Cerere de liberare provizorie pe cauțiune (art. 160 ind. 4 c.p.p.). Decizia 67/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.67
Ședința publică din data de 23 ianuarie 2009,
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
GREFIER:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de formulată de inculpatul fiul lui și al lui, născut la 26 1988, domiciliat în B, Bd. -,.21AB..5,.23 în prezent aflat în - Arestul B, împotriva încheierii de ședință din data de 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie pe cauțiune.
S-a dispus restituirea cauțiunii în sumă de 3.000 lei, depusă la CEC B cu chitanța nr.-/1 din 07.01.2009 de.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, în stare de deținere, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului P, avocat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea avocatului să ia legătura cu recurentul - inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat, declară că nu are cereri de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
pentru Ministerul Public.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat solicită respingerea recursului ca nefondat, casarea încheierii recurate și pe fond în temeiul disp. art. 1602și 1604Cod procedură penală admiterea cererii de liberare provizorie pe cauțiune formulată de inculpat.
În susținerea apărării solicită să se constate că inculpatul este singurul care a recunoscut săvârșirea faptei și a ajutat la aflarea celorlalți coinculpați, care sunt cercetați în stare de libertate iar pentru egalitate de tratament solicită că și acesta să fie cercetat în stare de libertate învederând totodată că, prejudiciul a fost recuperat în totalitate.
Este adevărat că în minorat a mai fost condamnat pentru alt gen de fapte comise, însa era minor și nu poate fi reținută starea de recidivă, inculpatul este o persoană tânără, provine dintr-o familie organizată pe al cărui suport moral se sprijină, cunoscând totodată obligațiile cei revin ca urmare a liberării condiționate și fiind de acord cu acestea.
Reprezentantul Ministerului Public, în susținerea orală a motivelor de recurs, arată în esență că, încheierea de ședință pronunțată la data de 06 ianuarie 2009 de Tribunalul Dâmbovița este legală și temeinică.
Precizează că din actul de sesizare rezultă că a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea mai multor infracțiunii față de inculpatul.
Din probele administrate în dosar cât și din susținerile apărătorului inculpatului, a rezultat existența unei activități infracționale anterioare, acesta nu a dat dovadă de îndreptare și a săvârșit aceleași fapte cu același coinculpat.
În concluzie, solicită admiterea recursului ca nefondat, casarea încheierii și pe fond respingerea cererii de liberare provizorie pe cauțiune.
Intimatul-inculpat având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, perioada de arest preventiv a fost mai mult decât suficientă, pentru atingerea scopului educativ, cunoaște obligațiile pe care urmează să le îndeplinească ca urmare a liberării provizorii, solicitând judecarea în stare de libertate.
CURTEA,
Prin încheierea din 16.01.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Buzăua respins cererea de liberare provizorie pe cauțiune, formulată de inculpatul, dispunând restituirea cauțiunii în sumă de 3000 lei conform chitanței nr.-/1/7.01.2009, emisă de CEC B, existentă la dosarul cauzei.
Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut că inculpatul este trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.323 Cod penal( art.8 din Legea nr. 39/2003), art. 48, 49 din Legea nr. 161/2003, art. 24 alin.1,2,art.25, art. 27 alin.1,2,3, din Legea nr.365/2003 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, deoarece în perioada februarie 2008 - 2008 cu ajutorul unui aparat 206 aparținând numitului și împreună cu alți inculpați au falsificat carduri, folosind informații obținute de el, în mod fraudulos au retras sume de bani din bacomate din B și B și prejudiciind bănci din SUA.
Se mai arată că pentru același gen de infracțiuni în martie 2007, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare cu aplic. art. 81 Cod penal.
Având în vedere acestea tribunalul consideră că inculpatul a perseverat în comiterea aceluiași gen de fapte antisociale motiv pentru care există presupunerea rezonabilă, aflat în libertate, va continua să comită infracțiuni de același tip.
De asemenea precizându-se că nu toți inculpații au avut aceeași poziție procesuală cu cea a lui, există riscul, ca prin liberarea provizorie a acestuia să se zădărnicească aflarea adevărului în cauză.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea acestei săi de ataca a arătat inculpatul că a recunoscut comiterea faptei și a ajutat la descoperirea celorlalți coinculpați dintre care unii sunt cercetați în prezent în stare de libertate.
A mai precizat inculpatul că deși anterior a fost condamnat cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, perioada petrecută în arest preventiv la conștientizat asupra efectului comiterii unor fapte prevăzute de legea penală.
De asemenea inculpatul a mai arătat că provine dintr-o familie organizată pe al cărui suport moral se sprijină în reeducarea sa.
Examinând recursul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate cât și sub toate aspectele conform art. 3856Cod procedură penală, Curtea apreciază că această cale de atac este nefondată astfel cum se va arăta în continuare.
Situația de fapt astfel cum aceasta rezultă din probatoriile administrate până în prezent și care nu este contestată de către recurent a fost just reținută de către instanța de fond.
Curtea constată așa cum a precizat și instanța de fond, că inculpatul este cercetat în prezenta cauză pentru fapte, pentru care anterior a fost condamnat definitivi cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, ceea ce denotă atitudinea sa de lipsă de respect, față de persoanele care își dețin veniturile curente la bănci și pentru retragerea cărora folosesc carduri bancare și totodată a perseverenței în comiterea de fapte penale.
Referitor la cererea de liberare provizorie pe cauțiune, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată așa cum menționează art. 1608aalin.6 teza a II-a Cod procedură penală, dată fiind atitudinea inculpatului față de ordinea publică și socială în general, prin comiterea de infracțiuni la scurte perioade de timp. Această atitudine a sa, poate conduce la ideea acreditată de tribunal că aflat în stare de libertate, inculpatul este pretabil în a comite și alte fapte penale de același gen.
De asemenea reală este și accepțiunea instanței de fond conform căreia aflat în stare de libertate recurentul poate zădărnici aflarea adevărului prin diferite înțelegeri cu ceilalți coinculpați care nu au recunoscut faptele penale pentru care sunt trimiși în judecată.
Având în vedere acestea, Curtea consideră că nu sunt îndeplinite toate condițiile prev. de art. 1602alin.2 Cod procedură penală pentru a se dispune liberarea provizorie pe cauțiune în favoarea recurentului, iar motivele invocate în prezenta cale de atac, pot fi avute în vedere în eventualitatea condamnării sale cu ocazia individualizării pedepsei.
Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând a fi respins cu această motivație în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 26 1988 în prezent aflat în Arestul B împotriva încheierii din 16.01.2009 a Tribunalului Buzău.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - - - -
Grefier
Red.
Tehnored.
4 ex. /26.01.2009
f- - Tribunalul Buzău
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
