Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 708/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 708
Ședința publică din data de 17 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la 25.11.1977, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii din data de 08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, prin care, în temeiul art. 300/2 Cod procedură penală rap. la art. 160/b Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și s-a menținut.
În temeiul art. 139 Cod procedură penală a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă prev. de art. 145 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest preventiv și asistat din oficiu de avocat, din cadrul Baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
S-a dat posibilitatea apărătorului să ia legătura cu recurentul inculpat, aflat în stare de arest preventiv.
Avocat, pentru recurentul inculpat depune la dosar un memoriu, arătând că alte cereri nu mai are de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată la rândul său că nu mai are cereri de formulat în cauză, solicitând acordarea cuvântului în dezbaterea recursului.
Curtea, față de susținerile părților în sensul că nu mai au cereri de formulat în cauză, precum și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, apreciind că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii nu mai subzistă în prezent.
Consideră că detenția ar trebui să fie o stare de excepție, iar judecarea în stare de libertate ar trebui să fie starea de normalitate, considerând că scopul măsurii educative ar putea fi atins și prin aplicarea altei măsuri privative de libertate, respectiv celei prevăzute de disp.art. 136 Cod procedură penală.
Subliniază că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, iar după 12 luni de aret preventiv, motivele prevăzut de art. 148 Cod procedură penală nu mai este suficient pentru validarea continuării privării de libertate a acestuia.
În opinia sa, pentru menținerea stării de arest ar trebui să rezulte date certe referitoare la amenințare ori la tulburarea ordinii publice care s-ar produce prin punerea sa în libertate, iar simpla invocare a unor motive generale nu poate fi pertinentă.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, și pe fond revocarea măsurii și judecarea în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii dată de Tribunalul Prahova ca legală și temeinică, întrucât instanța de fond în mod corect a apreciat că în cauză subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, așa cum a apreciat și instanța de fond, față de gravitatea faptelor săvârșite, de modalitatea de comitere a acestora și de faptul că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică având în vedere modalitatea de săvârșire a acestora.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate pentru a avea posibilitatea să-și ajute familia, având în vedere că are în întreținere un copil minor iar soția sa nu realizează venituri.
De asemenea, nu în ultimul rând arată că regretă nespus fapta săvârșită și solicită să fie avută în vedere că experiența trăită în arest a fost suficientă ca să înțeleagă că nu va trebui să mai repete o astfel de greșeală.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față,
Prin încheierea din data de 08. 10. 2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Prahova în baza art. 3002Cod procedură penală rap. la art. 160bCod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului și a menținut această măsură, respingând totodată și cererea acestuia de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea prev. de art. 145 Cod procedură penală
Pentru a dispune astfel instanța de fond a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 256 Cod penal coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/200 și art. 215 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 33 cod penal, prin rechizitoriul nr. 589/P/2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova reținându-se că în luna iunie 2008 uzând de calitatea de jandarm a afirmat că se află în anturajul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul jandarmeriei și a instanțelor judecătorești și i-a promis numitei -, în schimbul sumei de 5.700 lei angajarea fratelui acesteia la Jandarmeria P, iar în schimbul sumei de 16.000 lei, facilitarea înscrierii acesteia la o licitație, în vederea obținerii unei locuințe, scoase la vânzare în urma unei executări silite.
De asemenea s-a mai reținut că inculpatul a mai fost trimis în judecată și prin rechizitoriul 868/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova pentru comiterea infracțiunii prev de art. 257 Cod penal coroborat cu art. 6 din legea nr. 78/2000 reținându-se că în perioada martie - octombrie 2007 a pretins și primit de la denunțătorul suma de 3500 euro precum și echivalentul în lei a sumei de 1500 euro cu promisiunea că va interveni pe lângă un procuror din P și un medic legist din cadrul Minovici pentru ca aceștia să îi faciliteze obținerea unei valori scăzute a alcoolemiei cu ocazia efectuării unei expertize medico - legale în timpul cercetărilor efectuate față de denunțător în dosarul nr. 745/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.
În continuare instanța de fond a mai menționat că inculpatul fost arestat prin încheierea nr. 33 din 10.10.2008 a tribunalului Prahova, măsură care i-a fost ulterior prelungită și menținută în fața instanței până în prezent.
Se arată că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Se mai precizează că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dat fiind modalitatea de săvârșire a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, persoana sa, care s-a folosit de funcția pe care oi deținea cât și ca urmare a împrejurării comiterii faptelor.
