Constituire grup infractional organizat Aderare. Decizia 326/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 326/R/2008
Ședința publică din 21 mai 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Luminița Hanzer
JUDECĂTORI: - -
: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin
PROCUROR: --
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice B N, împotriva încheierii pronunțate în data de 2 aprilie 2008 în dosarul nr- a Tribunalului Bistrița N, prin care s-a admis cererea formulată de petenții și de scoatere de sub sechestru a bunurilor sechestrate.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al petenților, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și pentru partea civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice B N, consilier juridic, cu delegație de reprezentare depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul și petenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Reprezentantul părții civile solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea cererilor formulate de inculpat și petentă de scoatere a bunurilor de sub sechestru. Inculpatul, prin fapta comisă, a prejudiciat statul român, prejudiciul este grav, iar recuperarea lui nu se poate face decât prin valorificarea bunurilor aflate sub sechestru.
Apărătorul inculpatului și al petentei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Arată că bunurile sechestrate aparțin soției inculpatului, care nici nu este trimisă în judecată. Este real faptul că sechestrul se ia și pentru recuperarea prejudiciului, însă în speță nu există nici un temei legal pentru menținerea acestuia. Tribunalul Bistrița -N a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, iar dacă se declara recurs, acesta trebuia să fie formulat de Parchet și nu de Ministerul Finanțelor, ori în speță Parchetul nu a declarat recurs, considerând că susținerea inculpatului este reală. S-a arătat că nu s-au administrat probe, însă nici nu era cazul, acestea fiind inutile. Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea recursului declarat de partea civilă, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, să se dispună respingerea cererii petenților de scoatere de sub sechestru a bunurilor sechestrate. Hotărârea primei instanțe s-a făcut cu încălcarea disp.art.160 alin.2 pr.pen. Susținerile inculpatului că bijuteriile soției au fost achiziționate înainte de comiterea faptei nu au fost dovedite. Nu s-au administrat probe în dovedirea celor susținute. Ca atare, solicită admiterea recursului și respingerea cererii petenților.
Apărătorul inculpatului și al petentei arată că soția și copiii nu sunt inculpați în dosar și sunt bunuri personale cele sechestrate. S-au făcut abuzuri în dosar prin acest sechestru. Dacă se apreciază că nu s-au administrat probe suficiente, soluția ar fi o casare cu trimitere spre rejudecare.
CURTEA
Deliberând reține că prin încheierea penală din data de 2.04.2008 pronunțată în dosar nr- a Tribunalului Bistrița N în baza art. 168 și art. 169.proc.pen. s-au admis cererile formulate de inculpatul, și petenta - - s-a dispus scoaterea de sub sechestru și restituirea către petenta -, a bijuteriilor ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la data de 16 august 2006, depuse la Trezoreria Municipiului D, după cum urmează:
- colier de metal galben în lungime de aproximativ 43 cm;
- brățară de metal galben și alb, tip ceas - cu desen metalic, formă pătrată în lateral, iar la mijloc cerc;
- de metal de culoare galbenă, în lungime de aproximativ 44 cm cu cruciuliță;
- brățară de metal galben și alb, lungime 19 cm, din zale dreptunghiul are de diferite mărimi;
- brățară de lungime de 19,5 cm, lățime 2 cm din metal de culoare galbenă și albă, având aplicate pe două dintre zale un clip;
- două veri din metal de culoare galbenă;
- una pereche cercei în formă circulară, din metal de culoare galbenă;
- una brățară în lungime de 14,5 cm, din metal de culoare galbenă, inscriptionată "";
- un lanț în lungime de 48 cm, din metal de culoare galbenă și albă cu zale ovale;
- una cruciuliță din metal galben și alb de 4,8/3,4 cm încrustată cu mai multe pietricele:
- una cruciuliță din metal galben și alb 2,2/1,8 cm cu pietricele;
- un ceas de damă marca "Geneve" de formă circulară din metal galben, având brățara de asemenea din metal galben din patru fire;
- una pereche cercei cu lănțișor, cu lungimea de 5,3 cm, din metal galben, având la capete 2 biluțe;
- un inel din metal galben cu piatră albastră;
- un inel din metal galben cu patru zale, încrustat cu mai multe pietre aIbe;
- un inel de culoare galbenă încrustat cu mai multe pietricele;
- un inel de culoare galbenă, încrustat cu 9 pietricele;
- un inel de culoare galbenă având în centru o piatră de culoare albastră și 10 pietricele aIbe;
- cinci zale din metal de culoare galbenă în punguliță de plastic;
- un cerceI în forma circulară din metal de culoare galbenă, cu 7 pietricele.
