Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 709/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 709
Ședința publică din data de 17 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul - SERVICIUL TERITORIAL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 12.02.1982, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din 05.10.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-, prin care, în baza art.1608/8a alin.6 Cod procedură penală a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, din cadrul baroului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței, avocat, a luat legătura cu recurentul inculpat, după care, arată că nu are cereri prealabile de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, critică încheierea de ședință din 05.10.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova ca fiind netemeinică și nelegală, apreciind că în mod greșit a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar, în opinia sa considerând că nu trebuia confundată instituția liberării condiționate sub control judiciar cu menținerea măsurii arestării preventive.
Arată că a formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar întemeiată pe motive medicale și motive familiale, susținând că în cauză sunt îndeplinite disp. art. 160/2 alin. 1 și 2 Cod procedură penală.
Solicită să fie avută în vedere decizia nr. 7 din 09.02.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție- Secțiile Unite, care a statuat că în aplicarea disp. art. 160/2 alin. 1 Cod procedură penală cererile de liberare provizorie sub control judiciar sunt admisibile în ipoteza săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat nu depășește 18 ani.
Cu privire la disp. art. 160/2 alin. 2 Cod procedură penală arată că legiuitorul a prevăzut că liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau dacă acesta ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, ori alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă, subliniind că nu există date sau indici că inculpatul ar împiedica buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea, consideră că ar fi de discutat și unele excepții în ceea ce privește competența structurii având în vedere că faptele au fost săvârșite pe raza teritorială a mai multor curți de apel dar și pe teritoriul mai multor state.
Se mai arată că inculpatul în acest moment nu prezintă pericol pentru ordinea publică, real, iminent, așa cum sunt prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, având în vedere că infracțiunea săvârșită este de prejudiciu și nu de pericol, impactul în rândul cetățenilor fiind diminuat, iar ulterior fazei de urmărire penală acesta a recunoscut o parte din infracțiunile comise.
Solicită să fie avută în vedere fila 21 din rechizitoriul întocmit, potrivit căreia, în opinia sa, se reține o situație favorabilă, față de împrejurarea că a cooperat cu organele de urmărire penală și cercetare și care a condus la aflarea adevărului.
Arată că deși inculpatul nu a putut beneficia de prevederile art. 18 cu ocazia întocmirii rechizitoriului, are tot interesul ca o dată cu declanșarea urmăririi penale și tragerea la răspundere să poată beneficia de disp. art. 19, fiind în interesul său să colaboreze și să îi fie aplicabile texte de lege favorabile.
Consideră că în mod greșit în motivarea încheierii, tribunalul face referire la starea de recidivă a inculpatului în menținerea măsurii arestării preventive și că ea nu ar fi trebuit luată în calcul nici la momentul măsurii arestării preventive, întrucât recidiva nu mai constituie un temei de arestare, prelungire sau menținere, motiv pentru care a fost abrogat disp. art. 148 lit. h Cod procedură penală.
Susține că părțile vătămate nu se cunosc, iar prejudiciul fabulos reținut inițial s-a dovedit a fi fost cu totul altul la momentul trimiterii în judecată; în prezent acesta fiind de aproximativ 68.000 lei.
De asemenea, solicită aplicarea principiului egalității de tratament în fața legii precum și aplicarea dispozițiilor art. 5 paragraf. 5 din CEDO, având în vedere că împotriva altor inculpați din prezenta cauză s-a luat o măsură neprivativă de libertate, respectiv obligația de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea instanței.
Același apărător înțelege să invoce hotărârile CEDO în cauzele Budurov contra Rusiei și Mc Kay contra Marea Britanie.
În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că nu se poate reține faptul că urmărirea penală a fost efectuată de un organ necompetent atâta timp cât DIICOT - Serviciul TERITORAIL P aparține Parchetului General de pe lângă ÎCCJ, iar procurorii fac parte din aceeași unitate.
