Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 227/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA PENALA SI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALA NR. 227/
Ședința publică din 7 aprilie 2008
Instanta compusă din
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Ioana Cristina Morar Monica
JUDECĂTORI: - - -
-
GREFIER: -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ - REPREZENTAT PRIN PROCUROR: -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale nr. 37 din data de 2.04.2008 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr-, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie pe cauțiune formulata de inculpat.
La apelul nominal se prezintă inculpatul în stare de arest, deținut în Arestul IPJ S, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului S M cu delegația la dosar.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind cereri sau excepții, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale nr. 37 din 2.04.2008 a Tribunalului Sălaj, prin care s-a respins cererea de liberare pe cauțiune și în consecință în urma rejudecării să se dispună admiterea cererii formulată de inculpat și punerea acestuia în libertate provizorie pe cauțiune.
Arată că dincolo de vinovăția și temeinicia susținerii acuzării și gradul de participare la comiterea infracțiunii susținute de acuzare, hotărârea atacată suferă o carență majoră în ceea ce privește motivarea respingerii cererii referitor la argumentele invocate, nearătându-se din punct de vedere al prevederilor art.1608și urm. Cod pr.pen. motivul respingerii cererii. prima instanță a reținut că toate condițiile prev. de art. 1608și urm. Cod pr. pen. sunt îndeplinite, nefiind întrunit nici un caz de inadmisibilitate a cererii și cu toate acestea prin invocarea unor motive străine a respins cererea. S-a invocat art. 681Cod pr.pen. care definește noțiunea de indicii temeinice referindu-se că la dosar există indicii temeinice de săvârșire a unor fapte penale în autorat sau complicitate constând în neretragerea de bani din conturile aparținând unor persoane, însă legiuitorul când a stabilit că liberarea pe cauțiune a statuat că liberarea este posibilă pentru toate infracțiunile din culpă și pentru cele pentru care pedeapsa nu depășește 18 ani. Totodată, arată că la dosar nu a văzut nici o probă care să-l incrimineze pe inculpat pentru sustragerea unor sume de bani din conturile unor persoane, fapta acestuia constând așa cum a recunoscut și inculpatul în vânzarea unor carduri blank ceea ce nu constituie infracțiune. nu a dovedit faptul că inculpatul a participat în vreun fel la infracțiunile comise de coinculpați.
De asemenea, apreciază că judecătorul nu trebuie să invoce ca motiv de respingere a cererii de liberare pe cauțiune gradul de pericol social al faptei și că lăsarea în libertate a inculpatului ar putea prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere că legiuitorul a avut în vedere acest pericol când statuat asupra art.1608Cod pr.pen.
În concluzie, apreciază că cererea formulată de inculpat este admisibilă și solicită a fi admisă.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate apreciind pe baza actelor de la dosar și stadiul cercetării că cererea de liberare pe cauțiune este neîntemeiată. Consideră că instanța de fond a reținut corect că din punct de vedere formal sunt întrunite condițiile admiterii cererii de liberare pe cauțiune, dar și faptul că cererea este neîntemeiată raport la gravitatea faptei care denotă un pericol social ridicat, complexitatea cercetărilor ce se efectuează, natura faptelor, atitudinea nesinceră a inculpatului.
Inculpatul solicita admiterea recursului și în consecință cercetarea sa în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
CURTEA
Prin încheierea penală nr.37 din data de 2 aprilie 2008 Tribunalului Sălajs -a dispus respingerea ca neîntemeiată a cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpatul în baza art.160/8a alin.6 Cod procedură penală.
În baza art.160/5 alin.4 lit.f Cod procedură penală s-a dispus restituirea cauțiunii depusă la dispoziția instanței în sumă de 10.000 lei.
În baza art.192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că prin cererea depusă de inculpatul, acesta a solicitat liberarea provizorie pe cauțiune, cu motivarea că apreciază că cererea îndeplinește condițiile impuse de art.160/4 coroborat cu art.160/2 Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina sa nu depășește 18 ani închisoare și nu există date că petentul este dispus a săvârși alte infracțiuni ori intenționează să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor participanți la procesul penal ori alterarea unor mijloace de probă. Ceilalți inculpați sunt în stare de arest și nu vor putea fi influențați și nu există mijloace de probă susceptibile a fi alterate. La percheziția corporală și domiciliară nu s-a descoperit nici un fel de element care să conducă la ideea că petentul ar fi implicat în săvârșirea infracțiunilor pentru care este cercetat.
