au făcut ca lucrurile să se schimbe. Inculpatul s-a înscris în acel program al Agenției Naționale Antidrog și a făcut toate demersurile pentru reglementarea acestei situații. Din Penitenciar face mari eforturi pentru a scăpa de consumul de droguri, însă pentru a fi eficient trebuie să meargă să se întâlnească cu consilierii în această problemă. Acest aspect este consemnat ca fiind un element care duce la schimbarea situației. Există elemente care fac ca încadrarea juridică actuală să fie discutabilă. Practic inculpatul nu a săvârșit niciun trafic de droguri, deoarece a procurat droguri doar pentru consumul propriu. Inculpatul a făcut tot ceea ce putea să facă pentru a contribui la eliminarea viciului pe care l-a recunoscut. Consideră că măsura arestării preventive și-a atins scopul și nu se mai justifică, pentru că inculpatul a realizat consecințele faptelor sale. Este o cauză complexă, dar în acest dosar sunt cercetați în stare de libertate alți inculpați pentru aceleași infracțiuni, însă sunt cercetați în stare de libertate. Această cauză a suferit numeroase amânări pentru că inculpații liberi din acest dosar nu se prezintă la termenele de judecată. Solicită să se dea o șansă inculpatului de a se trata în stare de libertate. Instanța poate institui garanții procesuale pentru a asigura prezența inculpatului la judecată, ca o alternativă la detenție.

În concluzie, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și reexaminând măsura arestării preventive să se dispună revocarea acestei măsuri.

Apărătoarea din oficiu a inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, desființarea încheierii penale atacate și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. Apreciază că nu au apărut temeiuri noi, iar temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv nu mai subzistă. Consideră că pericolul social pentru ordinea publică s-a diminuat în timp. Inculpatul nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul concret este un element abstract Din probele administrate în cauză rezultă că nu s-a putut dovada că drogurile au fost doar pentru consum propriu. Consideră că și inculpatului trebuie să i se acorde aceeași egalitate de șanse. Solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara. În cazul în care inculpatul nu-și va respecta obligațiile se poate dispune din nou măsura arestului preventiv.

În concluzie, solicită revocarea măsurii arestului preventiv și cercetarea inculpatului în stare de libertate.

Reprezentanta DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca temeinică și legală a încheierii pronunțate de Tribunalul Cluj la data de 21 august 2008. Instanța de fond a constatat că luarea măsurii arestului preventiv s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale și acestea subzistă și în prezent. În cauză sunt incidente dispozițiile art. 143.proc.pen. respectiv există indicii temeinice că faptele deduse judecății sunt comise de inculpați. Raportat la natura și gravitatea faptelor săvârșite de inculpați, raportat la persoana lor apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică. Faptul că inculpații s-au înscris într-un program antidrog nu constituie o garanție că lăsați în libertate nu mai comit alte infracțiuni. De asemenea aspectul că sunt cercetați alți inculpați în acest dosar în stare de libertate nu are relevață, întrucât circumstanțele personale și reale nu sunt aceleași.

În concluzie, solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că își menține recursul și solicită să fie cercetat în stare de libertate pentru a lupta cu acest viciu, pentru a putea avea un suport real din partea familiei, pentru a se putea înscrie la facultate și pentru a fi tratat într-un centru cu posibilități reale de vindecare.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, susține că nu e decât un consumator de droguri transformat de către organele de poliție într-un traficant. A mai fost anterior arestat pentru procurare de droguri. S-a înscris într-un program antidrog în Penitenciar, însă acei consilieri nu sunt calificați. Este un dosar prost făcut. Solicită să fie cercetat în stare de libertate. Doar ei doi sunt cercetați în stare de arest, pentru simplul motiv că sunt recidiviști.

CURTEA

Prin Încheierea penală din 21 august 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, n temeiul art. 3002 și 160b alin.1 și 3 Cod proc.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații -, fiul lui și, născut la data de 29.05.1981, CNP -, și, fiul lui și, născut la data de 02.02.1979, CNP -, ambii aflați în Penitenciarul Gherla, măsură care a fost menținută și s-au respins implicit cererile de înlocuire a acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În baza art.192 alin.3 Cod proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Ministerului Public - - Biroul Teritorial Cluj au fost trimiși în judecată, arestați preventiv, inculpații - pentru săvârșirea infracțiuni de trafic de droguri de risc, în formă continuată (12 acte materiale), prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.b Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată (5 acte materiale) prev. de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, cu aplic.art. 16 din Legea nr. 143/2000 și trafic de droguri de mare risc în formă continuată (3 acte materiale) prev. de art. 2 alin.2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 și art.37 lit.a Cod penal, cu aplic.art.16 din Legea nr. 143/2000, totul cu aplic.art.33 lit.a Cod penal. Alături de cei doi inculpați au mai fost trimiși în judecată și inculpații a, și, cercetați pentru fapte similare, în stare de libertate.