Cu privire la susținerea apărătorului recurentului inculpat în sensul că părțile vătămate nu sunt cunoscute, urmează ca la dosar să se depună într-un timp scurt înscrisuri produse ca urmare a comisiei rogatorii efectuată de autoritățile judiciare din Olanda, cu privire la clonarea cardurilor din luna februarie 2009, acte în care se indică -urile fraudate, material foto în dovedire.
În ceea ce privește inegalitatea de tratament aplicată inculpaților din prezenta cauză, arată că, se vor depune la dosar înscrisuri produse ca urmare a comisiei rogatorii din Norvegia cu privire la condamnarea unora din membrii acestui grup infracțional, astfel fiind identificat și inculpatul
Susține că încă din luna aprilie 2009 s-au reținut membrii și s-au făcut propuneri de arestare preventivă împotriva acelora cărora au existat probe certe că au săvârșit infracțiunile.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, acesta a fost pusă în mișcare acțiunea penală fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere, constituire sau aderare la un grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, infracțiunea de falsificare și punere în circulație de instrumente de plată electronică, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică și infracțiunea de efectuare de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului instrumentului.
Susține că potrivit textului articolului 160/2 Cod procedură penală liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda și nu este obligatorie, iar Ministerul Public se raportează la faptele săvârșite de inculpat, care în opinia sa, prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere și apartenența la grupul infracțional și modalitatea de comitere și ca atare, în concluzie, solicită respingerea recursului formulat de inculpatul, ca nefondat.
Inculpatul personal, în stare de arest preventiv, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii și judecarea sa in stare de libertate, având în vedere că are doi copii minori in întreținere, iar soția sa este casnică și nu realizează venituri și că se va prezenta la instanța ori de câte ori va fi solicitat.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea din 05.10.2009 a Tribunalului Prahova în baza art. 1608aalin. 6 Cod proc.penală s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberarea provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 12.02.1982, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni.
În baza art. 192 alin. 2 a C.P.P. fost obligat inculpatul la 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța încheierea tribunalul a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 02.10.2009, sub numărul -, inculpatul fiul OG lui și, născut la 12.02.1982, în prezent aflat in Penitenciarul Mărgineni, a solicitat liberarea provizorie sub control judiciar a acestuia, arătând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege in art.1607raportat C.P.P. la art.1602
C.P.P.Astfel, s-a arătat că faptele săvârșite de inculpat prev. și ped. de art. 8 din Legea 39/2003, art.24 alin.1 și 2 din Lg.365/2002, art.25 din Lg.365 /2002, cu aplicarea art.41 alin.2, au maximum de pedeapsă sub 18 ani, fiind astfel îndeplinită condiția prev. de art.1602alin.1 penală.
Totodată, in motivarea cererii s-a arătat că, temeiurile care au fost avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, că este bolnav, așa cum rezultă și din actele medicale atașate cererii de liberare provizorie sub control judiciar, suferind de ulcer cronic duodenal, tulburări de comportament, tulburare anxioasă, diabet zaharat tip 2 cu hiperlipemie mixtă iar datorită bolilor de care suferă nu poate efectua tratamentul corespunzător in cadrul arestului.
S-a mai arătat de către inculpat că are doi copii minori de care nu are cine să se ocupe, că nu are cum să impieteze buna desfășurare a procesului penal, înțelege să respecte prevederile art.1602alin3 și C.P.P. are cunoștință de prevederile art.16010privind C.P.P. condițiile care conduc la revocarea măsurii liberării provizorii sub control judiciar
Ca atare, s-a considerat că motivele arătate constituie suficiente garanții a temeiniciei cererii de liberare provizorie sub control judiciar și a aprecierii că in ipoteza lăsării in libertate inculpatul va respecta întocmai obligațiile impuse de instanță.
În vederea solutionarii cererii s-a dispus atașarea dosarului de urmărire penală nr. 42/D/P/200 al -Serviciul TERITORIAL PLOIEȘTI.