S-a susținut că petentul nu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.41 alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003 pentru că nu a accesat niciodată fără drept sisteme informatice în nici una din variantele sancționate de acest text de lege.
Nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.24 alin. 1 și 2 din Legea nr.365/2002 pentru că nu a deținut niciodată instrumente ori accesorii care să-i folosească la astfel de fapte incriminate de legea penală.
Nu există nici infracțiunea prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.27 alin.1 și 2 din Legea nr.365/2002. Este adevărat că a înmânat coinculpatului un număr de carduri contra cost dar nu s-a demonstrat că acestea erau false, contrafăcute ori donate.
Nu i se poate reține nici infracțiunea prevăzută de art.8 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.323 Cod penal pentru că l-a cunoscut doar pe coinculpatul cu care a avut întâlniri sporadice pentru restituirea unui împrumut mai vechi.
Asupra cererii de față s-a reținut că inculpatul este cercetat în dosarul Biroul Teritorial Sălaj nr. 3/D/P/2007 pentru infracțiunile prevăzute de art.42 alin. 1,2 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.24 alin.1,2 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.27 alin.1 și 2 din Legea nr.365/2002 cu art.41 alin.2 Cod penal și art.8 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, alături de alți inculpați.
S-a reținut în sarcina inculpaților că au utilizat instrumente de plată electronice sau date de identificare ale unor deținători de instrumente de plată electronice, echipamente software aparținând unor instituții financiare în vederea obținerii unor date de identificare pentru instrumente de plată electronice și au efectuat retrageri de numerar de la.-uri aparținând mai multor bănci iar în vederea săvârșirii infracțiunilor s-au asociat inculpații, și.
Prin Încheierea penală nr.9/C/19 martie 2008 Tribunalului Sălaj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului precum și a inculpaților, și, pe o durată de 29 de zile începând cu 20.03.2008 până la 17.04.2008, în baza art.148 lit.f Cod procedură penală.
Recursul inculpaților a fost respins.
Inculpatul a solicitat liberarea provizorie pe cauțiune susținând că cererea îndeplinește condițiile impuse de art.160/4 coroborate cu art. 160/2 Cod procedură penală.
Examinându-se cererea formulată de apărătorul inculpatului și însușită de acesta precum și dovada de depunere a cauți unii, se constată că deși formal sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea textelor de lege menționate, cererea este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Inculpatul nu recunoaște săvârșirea niciuneia din infracțiunile pentru care este cercetat susținând că nu îi cunoaște nici pe ceilalți coinculpați iar simpla vânzare către inculpatul a unui număr de carduri nu constituie infracțiune.
,
Examinându-se însă probele existente la dosarul cauzei până la această dată, s-a constatat că rezultă indicii temeinice în sensul prevăzut de art.68/1 Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat.
Din declarația coinculpatului rezultă că îl aproviziona periodic la aproximativ 2 săptămâni cu carduri clonate. După pregătirea acestor carduri se deplasa la diverse -uri și sustrăgea diferite sume de bani din care îi preda inculpatului 85%. Inculpatul mai declară că îi preda atât carduri aIbe, cât și carduri colorate aparținând unor magazine din străinătate.
De asemenea, rezultă din declarațiile coinculpatului și din alte probe de la dosar că la data de 10.03.2008 s-a întâlnit cu și în localul "" la ieșire din municipiul Z unde i-a înmânat lui carduri clonate în vederea ridicării în mod fraudulos a unor sume de bani de la.-uri. Cu aceste carduri și au sustras bani de la diverse -uri din Z și Șimleu S (Banca Transilvania, Bank Post și Bank).
În data de 17 martie 2008 i-a propus lui, să se întâlnească pentru a-i da un număr de 50 de carduri "colorate" adică pregătite pentru retragere de numerar. Inculpații s-au înțeles să se întâlnească în municipiul Z la Restaurantul Hanul.