Inculpatul a fost reținut pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de 23.03.2008, ora 6,45, ulterior fiind arestat, prin Încheierea penală nr.20/C/2008 a Tribunalului Cluj, pentru un termen de 29 de zile, începând cu data de 23.03.2008 și până la data de 20.04.2008, iar inculpatul a fost reținut pentru un termen de 24 de ore, începând cu data de 27.03.2008, ora 22,30, iar apoi arestat preventiv pentru 29 de zile, începând cu data de 28.03.2008 și până la 25.04.2008, prin Încheierea penală

nr.22/C/2008 a Tribunalului Cluj. Ulterior măsura preventivă a fost prelungită în condițiile legii, prin încheierile penale ale Tribunalului Cluj.

Sub aspectul stării de fapt s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că inculpatul în perioada ianuarie 2007 - martie 2008, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a vândut, oferit, deținut și cultivat în același scop diferite cantități de cannabis (peste 200 gr), semințe de cannabis și trei plante de cannabis, în timp ce inculpatul, în perioada decembrie 2007 - martie 2008 în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a procurat, oferit și vândut mai multor persoane diferite cantități de cannabis (peste 125 gr), iar în cursul lunii martie 2008 în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a procurat și a vândut unor investigatori sub acoperire 7 comprimate de -, iar în data de 22 martie 2008 fost prins în flagrant în timp ce procura 30 de comprimate de -.

După sesizarea instanței, la data de 13.05.2008, măsura arestării preventive a fost verificată la primirea dosarului, la data de 19.05.2008, conf. art.3001 Cod proc.pen. apoi la datele de 12.06.2008 și 17.07.2008, măsura arestării preventive a fost verificată în temeiul art.3002 Cod proc.pen. în cadrul termenului impus de art.160 alin.1 Cod proc.pen.

Verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a celor doi inculpați, instanța a constatat că aceasta este legală și temeinică și subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv dispusă față de inculpații și respectiv cele prev. de art. 143.pr.pen. în sensul că există probe certe că s-au comis fapte prevăzute de legea penală, acestea conducând și la presupunerea rezonabilă că au fost comise de către inculpați.

Probele amintite constau în declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală, declarațiile coinculpaților, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, rapoartele de constatare tehnico-științifică, procesele verb ale de redare a convorbirilor telefonice, declarațiile martorilor, etc.

Fără a face o analiză de detaliu a probatoriului administrat, pentru a nu prejudicia fondul cauzei, instanța a reținute numai că, dincolo de contribuția ce particularizează activitatea fiecărui inculpat în parte, care va fi cuantificată în procesul individualizării judiciare a pedepselor, dacă inculpații vor fi găsiți vinovați, și fără a emite judecăți de valoare asupra validității mijloacelor de probă existente în dosarul cauzei și a actelor procesuale și procedurale realizate în faza de urmărire penală, s-a reținut că în cauză există date care formează presupunerea rezonabilă că s-au comis fapt prevăzute de legea penală.

De asemenea, s-a reținut că există în cauză și temeiul de arestare prev. de art. 148 lit. f Cod proc. pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care sunt cercetați inculpații este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Acest pericol rezidă în însuși pericolul social al faptelor deduse judecății ținând seama de amploarea fenomenului de trafic și consum de droguri prezent în societatea românească, opinia publică fiind aproape zilnic informată prin mass-media cu privire la pătrunderea acestor fenomene în medii extrem de juvenile, cum sunt cele din școlile generale. Este real că în cauza de față inculpații au traficat droguri (de risc sau de mare risc, după caz), doar pentru consum propriu și le-au vândut ori oferit numai unor investigatori sub acoperire, instanța urmând să verifice pe parcursul judecății legalitatea activității desfășurate de acești a, ceea ce nu face însă să scadă gradul de pericol al faptelor și pericolul reprezentat pentru ordinea publică de cercetare a inculpaților în stare de libertate.