Analizând actele și lucrarile dosarului instanta retine următoarele:
Prin Ordonanțele nr.42/D/P/2009 din 29.04.2009 a -Biroul Teritorial Prahova, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere, constituire sau aderare la un grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, infracțiunea de falsificarea și punerea în circulație de instrumente de plată electronică falsificate, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică și infracțiunea de efectuare de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului instrumentului, fapte prevăzute de art.8 din Legea 39/2003, art.24 alin.1 și 2 din Lg.365/2002, art.25 din Lg.365 /2002, cu aplicarea art.41 alin.2 si art.33 lit.a pen. iar prin încheierea nr.11/30.04.2009 s-a dispus arestarea inculpatului pentru o perioadă de 29 zile, începând de la data de 30 aprilie 2009 până la data de 28 mai 2009, inclusiv.
În baza acestei încheieri a fost emis mandatul de arestare preventivă numărul 68/U/30.04.2009.
In motivarea hotărârii prin care s-a dispus arestarea preventivă, s-a sustinut că ncepând cu anul 2007 inculpatul împreună cu, au constituit un grup profilat pe comiterea de infracțiuni cu mijloace de plată electronică. În cadrul grupului acesta a falsificat instrumente de plată electronică, a pus în circulație instrumente de plată electronică falsificate, a deținut astfel de instrumente de plată electronică în vederea punerii în circulație, a deținut echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, ce reprezintă infracțiunea de inițiere, constituire sau aderare la un grup in vederea săvârșirii de infracțiuni, falsificarea și punerea in circulație de instrumente de plată electronică falsificate, deținerea de echipamente in vederea falsificării instrumentelor de plată electronică.
A efectuat operațiuni financiare în mod fraudulos(retrageri de numerar) prin utilizare fără drept de date de identificare ale instrumentelor de plată electronică, fără consimțământul titularilor acestor instrumente, cât și prin utilizarea neautorizată de date de identificare și a încercat să efectueze operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea fără drept a datelor de identificare ale instrumentelor de plată electronică, acțiune nerealizată datorită faptului că soldul anumitor conturi de card nu conținea fonduri, ce reprezintă infracțiunea de inițiere, constituire sau aderare la un grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, infracțiunea de falsificarea și punerea în circulație de instrumente de plată electronică falsificate, deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică și infracțiunea de efectuare de operațiuni prin utilizarea unui instrument de plată electronică fără consimțământul titularului instrumentului.
S-a mai reținut că în ansamblul său, activitatea membrilor grupării deși nu prezintă toate trăsăturile unui grup infracțional organizat ( o ierarhie predeterminată), membrii grupului au întreprins din momentul constituirii, în mod constant acte din sfera infracționalității cu instrumente de plată electronică.
Existența grupării rezultă atât din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate și înregistrate cât și din analiza imaginilor stocate în urma înregistrării video la -uri, unde permanent sunt cel puțin trei persoane din grupare cu diferite sarcini ( montare față falsă, retragere de numerar sau supraveghere zonă ). De altfel, din declarația lui rezultă că membrii grupării aveau atribuții determinate, ceea ce situează această rețea la limita grupului infracțional organizat.
În concret, aceștia achiziționau dispozitive electronice confecționate artizanal disimulate în carcase din plastic (denumite în discuțiile dintre membrii grupului "baghete"), care ulterior erau atașate la - uri în zona de introducere a card-urilor. Aceste dispozitive citeau și stocau datele de identificare ale card-urilor bancare cu ocazia utilizării acestora de către titulari. În același timp inculpații introduceau într-o baghetă din plastic un telefon mobil sau o micro-cameră video, baghetă ce era atașată pe - uri, deasupra tastaturii, având rolul de a surprinde momentele de introducere codurilor PIN de către titulari cu ocazia utilizării instrumentului de plată electronic (card). Acest mod de operare este cunoscut sub denumirea de "skimming".