Inculpatul l-a contactat telefonic pe cu care s-a întâlnit în comuna precum și cu un băiat cunoscut sub numele de care conducea un autoturism. S-au deplasat împreună la Restaurantul Hanul unde au servit masa iar în jurul orei 22,00 sosit și. Acesta era însoțit de o persoană necunoscută ce conducea un autoturism de teren Toyota de culoare neagră. În acest restaurant i-a predat inculpatului un număr de 50 de carduri false sugerându-i să încerce, să le folosească pentru a retrage numerar de la din municipiul C- Împreună cu și, inculpatul s-a deplasat la, unde i-a lăsat acestuia laptopul său personal și aparatul de clonat carduri -206 precum și niște "plast" după care s-au deplasat spre municipiul C-
În aceeași seară, inculpatul a plecat cu autoturismul Toyota condus de către acesta spre municipiul C- Ajunși în orașul C-N în jurul orelor 00,00, iar a încercat unul dintre cardurile primite de la inculpatul la un A TM aparținând Post, însă inculpatul nu poate preciza locația acestuia.
Inculpații și s-au deplasat apoi cu autoturismul și s-au întâlnit cu în Statia situată la ieșirea din municipiul C În această stație de benzină inculpatul i-a spus lui că nu a reușit să retragă sume de bani iar acesta i-a cerut să încerce și a doua zi.
Prin urmare, rezultă că inculpatul îi cunoaște atât pe cât și pe coinculpații și, iar din convorbirile telefonice rezultă că a existat între ei o înțelegere pentru ca să-I aprovizioneze pe cu carduri clonate, iar ulterior ceilalți să sustragă bani din -uri cu aceste carduri declară că împreună cu a efectuat retrageri de sume de bani din conturile aparținând unor persoane din Anglia.
S-a constatat că faptele pentru care este cercetat inculpatul prezintă un grad sporit de pericol social atât datorită modalității în care au fost săvârșite cât și scopului urmărit, a perseverenței inculpaților în comiterea acestor fapte și prejudiciului M produs.
Având în vedere conduita procesuală a inculpatului care nu manifestă sinceritate deplină în faza de urmărire penală, el recunoscând doar că a vândut inculpatului niște carduri care se pot cumpăra de la orice minimarket susținând că nu s-au dovedit a fi false, s-a constatat că nu se impune liberarea provizorie pe cauțiune.
În raport de gravitatea faptei care așa cum s-a arătat denotă un pericol social ridicat, de complexitatea și anvergura cercetărilor care se efectuează, de natura faptelor care determină consecințe grave inclusiv pentru imaginea țării, ca și de riscul rezultat din atitudinea nesinceră a inculpatului a influențării unor martori sau coinculpați care se află în stare de libertate și împotriva cărora se mai efectuează cercetări, se apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Acordarea liberării provizorii pe cauțiune este facultativă, fiind atributul instanței de a aprecia dacă liberarea provizorie pe cauțiune poate constitui o alternativă a măsurii arestării preventive.
În speță însă, pentru motivele arătate mai sus, s-a apreciat că nu se impune liberarea provizorie pe cauțiune a inculpatului și în baza art.160/8a alin.6 Cod procedură penală s-a respins ca neîntemeiată cererea acestuia.
În baza art.160/5 alin.4 lit.f Cod procedură penală s-a dispus restituirea cauțiunii depusă la dispoziția instanței în sumă de 10.000 lei.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs în termen legal inculpatul arătând că apreciază hotărârea Tribunalului Sălaj ca fiind injustă, întrucât îndeplinește toate condițiile legale cu privire la liberarea provizorie pe cauțiune.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, curtea constată că recursul este fondat și îl va admite pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, în mod corect a reținut instanța de fond că în cauză există indicii și probe care fac rezonabilă presupunerea că inculpatul recurent ar putea fi autorul faptelor pentru care este cercetat, aceste împrejurări justificând luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Cu privire însă la solicitarea inculpatului de a se dispune liberarea lui provizorie pe cauțiune, curtea consideră că aceasta trebuie examinată independent de existența temeiurilor care au determinat arestarea preventivă și independent de poziția inculpatului de recunoaștere ori negare a acuzațiilor aduse, inculpatul beneficiind de prezumția de nevinovăție în această fază procesuală.
Este de notorietate cazul celebrului cântăreț, care, acuzat fiind de pedofilie, a pledat nevinovat, iar după achitarea cauțiunii fixate la suma de 3 milioane USD a fost pus imediat în libertate.