Nu în ultimul rând s-a opinat că pentru însăși protejarea inculpaților, consumatori cronici de droguri, este necesară, cel puțin în acest moment procesual, situat anterior declanșării cercetării judecătorești și ascultării inculpaților, în condițiile în care aceștia vor dori să facă declarații, să fie menținută măsura arestării preventive. Aceștia au fost luați în evidența Agenției Naționale Antidrog, Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog C, propunându-li-se programe integrate de recuperare și consiliere antidrog pentru care nu există încă acordul scris al inculpaților.

Din rapoartele de evaluare efectuate pentru cei doi inculpați arestați de către această instituție, rezultă că în prezent nu există risc de recidivă în ceea ce privește consumul de droguri, numai datorită situației de fapt, și anume că inculpații se află în condiții de detenție preventivă. S-a mai arătat în aceste rapoarte că situația lor juridică nu îi motivează să renunțe la consumul de droguri, ceea ce naște întrebarea cum ar putea fi motivați în condițiile în care ar fi cercetați în stare de libertate, dat fiind că în această eventualitate există posibilități de procurare a drogurilor respective.

S-a mai arătat că pentru a li se respecta inculpaților dreptul la un proces echitabil, trebuie să fie beneficieze de valențele principiul egalității de arme, ca și garanție a realizării dreptului fundamental înscris în art.6 din Convenția Europeană privind Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, în sensul de a-și face o apărare eficientă, raportat la faptul că alți trei inculpați din aceeași cauză sunt cercetați în stare de libertate. Potrivit practicii Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea în acest sens" Cauza Dombo contra Olandei "), principiul egalității armelor cere ca fiecare parte să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a-și expune cauza în fața instanței în condiții în care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ vis-a-vis de partea adversă (sublinierea noastră). Prin urmare acest principiu are aplicabilitate față de partea adversă, în cazul unui proces penal, față de procuror și partea civilă, și nu are relevanță față de persoanele aflate în același consorțiu procesual.

Este real că inculpații sunt arestați preventiv de circa 5 luni de zile, însă această durată de arest preventiv este rezonabilă, raportat la particularitățile cauzei, la numărul inculpaților, al martorilor ce urmează a fi audiați în cauză, și a probațiunii ce se impune.

S-a reținut că toate aceste temeiuri impun și justifică în continuare privarea de libertate a inculpaților, pentru buna derulare a procesului penal, sens în care, în temeiul art. 3002Cod proc.pen. rap. la art. 160 alin.3 Cod proc.pen. s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică și a fost menținută. Totodată instanța a constatat că temeiurile ce au stat la baza luării și menținerii acestei măsuri nu s-au schimbat, astfel că implicit au fost respinse cererile de înlocuire a acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen legal cei doi inculpați criticând soluția pronunțată pentru nelegalitate și netemeinicie.

În susținerea motivelor de recurs inculpații au solicitat casarea încheierii atacate și revocarea măsurii arestării preventive întrucât temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă.

Verificând încheierea atacată, în baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 și 385/6 alin.3 pr.pen. Curtea constată nefondate recursurile în cauză, pentru motivele, ce se vor arăta în continuare.

Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor:

- - trafic de droguri de risc, în formă continuată (12 acte materiale), prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin. 2 și art.37 lit. b Cod penal;

- - trafic de droguri de risc în formă continuată (5 acte materiale), prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.2 și art.37 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000 și trafic de droguri de mare risc în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit. a Cod penal, cu aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000, totul cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.

Măsura arestării a fost dispusă față de nculpatul la data de 23.03.2008 pentru 29 de zile, iar pentru inculpatul la data de 28.03.2008 tot pentru aceeași perioadă, ulterior, măsura preventivă fiind prelungită în condițiile legii, prin încheierile penale ale Tribunalului Cluj.

La termenul din 21 august 2008, instanța, procedând din nou, în conformitate cu dispozițiile art. 300/2 rap. la art.160/b pr.pen. a constatat în mod corect că, temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.

Astfel, s-a constatat în primul rând că temeiurile inițiale ale arestării - cele prev. de art.143 și 148 lit.f pr.pen. subzistă, respectiv, din probele ce au stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților, rezultă indicii clare ale comiterii faptelor reținute în sarcina inculpaților, datele dosarului ducând la concluzia presupunerii rezonabile că aceștia au putut comite faptele pentru care sunt cercetați.