Potrivit disp. art. 168 alin.2 proc.pen. s-a stabilit în sarcina petentei obligația de a păstra bunurile restituite, până la rămânerea definitivă a hotărârii.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că inculpatul și petenta - au solicitat, în temeiul art. 168 și art. 169.proc.pen. scoaterea de sub sechestru și restituirea bijuteriilor ridicate de organele de urmărire penală și sechestrate ulterior.
În motivarea cererilor s-a relevat faptul că, în urma percheziției domiciliare efectuată la data de 16 august 2006, organele de urmărire penală au ridicat, în vederea cercetărilor, o serie de bunuri aparținând petenților, printre care și o serie de bijuterii ale petentei și ale fiicei minore a părților.
S-a mai precizat faptul că petenta nu a fost cercetată în cauză, nu este trimisă în judecată și că bijuteriile ridicate în urma percheziției îi aparțin în exclusivitate, în cea mai mare parte, fiind primite cadou de la părinți încă anterior perioadei ce a făcut obiectul cercetărilor penale, iar o altă parte a acestora aparțin fiicei minore a părților.
Prin rechizitoriul nr. 2/D/P/2007 al DIICOT - Biroul Teritorial Hunedoara, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.,de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, art. 31 alin.2 Cod penal, rap. la art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, art. 215/1 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, art. 9 alin.1 lit. "c" din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal; art. 23 lit. "b" din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal; art. 26 Cod penal rap. la arf. 208 alin.1 și 209 alin. 1 lit. "a,e,g,i" și alin.4 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. "a" Cod penal.
În cursul urmăririi penale, la data de 16 august 2006, în urma percheziției domiciliare efectuate de organele de politie la locuinta inculpatului, au fost ridicate o serie de bijuterii, indicate în procesul verbal întocmit, fără a se preciza însă toate particularitățile acestora și greutatea lor.
Ulterior, prin Ordonanța din data de 28 august 2006 emisă de DIICOT Serviciul Teritorial Albas -a instituit măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpaților, printre bunurile sechestrate regăsindu-se și bijuteriile în cauză.
Potrivit disp. art. 163.proc.pen. măsurile asiguratorii se iau, printre altele, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, într-o atare situație măsurile asiguratorii putând fi luate asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului, până la concurența valorii probabile a pagubei.
Din actele cauzei a rezultat că organele de urmărire penală s-au limitat la ridicarea tuturor bijuteriilor descoperite cu ocazia percheziției fără a verifica însă dacă acestea aparțin inculpatului, ținând seama de faptul că bijuteriile sunt podoabe de lux, de folosință personală.
Ori, din descrierea sumară efectuată acestor podoabe, cuprinsă în procesul verbal de percheziție, rezultă, fără echivoc, că cel puțin o parte însemnată a acestora sunt pentru uzul persoanelor de sex feminin (colier, cercei, brățară inscripționată "", 2 cruciulițe încrustate cu pietricele, ceas de damă marca "Geneve", 5 inele încrustate cu pietricele de diferite culori).
Pe de altă parte, din actele și lucrările dosarului nu rezultă că aceste obiecte de au fost achiziționate după momentul declanșării activității infracționale reținute în sarcina soțului petentei pentru a putea trage concluzia că parte din veniturile obținute din infracțiune au fost investite în achiziționarea bijuteriilor.
În consecință, s-a reținut că prezumția dobândirii licite a bunurilor în discuție de către petentă, care nu este inculpată în cauză, nu a fost răsturnată de nici o probă în acuzare.