La diverse intervale de timp după instalarea pe -uri (variind între 1oră și 4 ore), dispozitivele descrise anterior erau recuperate, iar datele de identificare ale card-urilor ce fuseseră copiate și stocate erau descărcate într-un sistem informatic iar ulterior rescrise pe card-uri blank. Cu aceste card-uri blank membrii grupării efectuau retrageri frauduloase de numerar, de la diverse -uri.
În cadrul grupului nu exista o specializare a membrilor în sensul că fiecare avea atribuții nedeterminate, cu excepția lui, care poseda cunoștințe temeinice de electronică și care soluționa problemele de tehnică intervenite în derularea activității. Cu toate acestea, a efectuat și acte materiale specifice celorlalte infracțiuni din domeniul comerțului electronic.
Astfel, în luna iulie 2007, membrii grupării au achiziționat o gură de bancomat, tip "vampir" ( dispozitiv electronic confecționat artizanal pentru copierea datelor de identificare ale cardurilor), împreună cu o carcasă ce conținea un telefon mobil pe care le-au utilizat în stațiunea Nord, - ul 0764, în perioada 01-05.08.2007.
În acest interval, o parte din membrii grupării, respectiv, și au fost surprinși de camerele de supraveghere ale -ului băncii din Nord, în timp ce montau gura de bancomat și bagheta și - după un anumit interval de timp- când o ridicau de pe bancomat.
La data de 06.08.2007, la - ul 0764, lucrătorii Poliției i Nord au descoperit dispozitivele mai sus menționate, anunțând ulterior care a procedat la ridicarea acestora începând cu ora 02:30 din data de 06.08.2007.
Ulterior au fost solicitate și obținute imaginile surprinse de camerele de supraveghere ale - ului respectiv în perioada descrisă anterior, precum și jurnalul electronic cuprinzând operațiunile efectuate la, stabilindu-se că membrii grupării au compromis prin skimming mai multe sute de numere de card. Cu toate că au conștientizat faptul că dispozitivele montate pe - ul în cauză fuseseră descoperite, fiind capturate de autorități, și au trecut la faza următoare a circuitului infracțional, în sensul că au scris datele copiate de pe card-urile autentice, realizând "clone" ale acestora, pe card-uri blank.
Cu aceste "clone", începând cu dimineața zilei de 06.08.2007 au efectuat retrageri frauduloase de numerar pe raza mun. B, de la diferite -uri, aparținând mai multor unități bancare, aspecte ce au rezultat în urma comunicării de aceste unități a imaginilor video și a registrelor cuprinzând operațiunile efectuate la -uri.
Este de menționat, ca o caracteristică a activității de skimming desfășurate de către membrii grupării, că nu acționau în mod singular, existând una sau două persoane care supravegheau zona, atât pe timpul montării sau ridicării dispozitivului, cât și o scurtă perioadă de timp după montare pentru se asigura că aceasta funcționează corespunzător.
din cadrul Institutul pentru Tehnologii au constatat, în urma analizei efectuate asupra dispozitivului ridicat de pe 0764, că este funcțional ( în acest sens fiind identificate mai multe numere de carduri în memoria skimmerului ), că permite achiziționarea datelor de pe cardurile ce tranzitează fanta, precum și memorarea și transmiterea acestora către echipamente care permit acest tip de comunicație, iar în memoria telefonului mobil marca Sony-Ericsson, fără carcasă, model, prevăzut cu cameră video de 2 megapixeli, sunt stocate mai multe fișiere cu extensia "3gp", format specific fișierelor video, folosite în telefonie mobilă.
O parte dintre persoanele prejudiciate în urma activității acestora au realizat faptul că de pe card-urile pe care le dețineau au fost efectuate operațiuni financiare frauduloase, sesizând în acest sens organele de poliție și băncile emitente.