În cazul unei cereri de liberare provizorie pe cauțiune instanța este chemată să examineze dacă sunt întrunite cerințele legale pentru admiterea unei astfel de cereri și dacă prin depunerea cauțiunii fixate, coroborată cu celelalte garanții prevăzute de textele de lege, se poate atinge scopul prev.de art.136 alin.1 pr.pen. acela de a se asigura buna desfășurare a procesului penal și de împiedicare a inculpatului de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată.
În acest sens art.136 alin.2 pr.pen. prevede că scopul măsurilor preventive poate fi realizat și prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune.
În cazul concret curtea, cu opinie majoritară, apreciază că scopul bunei desfășurări a procesului penal poate fi atins și prin liberarea pe cauțiune a inculpatului, obligațiile care urmează a fi stabilite în sarcina acestuia oferind suficiente garanții în sensul arătat.
Astfel, potrivit prevederilor art.160/5 pr.pen. cauțiunea garantează respectarea de către inculpat a obligațiilor care îi revin în timpul liberării provizorii.
Inculpatul este tânăr, nu a mai avut confruntări cu legea penală până în prezent, iar din probele administrate până în momentul de față nu reiese că inculpatul ar încerca să comită alte infracțiuni sau că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor materiale de probă sau alte asemenea fapte.
În cazul în care totuși ar avea cu rea-credință o astfel de conduită va interveni sancțiunea prev.de art.160/4 alin.2 rap. la art.160/2 alin.3 pr.pen. respectiv se va lua din nou față de inculpat măsura arestării preventive.
Pentru considerentele prezentate, în baza art. 385/15 pct.2 lit.d pr.pen. se va admite, cu opinie majoritară recursul declarat de către inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17.07.1983, aflat în Arestul IPJ S, împotriva încheierii penale nr.37 din data de 2.04.2008 a Tribunalului Sălaj, pe care o va casa în întregime.
Rejudecând cauza, va admite cererea și va dispune liberarea provizorie pe cauțiune a inculpatului.
Pe timpul liberării provizorii va fi obligat inculpatul să respecte următoarele obligații:
a) sa nu depășească limita teritorială a orașului S M, decât pentru deplasări la instanță sau la organele de urmărire penală;
b) sa se prezinte la organul de urmărire penala sau, după caz, la instanța de judecata ori de cate ori este chemat;
c) sa se prezinte la Poliția S M, conform programului de supraveghere întocmit de Poliția SMo ri de cate ori este chemat;
d) sa nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
e) sa nu dețină, sa nu folosească și sa nu poarte nicio categorie de arme.
c) sa nu se apropie de persoanele împreuna cu care este suspectat că a comis faptele și sa nu comunice cu acestea direct sau indirect.
Se va atrage atenția inculpatului ca, in caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care ii revin, se va lua fata de acesta măsura arestării preventive.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen. admite recursul declarat de către inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17.07.1983, aflat în Arestul IPJ S, împotriva încheierii penale nr.37 din data de 2.04.2008 a Tribunalului Sălaj, pe care o casează în întregime.
Rejudecând cauza, admite cererea și dispune liberarea provizorie pe cauțiune a inculpatului.
Pe timpul liberării provizorii obligă inculpatul să respecte următoarele obligații:
a) sa nu depășească limita teritorială a orașului S M, decât pentru deplasări la instanță sau la organele de urmărire penală;
b) sa se prezinte la organul de urmărire penala sau, după caz, la instanța de judecata ori de cate ori este chemat;
c) sa se prezinte la Poliția S M, conform programului de supraveghere întocmit de Poliția SMo ri de cate ori este chemat;
d) sa nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
e) sa nu dețină, sa nu folosească și sa nu poarte nicio categorie de arme.
c) sa nu se apropie de persoanele împreuna cu care este suspectat că a comis faptele și sa nu comunice cu acestea direct sau indirect;
Atrage atenția inculpatului ca, in caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care ii revin, se va lua fata de acesta măsura arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - -
Red./
3 ex./15.04.2008
Cu opinie separată în sensul respingerii ca nefondat a recursului declarat de inculpat, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.
