Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 709/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1116/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.709
Ședința publică de la 19 MAI 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Ciobanu Corina
JUDECĂTOR 2: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 3: Constantinescu Mariana
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul formulat de către inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 7 mai 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a - II- Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpatul, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - cu delegație depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Apărătorul din oficiu pentru recurentul inculpat învederează instanței că prin cererea de recurs promovată se solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, a se dispune judecarea în stare de libertate a inculpatului, apreciind că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să impună privarea de libertate. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei dar și cele personale ale inculpatului, care avea un loc de muncă până la momentul arestării, are un copil minor în întreținere, dar si poziția procesuală de recunoaștere și regret a faptelor, astfel încât, în raport de toate aceste împrejurări, apreciază că inculpatul, lăsat în libertate, nu va impieta buna desfășurare a procesului penal și nici nu reprezintă un real pericol pentru ordinea publică.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat, ca nefondat, și de menținere a încheierii atacate, ca fiind legală și temeinică, apreciind că, în corect, instanța de fond a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat, întrucât lăsarea sa în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, ce rezultă din natura si gravitatea faptei comise de inculpat, trafic de droguri și deținere de droguri pentru consum, de amploarea acestui gen de infracțiuni, care pune în pericol sănătatea publică.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, solicită să fie cercetat în stare de libertate întrucât dorește să-și ajute copilul, care este olimpic.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din data de 7.05.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală în dosarul -, în baza art. 3002rap. la art. 160 s C.P.P.-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2, art. 4 al.1 și 2, din Legea 143/2000 cu aplic. art. 33.
Cod PenalS-a reținut că la data de 18.03.2009 inculpatul a vândut unui martor denunțător două doze de 0,18 grame de heroină pentru suma de 150 lei.
S-a mai reținut că inculpatul a mai deținut, fără drept, o doză de heroină în cantitate de 0,06 grame.
Față de inculpat s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea de ședință din data de 19.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală.
Prima instanță a apreciat că se impune menținerea măsurii arestării preventive întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 și 148 lit.f
C.P.P.În motivarea încheierii se arată că din materialul probator existent în cauză, rezultă indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat.
Astfel, prima instanță a avut în vedere la stabilirea existenței indiciilor temeinice, în accepțiunea dispozițiilor art. 68 ind. 1.C.P.P. declarațiile inculpatului, procesul verbal de percheziție domiciliară și de constatare a infracțiunii flagrante, raportul de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorei.
Tribunalul a reținut totodată că sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. f întrucât C.P.P. lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și modalitatea concretă de săvârșire a faptei penale, urmările socialmente periculoase ale acesteia, recrudescența acestui tip de infracțiuni, aspecte care conturează posibilitatea ca lăsarea în libertate a inculpatului să pună în pericol ordinea publică.
Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive este legală și temeinică, fiind dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în materie, iar temeiurile pentru care s-a luat măsura arestării preventive nu s-au schimbat.
Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este legală și corespunde exigențelor art. 5 din CEDO, că perioada de arestare preventivă a inculpatului nu depășește durata rezonabilă a arestării preventive, prin raportare la dispozițiile art. 5 par. 3 CEDO și la criteriile stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, care critică hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie, solicitând să se dispună judecarea în stare de libertate a inculpatului, apreciind că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să impună privarea de libertate. De asemenea, solicită a se avea în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei dar și cele personale ale inculpatului, care avea un loc de muncă până la momentul arestării, are un copil minor în întreținere, poziția procesuală de recunoaștere și regret a faptelor, astfel încât, în raport de toate aceste împrejurări inculpatul, lăsat în libertate, nu va impieta buna desfășurare a procesului penal și nici nu reprezintă un real pericol pentru ordinea publică.
Examinând recursul declarat de inculpat, Curtea constată că acesta este neîntemeiat.
Analizând actele si lucrările dosarului, Curtea constată că menținerea măsurii arestării inculpatului potrivit art.300 ind.2 Cod procedură penală, a fost dispusă în mod legal și temeinic, cu respectarea dispozițiilor art.136, art.143 și art.148 alin.1 lit. f Cod procedură penală.
Se arată că încheierea este netemeinică, întrucât, față de atitudinea procesuală a inculpatului, de colaborare cu organele de urmărire penală, de regret, de faptul că se va prezenta la judecată, desfășurarea judecății poate avea loc cu inculpatul în stare de libertate, judecarea cauzei nefiind împiedicată de inculpat.
Referitor la aceste susțineri, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a reținut că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 143 coroborat cu art. 68 ind.1 C.P.P. având în vedere probatoriul administrat până la acest moment, respectiv declarațiile de recunoaștere ale inculpatului, declarațiile martorilor, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, raportul de constatare tehnico-științifică, procesul verbal de percheziție în care se consemnează împrejurarea că în asupra inculpatului au fost găsiți banii inseriați primiți în schimbul celor 2 doze de heroină, precum și o doză de heroină, deținută în vederea consumului propriu.
Se invocă împrejurarea că dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală nu-și găsesc aplicabilitatea în cauză, nefiind îndeplinite, cumulativ, cele două condiții prevăzute de acest text de lege.
Curtea constată că în mod just prima instanță a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică în condițiile în care acesta este cercetat pentru infracțiunile de trafic și consum de droguri de mare risc, iar pericolul pentru ordinea publică reiese și din natura infracțiunii și modalitatea de săvârșire a acesteia, prin comercializare către alte persoane și consum.
În condițiile în care inculpatul este consumator de droguri, există pericolul ca acesta să reia activitatea infracțională dacă va fi lăsat în libertate, pentru a-și procura dozele și veniturile necesare consumului.
Împrejurarea că inculpatul se află la prima abatere, a avut o atitudine procesuală cooperantă și are un copil minor în întreținere nu constituie în sine temeiuri suficiente pentru a se dispune punerea sa în libertate, ci sunt aspecte ce pot fi avute în vedere de instanța de fond la individualizarea pedepsei, în eventualitatea unei condamnări în fondul cauzei.
De asemenea, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat și subzistă și în prezent, inculpatul nefăcând dovada modificării acestor temeiuri.
Curtea apreciază că menținerea măsurii arestării preventive se impune și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, aspect avut în vedere și de instanța de fond la pronunțarea soluției în temeiul art. 300 ind. 2.C.P.P. întrucât în cauză urmează a fi administrate probele în cadrul cercetării judecătorești.
În consecință, constatând că încheierea primei instanțe este legală și temeinică, conform art.38515pct.1 lit. b Cod pr.pen. va respinge recursul ca nefondat, iar conform art.192 al.2 Cod pr. pen. va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1, lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 7.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II - a Penală.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
2 ex./ 3.06.2009
Trib. BSa II-a Penală, jud.
Președinte:Ciobanu CorinaJudecători:Ciobanu Corina, Moroșanu Raluca, Constantinescu Mariana