Așa fiind, în baza disp. art. 168 și 169.proc.pen. cererile formulate în cauză au fost admise, dispunându-se scoaterea de sub sechestru și restituirea către petentă a bijuteriilor ridicate cu ocazia percheziției domiciliare și depuse la Trezoreria municipiului D, potrivit dispozitivului.
Ca urmare a soluției preconizate, în temeiul disp. art. 168 alin.2 Cod procedură penală, s-a stabilit în sarcina petentei, obligația de a păstra bunurile restituite până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța în cauză.
Împotriva încheierii de mai sus a declarat recurs ANAF B prin DGFP B N, criticând soluția instanței de fond ca fiind netemeinică șu nelegală și a solicitat casarea hotărârii atacate și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună respingerea cererii petenților de ridicare a sechestrului asigurător.
În motivarea recursului s-a arătat că petentul a fost trimis în judecată pentru comiterea unor infracțiuni prin care a cauzat statului român un prejudiciu deosebit de important, iar pentru recuperarea acestuia se impune valorificarea și a bunurilor indisponibilizate. S-a mai arătat că în susținerea cererii petenților nu s-au administrat probe ceea ce conduce la concluzia că bunurile indisponibilizate au ca proveniență însăși activitatea infracțională.
Procedând la soluționarea recursului prin prisma motivelor invocate și pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că este fondat.
Potrivit art. 168.proc.pen. "în contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice fază a procesului penal".
Din analiza textului de lege mai sus menționat rezultă că sarcina probei în procedura contestării măsurilor asigurătorii revine persoanei care uzează de această procedură.
În cauză, deși s-a invocat că bijuteriile indisponibilizate ar aparține exclusiv petentei, fiind dobândite de la părinți anterior perioadei care face obiectul cercetării penale și, respectiv, fiicei petenților, aceste susțineri nu au fost dovedite cu niciun mijloc de probă.
Argumentul instanței de fond potrivit căruia bijuteriile indisponibilizate sunt obiecte de uz personal și, pe acest motiv se impunea verificarea de către organele de urmărire penală a împrejurării că bunurile aparțin petentului, inculpat în cauză, nu poate fi primit de către curte.
Astfel, bijuteriile sunt bunuri de lux, care înglobează o valoare economică ridicată și, chiar dacă caracteristicile acestor bunuri creează presupunerea că se adresează unei persoane de sex femeiesc, constituie un mijloc de tezaurizare, motiv pentru care simpla destinație a, în lipsa altor probe, nu poate conduce automat la prezumția că bunurile ar aparține petentei.
Văzând și faptul că aceste bunuri nu sunt din categoria celor exceptate de lege de la confiscare, Curtea concluzionează că instanța de fond în mod netemeinic a admis cererea petenților și a dispus restituirea către petentă a bunurilor ridicate potrivit procesului verbal din 16.08.2006 și indisponibilizate potrivit Ordonanței din 28.08.2006, motiv pentru care în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d proc.pen. se va admite recursul declarat în cauză, iar încheierea atacată se va casa în întregime.
Rejudecând cauza, în baza art. 163 și urm. proc.pen. se vor respinge ca nefondate cererile petenților și privind restituirea bijuteriilor ridicate și descrise în procesul verbal din 16 august 2008.
Potrivit art. 192 al. 2.proc.pen. fiecare petent va fi obligat să achite câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat de la instanța de fond.
În temeiul art. 192 al. 3.proc.pen. cheltuielile judiciare în recurs vor fi suportate de către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de partea civilă AGENTIA NATIONALA A FINANTELOR PUBLICE prin DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI B N, împotriva încheierii penale din 2 aprilie 2008 Tribunalului Bistrița N, pronuntata in dosarul nr-, pe care o casează în întregime și rejudecând:
Respinge cererile formulate de inculpatul și petenta - (ambii domiciliați în H,-. A. 3. 12 jud. H).
Obligă inculpatul si petenta să plătească câte 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Cheltuielile judiciare avansate de stat in recurs rămân în sarcina acestuia.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 21.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
Red. /
3 ex./ 29. 05.2008.
Jud. fond:
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja, Ana Covrig Luminița Hanzer
