Cerere de amânare a executării pedepsei (art. 453 c.p.p.). Decizia 640/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR- (539/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.640/
Ședința publică de la data de 28 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Francisca Maria Vasile- - - -
JUDECĂTOR 2: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 3: Niculina
GREFIER -
.-.-.-.-.-.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat condamnatul, împotriva sentinței penale nr. 35 din data de 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Călărași -Secția Penală în dosarul nr. 109/116/ (26/P/2009).
La apelul nominal făcut in ședința publică răspunde pentru recurentul condamnat, avocat G în baza împuternicirii avocațiale nr. -/31.03.2009 emisă de Baroul București - Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului condamnat, arată că la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost soluționată contestația în anulare formulată de condamnat și a fost respinsă.
Solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței penale nr. 35 din data de 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Călărași prin care a fost respinsă cererea de amânare a executării pedepsei, formulată în temeiul art.453 lit.c Cod procedură penală.
Menționează că executarea pedepsei la care recurentul a fost condamnat are consecințe deosebit de grave asupra fiului minor al acestuia.
Arată că petiționarul este singura persoană care ar putea avea grijă de minor, dat fiind că anterior căsătoria cu mama acestuia a fost desfăcută din vina exclusivă a acesteia.
Precizează că și în referatul de anchetă socială întocmit în cauză, se evidențiază că minorul se află în grija exclusivă a condamnatului, care are, de asemenea în întreținere, și pe bunica paternă.
Concluzionând, solicită admiterea cererii de amânare a executării pedepsei și a se acorda condamnatului un răgaz de 3 luni pentru a-și pune în ordine problemele referitoarea la îngrijirea fiului său minor.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Consideră că instanța de fond în mod corect a apreciat că în cauza de față nu se regăsesc acele împrejurări speciale, prevăzute de art.453 lit.c Cod procedură penală, de natură pune în pericol familia condamnatului.
Arată că absența mamei nu justifică amânarea executării pedepsei, dat fiind că există alte persoane care pot avea grijă de minor.
CURTEA,
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr. 35/26.02.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Călărași - Secția Penală a respins cererea formulată de condamnatul privind amânarea executării pedepsei, obligându-l pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că petentul a solicitat amânarea executării pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 226/2007 a Tribunalului Călărași, definitivă prin decizia penală nr. 4183/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art.455 rap. la art. 453 lit. c pr. pen.
În susținerea cererii petentul a arătat că este căsătorit și are un copil minor în vârstă de 10 ani. În prezent soția sa l-a părăsit plecând din România, el ocupându-se singur de îngrijirea și educarea minorului care suferit un șoc în urma plecării mamei sale de la domiciliu. A mai arătat condamnatul că o are în îngrijire și pe mama sa care este bolnavă și nu se poate ocupa de minor. și că urmează să se întoarcă în țară sora sa care va prelua problemele legate de întreținerea și îngrijirea minorului și mamei sale.
Petentul a arătat că are nevoie de un răgaz de 3 luni pentru a-și rezolva anumite probleme de familie, cum ar fi desfacerea căsătoriei cu soția sa și pentru a rezolva situația copilului. A mai arătat petentul că urmează să se întoarcă în țară sora sa care va prelua problemele legate de întreținerea și îngrijirea minorului și mamei sale.
Examinând probele administrate în cauză - certificat eliberat de Judecătoria Oltenița din care rezultă că rolul acestei instanțe este înregistrată sub nr- acțiunea pentru desfacerea căsătoriei formulată de condamnatul, copie de pe certificatul de căsătorie, copii de pe hotărârile penale de condamnare, certificat medical emis de Spitalul orășenesc în data de 7.01.2009 pe numele, mama condamnatului, din care rezultă că aceasta este suferindă de bronșită cronică, cardiopatie ischemică, poliartrită reumatoidă, referat de anchetă socială întocmită de Primăria orașului, declarațiile martorilor și - prima instanță a apreciat nu se impune admiterea cererii de amânare a executării pedepsei, nefiind dovedite împrejurări speciale care ar împiedica punerea în executare a hotărârii de condamnare.
