Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 643/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 643/R/2008

Ședința publică de la 18 decembrie 2008

PREȘEDINTE: Condrovici Adela

JUDECĂTOR 2: Crișan Marinela vicepreședintele instanței

JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței

GREFIER:

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.

S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul, născut la data de 13.07.1968, fiul lui și al, din Penitenciarul Oradea împotriva încheierii penale din 09.12.2008, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de apărător din oficiu, avocat, în baza delegației nr. 6069 din 16.12.2008, emisă de Baroul Bihor, lipsind traducătorul.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Față de lipsa traducătorului de limbă maghiară, inculpatul recurent arată că este de acord ca traducerea să se realizeze de către d-na vicepreședinte.

Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, a nu se mai menține măsura arestării preventive și arată că inculpatul a fost în legitimă apărare.

Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii Tribunalului Bihor și arată că nu se impune punerea în libertate a inculpatului, având în vedere cele 3 infracțiuni grave reținute în sarcina sa.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie pus în stare de libertate.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Prin încheierea din 09 decembrie 2008 Tribunalul Bihora respins cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea

În baza art.300/2 și art.160/b Cod procedură penală a dispus menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul născut la data de 13 iulie 1968 în O jud. B, fiul lui și, CNP - înprezent deținut în Penitenciarul Oradea,măsură dispusă prin încheierea nr. 36 din 24 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.49 din 24 octombrie 2008.

Onorariul apărătorului din oficiu cu delegația nr. 5817/09.12.2008 în sumă de 100 RON s-a dispus a se vira Baroului B din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

A constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor înregistrat la 13 noiembrie 2008 fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiuni lor de violare de domiciliu prev.și ped.de art.192 al.2 Cod Penal, omor deosebit de grav prev.și ped.de art.174-176 lit.d și Cod Penal tâlhărie prev.și ped.de art.211 al.2 lit.c Cod Penal, toate cu aplic.art.33 lit.a Cod Penal, în cauză fixându-se primul termen de judecată pentru data de 9 decembrie 2008.

Prin mandatul de arestare nr. 49 din 24 octombrie 2008 emis de Tribunalul Bihor în baza încheierii nr.36 din 24 octombrie 2008 s-a dispus arestarea preventivă inculpatului pe o durată de 30 de zile cu începere de la data de 24 octombrie 2008 până la 21 noiembrie 2008, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev de art. 192 al.2 Cod penal; omor deosebit de grav prev. de art. 174-176 lit.d Cod penal și tâlhărie prev. de art. 211 al.2 lit.c Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit.a Cod penal, constând în aceea că, în data de 19.10.2008, în jurul orei 20,00, prin efracție, a pătruns în locuința lui G situată în satul, nr. 312, com. jud. B după care, cu un cuțit aflat pe masă, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri în urma cărora a decedat, iar ulterior, a furat din locuință bani și bunuri, iar prin ordonanța din 24 octombrie 2008, fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile mai sus descrise.

Examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive instanța a reținut că în cauză nu există nici un temei pentru a considera că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a acestuia motive pentru care, văzând dispozițiile art.300/2 Cod pr.penală combinat cu art.160/b Cod pr.penală și prev. art. 23 al.4/2 din Constituția României și disp. art. 5 paragraful 1 lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs inculpatul, solicitând instanței admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și a nu se mai menține măsura arestării preventive.

În motivarea recursului, inculpatul arată că inculpatul a fost în legitimă apărare.

Curtea, examinând hotărârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu disp. art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală, combinate cu art. 385 ind. 6 alin. 1 și art. 385 ind. 7 alin. 1 Cod procedură penală, constată că prima instanță a reținut corect situația de fapt și a stabilit că menținerea măsurii arestării preventive se justifică prin prisma naturii infracțiunii săvârșite și că în cauză nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii preventive.

Prima instanță a procedat legal și motivat la arestarea preventivă a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, omor deosebit de grav și tâlhărie, fapte prevăzute de art. 192 alin. 2, art. 174 - art. 176 lit. d, art. 211 alin. 2 lit. c Cod penal.

Sunt probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă este mai mare de 4 ani.

Cum nu au intervenit elemente noi care să modifice temeiurile care au stat la baza arestării preventive, în mod just s-a păstrat inculpatul în stare de arest.

Totodată măsura corespunde exigențelor art.5 paragraf I lit.c din CEDO ratificată de România prin Legea nr.30/1994, existând motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.

Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală, în sensul că există probe și indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunile reținute in sarcina sa, mijloacele materiale de probă existente la dosarul cauzei dovedind fără dubii acest lucru; precum și cele prevăzute de art.148 alin.l lit. f Cod procedura penală, în sensul că inculpatul a săvârșit cu intenție o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa in libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică, deoarece astfel s-ar crea temerea în societate că organele judiciare nu au o reacție promptă creând astfel o insecuritate socială, cu atât mai mult cu cât activitatea infracțională a inculpatului a fost stopată doar de intervenția promptă a organelor de urmărire penală.

Totodată, instanța are în vedere și scopul măsurii preventive, respectiv buna desfășurare a procesului penal, iar pentru păstrarea ordinii și liniștii publice și pentru a nu se aduce atingere în mod repetat valorilor sociale ocrotite de legiuitor, a apreciat că este necesar ca inculpatul să fie menținut în stare de arest preventiv și pe cale de consecință a fost respinsă cererea privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.

Față de cele menționate mai sus, curtea, în conf. cu dispozițiile art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat.

În baza art. 192 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,

Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpat, fiul lui și al lui, născut la 13 iulie 1968, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 9 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariul pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 18 decembrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

decizie- /06.01.2009

Judec. fond:

/3 ex./06.01.2009,

Președinte:Condrovici Adela
Judecători:Condrovici Adela, Crișan Marinela, Groza Gheorghe

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 643/2008. Curtea de Apel Oradea