Ulterior, în cadrul grupului au fost cooptați și ceilalți inculpați, pe parcursul anilor 2008 ( zis ""și, zis "",), și 2009 (, zis ""), realizând diverse activități infracționale din gama skimming-ului.
Realizând că acest gen de infracțiuni este din ce în ce mai greu de comis atât în țară cât și în restul Europei, datorită faptului că foarte multe dispozitive fuseseră descoperite de autorități, membrii grupului infracțional și-au reorientat preocupările infracționale spre Australia.
Din verificările efectuate de organele de poliție judiciară, delegate în cauză, a rezultat că la data de 09.12.2008, zis "" a expediat, prin intermediul firmei de curierat rapid "", un colet către Australia, destinatar fiind, colet ce conținea un receptor TV și o telecomandă, în interiorul căreia era disimulată un dispozitiv tip "gură falsă de bancomat ".Autoritățile australiene au oprit coletul la livrare, informând autoritățile polițienești române cu privire la conținutul acestuia.
Relevante în acest sens sunt și discuțiile purtate telefonic de membrii grupării, la data de 11.11.2008, între învinuitul și inculpatul (aflat la data respectivă în Australia).
Totodată din verificările efectuate a rezultat că autoritățile australiene, în urma sesizării efectuate de organele de poliție judiciară române, au reținut pentru cercetări pe - și, ce se prezentaseră să ridice coletul expediat de. În aceleași împrejurări au mai fost reținuți pentru cercetări și și, persoane care se aflau tot în Australia.Toți cei depistați cu această ocazie au fost eliberați.
În urma exploatării Autorizației de interceptare cu nr.19/2009, emisă de Tribunalul Prahova, s-a stabilit că, zis"", zis "" sub coordonarea lui și au retras fraudulos sume de bani, utilizând card-uri "clonate", la data de 22/23.02.2009, în intervalul orar 22:30-01.30.
Au fost solicitate și obținute imaginile surprinse de camerele de supraveghere și jurnalele electronice ale -urilor mai multor bănci, ocazie cu care s-a stabilit că la retragerile frauduloase au fost folosite card-uri emise de unități bancare din Olanda și SUA și au fost efectuate la -uri aparținând BRD, BANK, prejudicial total fiind stabilit la peste 80.000 lei, BANK.
În formă de tentativă s-a încercat retragerea frauduloasă de numerar de pe alte aproximativ 100 de card-uri, care însă nu aveau fonduri.
În urma solicitării efectuate de organele de poliție judiciare delegate în cauză autoritățile olandeze au înaintat fotografii în care au fost surprinși, zis"", zis ""în timp ce compromiteau, în luna februarie, respectiv în perioada 11-15 februarie 2009, card-uri utilizate la -uri ale Băncii, ale căror date au fost folosite la retragerile din Otopeni.
Acest episod este surprins și în procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate în perioada 22/23.02.2009 de către coautori ( a se vedea filele 49-88).
În momentul efectuării retragerilor de la -urile din Otopeni, și erau dirijați de către și -, care se aflau tot în această localitate și îi dirijau telefonic, fapt rezultat din exploatarea autorizației de interceptare numărul 19, în care a fost surprinse celule ( releele operatorului de telefonie mobilă) de inițiere a apelurilor.
Toate aspectele legate de activitatea infracțională desfășurată în Olanda urmează a fi detaliate de către autoritățile competente din această țară, în urma solicitării efectuate prin comisie rogatorie.
Cu ocazia perchezițiilor efectuate la domiciliile inculpaților și, au fost găsite și ridicate de către organele de poliție, peste 100 de carduri cu bandă magnetică atât inscripționate cât și blank (volumul III- filele 31 și urm.; filele 60 și urm.),despre care susține că i-ar fi fost încredințate spre păstrare în urmă cu mai mult de un an de către un prieten poreclit "", din Portugalia, precum și un aparat de citit și inscripționat carduri cu bandă magnetică tip 206 și un element component al dispozitivului de skimming la, respectiv o baghetă metalică pe care urma să se monteze o cameră video miniaturală care ar fi capturat codurile PIN ale victimelor.