OPINIE SEPARATĂ
Recursul declarat în cauză de către inculpat este nefondat pentru următoarele considerente
Potrivit art. 160 indice 2 alin. 1.C.P.P. liberarea provizorie pe cauțiune se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar alin. 2 prevede că liberarea provizorie nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
De asemenea conform art. 160 indice 4.C.P.P. trebuie depusă și cauțiunea în condițiile art. 160 indice 5 alin. 2 și 3.C.P.P.
Pentru ca inculpatul să aibă vocație la acordarea liberării pe cauțiune, art 160 indice 2 p Cod Penal prevede în alin 1 o condiție pozitivă, iar în alin. 2 o condiție negativă.
Îndeplinirea condiției pozitive prevăzute în art.160 indice 2 alin. 1.C.P.P. și absența cazurilor prevăzute expres în art. 160 indice 2 alin. 2 nu C.P.P. conferă celui arestat dreptul la liberare provizorie, ci numai vocație, instanța având posibilitatea de a refuza acordarea liberării, dacă persoana inculpatului nu oferă suficiene garanții pentru buna desfășurare a procesului penal.
Adică,îndeplinrea formală a condițiilor prevăzute de art. 160 indice 2 Cp.p și art. 160 indice 4 alin 1 și art. 160 indice 5 alin. 2 și 3.C.P.P. nu conduce automat la admiterea cererii de liberare pe cauțiune, în speță, fiind lăsată la latitudinea instanței soluționarea cererii, care este o facultate pentru aceasta și nu o obligație.
La soluționarea cererii de liberare pe cauțiune formulate nu se poate face abstracție de temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului .
Inculpatul este cercetat în dosarul Biroul Teritorial Sălaj nr. 3/D/P/2007 pentru infracțiunile prevăzute de art.42 alin. 1,2 din Legea nr.161/2003 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.24 alin.1,2 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.25 Cod penal raportat la art.27 alin.1 și 2 din Legea nr.365/2002 cu art.41 alin.2 Cod penal și art.8 din Legea nr.39/2003 cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, alături de inculpații, și.
Prin Încheierea penală nr.9/C/19 martie 2008 Tribunalului Sălaj, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului precum și a inculpaților, și, pe o durată de 29 de zile începând cu 20.03.2008 până la 17.04.2008, în baza art.148 lit.f C.P.P. recursul inculpaților fiind respins prin Incheierea penală nr.22 /24.03.2008 a Curții de APEL CLUJ.
Art.148 lit. f) implică C.P.P. existența cumulativă a două condiții, și anume, inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea pedeapsa detențiunii pe viață, sau pedeapsa inchisorii mai M de 4 ani și există probe că sa lăsarea în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică. iar cu ocazia luării măsurii arestării preventive s- procedat la o analiză obiectivă acestor condiții motiv pentru care s-a și dispus arestarea preventivă în baza acestui temei legal.
Nu se poate acorda liberarea provizorie pe cauțiune atâta timp cât lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece în acest caz sunt excluse garanțiile de ordin personal, iar garanția reală constând în plata unei sume de bani, indiferent de cuantumul acesteia, nu este de natura a înlătura pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului.arestat.
Nu a intervenit o diminuare a pericolui concret pentru ordinea publică prin trecerea timpului deoarece de la arestarea inculpatului a trecut doar o perioadă de aproximativ două săptămâni și
Referitor la existența anumitor circumstanțe sau împrejurări de natură să se răsfrângă asupra situației juridice a inculpatului - respectiv vârsta și absența, antecedentelor penale - acestea vor fi relevante într-un moment procesual ulterior.
Prin urmare la soluționarea cererii de liberare pe cauțiune nu pot fi avute în vedere exclusiv numai datele legate de persoana inculpatului, ci și datele referitoare la faptele comise de inculpat, care reflectă pericolul pentru ordinea publică.
În contextul celor expuse mai sus, cererea de liberare pe cauțiune formulată de către inculpat este netemeinică, iar recursul declarat de către acesta trebuia să fie respins ca nefondat în baza art. 385 indice 15 pct. 1 lit. b p Cod Penal, și în consecință obligarea sa în baza art. 192. alin. 2 la C.P.P. plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
JUDECĂTOR -- - -
Red. /
3 ex.07.05.2008
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Ioana Cristina Morar Monica