Împotriva acestei soluții a formulat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie solicitând să fie judecat în stare de libertate deoarece a recunoscut comiterea faptei iar după 12 luni de arest preventiv a putut să conștientizeze gravitatea faptelor pe care le-a comis. De asemenea a mai precizat că soția sa, care are în îngrijire copilul lor minor nu are nici un mijloc de existență.
Analizând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate cât și sub toate aspectele conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală Curtea, apreciază că această cale de atac este fondată astfel cum se va arăta în continuare.
Așa cum remarcă tribunalul, în speță sunt îndeplinite cerințele art. 143 Cod procedură penală deoarece din probele administrate dar și din declarațiile inculpatului de recunoaștere, rezultă acele indicii conform cărora acesta a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată prin cele două rechizitorii.
Cu ocazia arestării sale, prin încheierea nr. 33/10.10.2008, instanța a reținut temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală respectiv acela conform căruia, pedeapsa prevăzută de lege și aplicabilă infracțiunilor pentru care inculpatul este judecat, este mai mare de 4 ani existând totodată probe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
De observat că, această încheiere a fost pronunțată cu aproximativ 1 an în urmă, timp în care rezonanța socială în rândul opiniei publice a faptelor inculpatului s- mai diminuat, temeiurile avute în vedere la acel moment și-au mai trecut între timp din forța lor coercitivă, ce impunea privarea de libertate a inculpatului.
Pe de altă parte, conform art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Omului, orice persoană arestată în condițiile prevăzute de paragraful 1 lit. c din acest articol, are dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii.
Curtea, prin prisma acestui text observă că, deși în dosarul tribunalului Prahova au fost reunite două rechizitorii, totuși, cauza nu este de o complexitate impresionantă care să determine deținerea în arest preventiv a inculpatului, mai mult de 1 an, situație în care se apreciază că în acest moment termenul rezonabil menționat de textul mai sus amintit pare a fi îndeplinit iar inculpatul are dreptul să fie judecat în continuare în stare de libertate, evident sub unele garanții care să asigure prezentarea acestuia în continuare în fața instanței de judecată așa cum menționează teza ultimă a art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Omului. Transpuse în dreptul intern, Curtea consideră că aceste garanții sunt cele menționate de art. 1451Cod procedură penală, respectiv măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Având în vedere aceste considerente Curtea, va admite recursul declarat de inculpatul, va casa încheierea recurată și în consecință, va admite cererea acestuia de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara - România- fără încuviințarea instanței de judecată.
Pe durata acestei obligații inculpatul va respecta măsurile prev. de art. 1451rap. la art. 145 alin. 11Cod procedură penală respectiv: să se prezinte la organul de urmărire penală sau instanța de judecată ori de câte ori este chemat; să se prezinte la organul de poliție conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat; să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care dispus măsura; să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.
În temeiul art. 145/1 rap. la art. 145 alin. 1/2 Cod procedură penală, pe durata măsurii inculpatul va fi obligat să nu se apropie de persoanele vătămate - și precum și de membrii familiilor acestora, de denunțătoarea, de martorii, -, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect precum și să nu se afle în locuința părților vătămate.
De asemenea va atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a vreuneia dintre obligațiile de mai sus, se va lua față de acesta măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 127/U/10.10.2008 emis de Tribunalul Prahova, dacă nu este arestat sau reținut în altă cauză.
Văzând și disp. art. 192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la 25.11.1977, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni.
Casează încheierea din data de 08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr- și în consecință:
Admite cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara - România- fără încuviințarea instanței de judecată.
Pe durata acestei obligații inculpatul urmează să respecte următoarele măsuri prev. de art. 145/1 rap. la art. 145 alin. 1/1 Cod procedură penală:
-să se prezinte la organul de urmărire penală sau instanța de judecată ori de câte ori este chemat;
- să se prezinte la organul de poliție conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori este chemat;
- să nu-și schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care dispus măsura;
- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme;
În temeiul art. 1451rap. la art. 145 alin. 12Cod procedură penală pe durata măsurii inculpatul este obligat să nu se apropie de persoanele vătămate - și precum și de membrii familiilor acestora, de denunțătoarea, de martorii, -, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.
- să nu se afle în locuința părților vătămate.
Atrage atenția inculpatului că în caz de încălcare cu rea-credință a vreuneia dintre obligațiile de mai sus, se va lua față de acesta măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.
Prezenta încheiere se va comunica organelor prevăzute la art. 145 alin. 21Cod procedură penală.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 127/U/10.10.2008 emis de Tribunalul Prahova, dacă nu este arestat sau reținut în altă cauză.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Grefier,
Red. FT/DC
3/19.10.2009
f- - Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