Instanta a considerat că in cauză sunt îndeplinite și condițiile prev. de art.143 C.P.P. privind existența unor probe si indicii temeinice că inculpații pentru care s-a solicitat arestarea preventivă, au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați.
Totodată instanța, a apreciat, că în cauză sunt îndeplinite și dispozițiile art.148 lit.f întrucât C.P.P. inculpații, au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede închisoarea mai mare de 4 ani si exista probe ca lăsarea in libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea acestui pericol instanța a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor comise de inculpați, respectiv, inițiere, constituire, aderare si sprijin la un grup constituit in vederea săvârșirii de infracțiuni, falsificarea instrumentelor de plată electronică, deținere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată și efectuarea de operațiuni financiare in mod fraudulos, modalitatea de comitere a acestor fapte, perioada mare de timp in care au fost comise actele materiale, prejudicial deosebit de mare cauzat prin săvârșirea infracțiunilor, precum și greutatea cu care sunt depistați autorii unor astfel de fapte ca si greutatea cu care sunt probate aceste fapte.
Analizând cererea de liberare provizorie sub control judiciar prin prisma probelor și a situației de fapt reținută in cauză, precizată mai sus, sub un prim aspect privind condițiile de fond ale cererii, se constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de disp. art.1602alin.1 in C.P.P. sensul că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care nu depășește 18 ani.
De altfel, prin decizia nr.7 din 9.02.2009 Secțiile Unite, a statuat că in aplicarea disp. art.1602alin.1 C.P.P. cererile de liberare provizorie sub control judiciar sunt admisibile in ipoteza săvârșirii infracțiunilor prev. de art.7 din Legea 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră in scopul grupului infracțional organizat nu depășește 18 ani.
O a doua condiție de fond, este prevăzută de art. 1602alin. 2.C.P.P. și are in vedere că liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea sau distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
De asemenea, potrivit disp. art. 5 pct.3 din CEDO, punerea în libertate poate fi subordonantă unei garanții care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.
In speță, tribunalul, reținând că in cauză subzistă in continuare temeiurile avute in vedere de instanță cu ocazia arestării preventive a inculpatului, constată că nu este indeplinită cea de a doua condiție prevăzută de art. 1602alin. 2.C.P.P. intrucât in cauză există date și indicii că acesta, odată lăsat in libertate va incerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorului și a celorlalți inculpați, și să se sustragă de la efectuarea urmăririi penale și a judecății.
Aceste date rezultă din denunțul inculpatului, formulat ulterior arestării sale, potrivit căruia inculpatul a exercitat acte de amenințare pentru a-l determina să-și schimbe declarația și din convorbirile telefonice purtate de cu ceilalți membrii ai grupului din care reiese faptul că acestia urmau ca după sustragerea banilor din bancomate să părăsească teritoriul României.
Totodată, având in vedere gravitatea faptelor penale reținute in sarcina inculpatului, poziția oscilantă adoptată de acesta pe parcursul cercetărilor, instanța apreciază că o eventuală liberare provizorie sub control judiciar a acestui inculpat ar împiedica buna desfășurare a cercetărilor în cauză, prin posibilitatea pe care ar avea-o, de a zădărnici aflarea adevărului prin influențarea părților și a martorilor ce urmează a fi audiați in fața instanței.
In raport de cele arătate, tribunalul a apreciat că in cauză nu sunt indeplinite conditiile prev.de art.1602alin.2 pentru C.P.P. a se admite cererea de liberare provizorie sub control judiciar, intrucât există motive verosimile de a se bănui că odată lăsat in libertate acesta s-ar sustrage de la urmărirea penală și judecată și va incerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influentarea unor părți sau a unor martori.