Apoi, pentru o parte dintre faptele pentru care sunt cercetați inculpații, pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare.

În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică a lăsării în libertate a inculpaților, în mod corect a apreciat judecătorul că, acesta subzistă și rezultă din însăși natura și gravitatea faptelor ( fenomenul traficului și consumului de droguri în societatea românească luând o amploare deosebită în ultimii ani), din caracterul repetat al actelor infracționale și modalitățile variate de comitere a acestora: procurare, oferire, vânzare, cultivare; impactul social negativ generat de împrejurarea că persoane bănuite de comiterea unor astfel de fapte grave sunt cercetate în stare de libertate; persoanele inculpaților, care nu sunt la prima confruntare cu legea penală, având condamnări anterioare pentru același gen de infracțiuni.

Raportat deci la toate aceste elemente, s-a apreciat întemeiat că, se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Necesitatea efectuării unui tratament medical de specialitate, ce nu poate fi asigurat în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor, nu este un motiv întemeiat pentru revocarea măsurii preventive, inculpații putând beneficia de tratament medical sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice, precum și de consiliere de specialitate - în virtutea dispozițiilor art.139/1 pr.pen.

Cât privește înlocuirea măsurii arestului preventiv inculpaților, cu măsura obligării de a nu părăsi țara, se constată că aceasta nu poate fi dispusă în cauză, nefiind îndeplinite condițiile prev. de art. 139 Cod procedură penală, respectiv, așa cum rezultă din cele anterior relevate, nu a intervenit nicio schimbare sub aspectul temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării.

Față de cele ce preced, constatând nefondate recursurile în cauză, Curtea le va respinge în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

În baza art.192 alin.2 pr.pen. vor fi obligați inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECI DE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații - și, aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 21 august 2008 Tribunalului Cluj.

Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 09 septembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red.IM
Dact./5ex.

22.09.2008

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

ÎNCHEIERE

Ședința Camerei de Consiliu din 24 septembrie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală

JUDECĂTORI: Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan

- -

GREFIER: - -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.

S-a luat în examinare din oficiu înlăturarea omisiunii vădite din minuta și dispozitivul deciziei penale nr. 517/R/2008, pronunțată în dosar nr- al Curții de APEL CLUJ, cu privire la acordarea onorariului apărător din oficiu în sumă de 40 lei d-nei avocat, întrucât a asigurat asistența juridică a inculpatului pe parcursul desfășurării dezbaterilor în dosarul cu nr. de mai sus.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni, părțile nefiind citate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Reprezentanta DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj solicită înlăturarea omisiunii vădite din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 517/R/2008, în sensul de a se dispune acordarea onorariului pentru apărător din oficiu, cheltuielile judiciare urmând a rămâne în sarcina statului.

CURTEA

Examinând din oficiu omisiunea vădită din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 517/R/2008 a Curții de APEL CLUJ, cu privire la acordarea onorariului apărător din oficiu în sumă de 40 lei, ce se va avansa din în favoarea d-nei avocat, întrucât l-a asistat din oficiu, în fața Curții, pe inculpatul -, constată că, într-adevăr inculpatul a fost asistat de d-na avocat și că, în minuta și dispozitivul deciziei penale s-a omis stabilirea onorariului apărătorului din oficiu.

Așa fiind, în baza art. 196 pr.pen. va dispune înlăturarea din conținutul dispozitivului și al minutei deciziei penale nr. 517/R/2008 a Curții de APEL CLUJ, a omisiunii vădite, în sensul că va stabili onorariu în favoarea apărătorului din oficiu în sumă de 40 lei, ce se va avansa din în favoarea d-nei avocat.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Prezenta încheiere va face parte integrantă din decizia respectivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art.196 proc.pen. înlătură omisiunea vădită din cuprinsul minutei și dispozitivul deciziei penale nr. 517/R/2008 a Curții de APEL CLUJ, în sensul că se va include în cuprinsul acestora următoarea dispoziție:

Stabilește onorariu apărător din oficiu în sumă de 40 lei, ce se va avansa din, în favoarea av..

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Prezenta încheiere face parte integrantă din decizia respectivă.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 24 septembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Președinte:Delia Purice
Judecători:Delia Purice, Maria Boer Iuliana Moldovan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 517/2008. Curtea de Apel Cluj