S-a apreciat că actele medicale depuse la dosar nu sunt suficiente pentru a face dovada că mama condamnatului este foarte bolnavă și nu se poate ocupa de copil.
Susținerea că o soră a inculpatului ar veni în România pentru îngrijirea minorului este o eventualitate care nu se știe când se va produce, neexistând nici o certitudine în acest sens întrucât nu s-au depus dovezi cu privire la contractul de muncă al acelei persoane. De asemenea, petentul nu a făcut dovada că lucrează și că obține venituri constante, nefiind depus nici un contract de muncă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul condamnat, fără a-l motiva în scris conform art. 385/10 alin.2 pr. pen. La termenul stabilit pentru judecarea recursului petentul a lipsit, fiind reprezentat de apărătorul său ales care a solicitat casarea sentinței și, în fond, admiterea cererii de amânare a executării pedepsei, întrucât acesta este singurul întreținător al minorului în vârstă de 10 ani și al mamei sale, în vârstă și bolnavă și are nevoie de o perioadă de timp pentru a rezolva situația copilului.
Examinând sentința recurată prin prisma motivului invocat de apărătorul ales al petentului precum și din oficiu, conform art. 385/6 alin.3 pr. pen. Curtea apreciază că hotărârea este legală și temeinică, recursul fiind nefondat.
Astfel, pentru a se putea dispune amânarea executării pedepsei în temeiul art. 453 lit. pr. pe este necesar ca petentul-condamnat să facă dovada că executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru acesta sau pentru familia sa.
În speță, probele administrate în cauză, confirmă susținerea petentului în sensul că are în întreținere un copil în vârstă de 10 ani și că mama sa este bolnavă, având și greutăți de ordin material dar, așa cum apreciază și prima instanță, această situație nu poate fi privită ca o împrejurare specială în sensul art. 453 lit.c pr. pen. care să impună amânarea executării pedepsei. Minorul locuiește împreună cu bunica paternă, în vârstă de 61 de ani, care suferă de anumite afecțiuni și are venituri modeste dar starea financiară a familiei condamnatului nu ar fi putea fi substanțial îmbunătățită prin amânarea punerii în executare a hotărârii de condamnare pe o perioadă de cel mult 3 luni, în condițiile în care petentul nu a făcut dovada că are calificare în vreo meserie și că avea un loc de muncă după cum nu ar putea determina ameliorarea stării de sănătate a mamei sale.
Cât privește situația minorului -, Curtea reține, așa cum s-a arătat mai sus, că acesta locuiește cu bunica paternă. De asemenea, mama minorului este în viață și are obligația legală de a-l întreține și îngriji. Petentul a făcut dovada că a formulat acțiune de desfacere a căsătoriei, solicitând încredințarea minorului, dar până la soluționarea recursului nu s-a făcut dovada că cererea i-a fost admisă.
De altfel, de la data formulării cererii de amânare a executării pedepsei până la soluționarea recursului au trecut deja mai mult de 3 luni, fără ca petentul, care a fost judecat în stare de libertate să fi fost încarcerat, astfel că acesta a avut la dispoziție răgazul necesar pentru a rezolva problemele urgente legate de familia sa.
Pentru considerentele expuse mai sus, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b pr. pen. recursul petentului condamnat va fi respins ca nefondat.
În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin.2 pr. pen. recurentul va fi obligat să suporte cheltuielile judiciare avansate de stat, în care se va include și plata onorariului apărătorului desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petentul-condamnat, împotriva sentinței penale nr. 35 din data de 26 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Călărași -Secția Penală în dosarul nr-, ca nefundat.
Obligă recurentul la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 28.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
2 ex/25.05.2009
10 Iunie 2009
Președinte:Francisca Maria VasileJudecători:Francisca Maria Vasile, Daniel Grădinaru, Niculina
