Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 985/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1486/2009 )
DECIZIA PENALĂ NR.985
Ședința publică de la 29 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Simona Cîrnaru
JUDECĂTOR 3: Anca Alexandrescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror -.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 18 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009 emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Apărătorul recurentului inculpat, având cuvântul, solicită ca în urma dispozițiilor art.38515pct.2 lit.b Cod procedură penală să se reevalueze întregul material probator administrat sub necesitatea menținerii în continuare a stării de arest preventiv în condițiile în acesta este singurul audiat în prezenta cauză în calitate de inculpat pe o lipsă de procedură. Învederează faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are o poziție sinceră de recunoaștere și regret în ceea ce privește fapte și împrejurări care i se rețin în sarcină. Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, judecarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, consideră încheierea pronunțată la data de 18 iunie 2009 de către Tribunalul București Secția I Penală ca fiind legală și temeinică având în vedere motivarea dată de către instanța de fond prin considerentele acesteia. Măsura arestării preventive fost menținută pentru infracțiunea de tentativă la omor calificat, probele administrate în cauză fiind interpretate just de către instanța de judecată și în raport de circumstanțele cauzei a constatat că sunt realizate cerințele cumulative ale art.3002raportat la art.160 alin.1 și 3 Cod procedură penală.
Solicită respingerea recursului formulat de inculpat, ca nefondat.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate. Este nevinovat și solicită a i se acorda o șansă.
CURTEA,
Constată următoarele:
Prinîncheierea din data de 18.06.2009, pronunțată în dosarul nr-al Tribunalului București - Secția I Penală, s-a dispus, în baza art. 3002.C.P.P. rap. la art. 160 alin. 1, 3.C.P.P. menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 139 alin. 2.C.P.P. s-a respins cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpat, ca neîntemeiată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20.Cod Penal rap. la art. 174-175 lit. i Cod Penal, iar măsura arestării preventive a fost dispusă în cursul judecății față de încălcarea dispozițiilor art. 145 alin. 1.
Cod PenalAnalizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cpp, existând indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată, fiind îndeplinite și exigențele dispozițiilor art.148 lit.1, b și Cpp, în sensul că inculpatul a încălcat cu rea-credință măsura obligării de a nu părăsi țara și obligațiile ce-i revin pe durata acestei măsuri, existând date că inculpatul încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unor părți, respectiv pe inculpatul, iar pedeapsa prevăzută delege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de patru ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică avându-se în vedere natura și gravitatea, modalitatea concretă de comiterea acesteia și comportamentul ulterior al inculpatului dacă punerea sa în libertate.
În sensul celor menționate s-a avut în vedere împrejurarea că în prezenta cauză, prin decizia penală nr.386 din 20.03.2008 Curtea de Apel Bucureștia dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu aceea a obligării de a nu se părăsi țara prev.de art.1451Cod procedură penală, impunându-i-se printre alte obligații și aceea de a nu se apropia de inculpatul.
În fapt, inculpatul a nesocotit această obligație stabilită de instanța de control judiciar, în sensul că la data de 9.10.2008, aflându-se în incinta Tribunalului București unde avea loc prezentul proces, împreună cu coinculpatul l-au acostat pe inculpatul, amenințându-l că dacă nu își va schimba declarația în cursul procesului, îi vor tăia mâinile și picioarele. În acest sens, tribunalul a avut în vedere procesul-verbal încheiat de organele de poliție, declarație martor, ceea ce a condus la începerea urmăririi penale și cercetarea inculpatului într-un dosar separat pentru amenințare și lovire.
Tribunalul a apreciat că există date din care a rezultat că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului și că prezintă pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere comportamentul său violent după ce a fost în libertate, în condițiile în care a fost trimis în judecată pentru o infracțiune contra vieții.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs, în termen legal,inculpatul,care a criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie, arătând, în esență, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai impun privarea sa de libertate în condițiile în care a fost singurul audiat în prezenta cauză, nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o conduită procesuală sinceră.
Examinând actele dosarului și încheierea recuratăatât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3856alin. 3.C.P.P. Curtea apreciază că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a apreciat în mod just că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea acestuia de libertate, neintervenind împrejurări noi care să determine schimbarea acestor temeiuri.
Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, reținându-se că, la data de 08.03.2007, în fața complexului comercial Lotus, a participat alături de alte persoane la un conflict violent generat de folosirea unui loc de parcare, context în care a lovit partea vătămată cu un cuțit în zona toracelui, provocându-i o plagă ce i-a pus în primejdie viața.
În cauză sunt îndeplinite în continuare condițiile prevăzute de art. 143.C.P.P. existând indicii temeinice, în accepțiunea prevăzută de art. 681.C.P.P. ce justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.
Totodată, Curtea constată sunt îndeplinite în continuare și condițiile prevăzute de art. 148 lit.1, b, f ce C.P.P. au stat la baza luării măsurii arestării preventive, în sensul că inculpatul a încălcat cu rea-credință obligațiile ce îi reveneau pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, există date că inculpatul încearcă să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea coinculpatului, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea dedusă judecății este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În acest sens, Curtea apreciază că ansamblul actelor ce au stat la baza începerii urmăririi penale față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de amenințare și lovire relevă neîndoielnic încălcarea obligațiilor stabilite în sarcina sa pe durata măsurii restrictive de libertate, dar se constituie și în date că inculpatul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unui coinculpat.
Aceste împrejurări de fapt justifică privarea de libertate în continuare a inculpatului, în condițiile în care ele relevă neconștientizarea caracterului restrictiv al măsurii obligării de nu părăsi țara de care a beneficiat inițial, dar și sfidarea caracterului imperativ al condițiilor ce i-au fost impuse, în pofida naturii și gravității deosebite a faptei deduse judecății.
O atare atitudine, alături de infracțiunea de violență presupus comisă de către recurent după data punerii sale în libertate, evidențiază și pericolul concret pe care lăsarea sa în libertate l-ar prezenta pentru ordinea publică, pericol reliefat nu doar din perspectiva datelor avute în vedere în faza de urmărire penală, ci mai ales, a comportamentului său pe parcursul judecății.
Atitudinea procesuală a inculpatului sau lipsa antecedentelor penale nu prezintă relevanță sub aspectul analizat, deoarece ele nu pot fi evaluate distinct de celelalte elemente ce au justificat reîncarcerarea sa preventivă, astfel cum au fost expuse anterior, și care se mențin neschimbate.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că menținerea măsurii arestării preventive este justificată de motive pertinente și suficiente, iar critica recurentului-inculpat este neîntemeiată.
În consecință, în baza art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 18.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I Penală.
În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. va obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 18.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția I penală în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /3.07.2009
Dact. 2 ex./3.07.2009
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Simona Cîrnaru, Anca Alexandrescu