In ceea ce privește afecțiunile medicale de care inculpatul suferă și pe care acesta le-a invocat in cuprinsul cererii, acestea nu pot fi avute in vedere de instanță intrucât actele medicale depuse la dosarul cauzei nu sunt de actualitate.
Față de aceste considerente, in temeiul disp. art. 1608aalin.6 C.P.P. rap. la art.1606alin.1 și 2 și C.P.P. la disp. art.1602alin.1 și 2 C.P.P. tribunalul urmează să respingă cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul fiul lui și, născut la 12.02.1982, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, ca neîntemeiată.
Față de soluția pronunțată in cauză, în baza art. 192 alin 2 C.P.P. instanța obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul solicitând casarea ei, admiterea cererii de liberare provizorie și punerea lui în libertate întrucât sunt îndeplinite condițiile disp. art. 160/2 alin. 1 și 2 Cod procedură penală. Astfel, deși i se reține în sarcină disp. art. 7 din Legea nr. 39/2003, ÎCCJ a decis că asemenea cereri sunt admisibile dacă infracțiunea cea mai gravă ce intră în scopul grupului nu depășește 18 ani închisoare.
Mai arată recurentul că la acest moment nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică deoarece infracțiunea reținută este de prejudiciu și nu pericol.
Mai mult decât atât impactul faptelor comise asupra colectivității este diminuat, el recunoscând ulterior fazei de urmărire penală unele din faptele comise.
În fine starea sa de recidivă nu mai constituie un criteriu pentru luarea măsurii arestării preventive, iar prejudiciul cauzat nici nu se cunoaște cu certitudine fiind undeva pe la 68.000 lei.
Examinând încheierea atacată în raport de actele și lucrările dosarului de criticile invocate cât și din oficiu conform art. 3856al. 3 pr.pen. Curtea va aprecia că recursul este nefondat.
Astfel, așa cum a reținut tribunalul, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1602al. L proc.pen. dar și nu cele prev. de art. 1602al. 2 proc.pen. întrucât inculpatul recurent a exercitat acte de amenințare asupra altor inculpați pentru a-i determina să-și schimbe declarațiile, iar din convorbirile telefonice avute de inculpatul cu ceilalți membri ai grupului infracțional (printre care și recurentul) rezultă că acesta intenționează să părăsească teritoriul țării pentru a se sustrage procesului penal.
În aceste condiții nu se poate considera că față de inculpatul recurent sunt îndeplinite cerințele dispozițiilor art. 1602al. 2 care C.P.P. prevede că liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Mai mult decât atât, pe lângă existența în continuare a temeiurilor ce au determinat arestarea preventivă (temeiuri care în cazul liberării provizorii se mențin) lăsarea inculpatului recurent în liberate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gradul de pericol social al faptelor, ( ce nu poate fi disociat total de pericolul lăsării în libertate), perioada activității infracționale (nefiind vorba de un act material izolat ci de o perseverență în dobândirea de venituri ilicite) numărul persoanelor implicate, prejudiciul cauzat posesorilor de carduri ce au fost clonate și din conturile cărora au fost sustrași bani, caracterul transfrontalier al activităților infracționale și amploarea fenomenului infracțional.
Aceste aspecte conduc la concluzia că nu se impune cercetarea inculpatului recurent în stare de libertate, siguranța cetățenilor fiind diminuată de lipsa de fermitate a organelor judiciare.
Aspecte de genul că inculpatul recurent a recunoscut parțial săvârșirea faptelor pentru a beneficia de dispozițiile legale favorabile că prejudiciul nu este stabilit încă, că recidiva nu poate fi luată în calcul sau că are o sănătate precară, nu rezistă în fața argumentelor ce sunt în favoarea arestării preventive și cercetarea inculpatului recurent în stare de arest.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că încheierea atacată este legală și temeinică, astfel că în baza art. 38515pct, 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 12.02.1982, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din 05.10.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 17.10.2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Grefier,
5 ex/22.10.2009
Red.
Tehnored. ET
nr- Tribunalul Prahova
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
