Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 421/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 421
Ședința publică din data de 12.06.2009
PREȘEDINTE: Ion Stelian
JUDECĂTORI: Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
- -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA, împotriva sentinței penale nr. 114 din data de 19.03.2009, pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA, prin care în baza art. 397 al.1 pr.penală s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de revizuire formulată de condamnatul, fiul lui și, ns. la data de 20.04.1971, deținut în Penitenciarul Mărgineni, în vederea efectuării cercetărilor prev. de disp. art. 399 de C.P.P. către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul - condamnat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, având cuvântul pentru condamnatul, după ce în prealabil a luat legătura cu acesta arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul arată că sentința atacată este nelegală și netemeinică deoarece în mod greșit s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de revizuire formulată de condamnat și trimiterea acesteia la parchet în vederea efectuării cercetărilor prev. de art. 399
Procedura revizuirii este structurată într-o fază a procedurilor prealabile, o alta a judecării în principiu și o eventuală fază a rejudecării.
Faza procedurilor prealabile este de competența procurorului și are ca finalitate facilitarea, înlesnirea desfășurării fazei următoare.
Prin urmare, obligațiile procurorului constau într-o verificare pe de o parte cu caracter formal, iar pe de alta cu caracter substanțial a cererii de revizuire.
Din punct de vedere formal verificarea are ca obiect îndeplinirea condițiilor prev. de art. 397-399 C.P.P.- indicarea cazului de revizuire și a mijloacelor de probă în dovedirea acestuia, iar din punct de vedere substanțial se verifică temeinicia cererii.
În cauză, în timp ce se soluționa cererea inițial calificată ca fiind contestație la executare și ulterior recalificată ca fiind cerere de revizuire, condamnatul se afla în posesia a două hotărâri judecătorești având același obiect și anume revizuirea sentinței penale nr. 323/2007a Tribunalului Prahova.
Una din hotărâri era rămasă definitivă prin nerecurare - sentința penală nr. 11/2008 iar cealaltă se afla pe rolul instanței de control judiciar - sentința penală nr. 87/2009.
Așa cum s-a arătat mai sus, în ambele cauze se respectase obligativitatea efectuării actelor de cercetare iar instanța fusese sesizată de procuror prin referat cuprinzând concluziile sale privind temeinicia cererii de revizuire.
Din această perspectivă, o eventuală verificare a procurorului, respectiv parcurgerea procedurii prev. de art. 397-399 din Codul d e procedură penală, apare ca fiind inutilă: în concluziile sale, având în vedere că cererea de revizuire se întemeiază pe același caz de revizuire iar motivele invocate sunt aceleași, procurorul nu va putea, în concluziile pe care ar trebui să le formuleze, decât să solicite respingerea cererii. În acest mod, finalitatea acestei faze, aceea de a înlesni sarcina fazei următoare, nu își găsește justificarea câtă vreme instanța sesizată cu cererea de revizuire putea să facă aceeași constatare.
În această situație renunțarea la parcurgerea procedurii prev. de art. 397-399 din Codul d e Procedură Penală nu ar putea conduce la prejudicierea dreptului la un proces echitabil prev. de art. 6 din, motivat de aceea că în materia revizuirii, curtea a decis constant că art. 6 nu este incident.
Un alt argument în favoarea susținerii că nu era necesară restituirea cauzei la procuror ci se impunea reținerea în vederea judecării îl constituie și faptul că, așa cum s-a arătat mai sus, între cauza definitiv judecată și cauza de față există două elemente identice și anume identitatea de persoană și identitatea de obiect, astfel încât se prezumă că aceasta reflectă adevărul, putându-se astfel invoca și autoritatea de lucru judecat în privința solicitării de revizuire a hotărârii de condamnare.
Mai mult decât atât din conținutul cererii formulată de condamnat la data 2.02.2009 ce face obiectul cauzei, nu rezultă nici unul din cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute în art. 394 lit.a-e pr.penală, ci se întemeiază pe cu totul alte motive decât cele prevăzute de lege, fiind astfel inadmisibilă ( în acest sens sunt și Decizia nr. LX/2007 a - Secțiile Unite).
De precizat este și faptul că, în proiectul noului cod de procedură penală, la dispozițiile referitoare la revizuire se prevede în art. 499 al.1 că "cererea de revizuire se adresează exclusiv instanței de judecată", fiind astfel eliminată faza procedurii prealabile.
Față de toate acestea solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și reținerea cauzei spre rejudecare.
Avocat, având cuvântul pentru condamnatul, arată că hotărârea atacată este legală potrivit art. 397, art. 399 pr.penală, iar antepronunțarea parchetului este nelegală.
Solicită instanței respingerea recursului declarat de parchet, menținerea sentinței atacate și înaintarea cererii de revizuire la procuror în vederea efectuării cercetărilor prev. de disp. art. 399
C.P.P.Condamnatul, având ultimul cuvânt, solicită instanței efectuarea unei anchete corecte, audierea sa la parchet, cu precizarea că este de acord cu susținerile apărătorului său.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.114 din 19 martie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA în dosarul nr-, în temeiul art.397 alin.1 Cod procedură penală, a fost scoasă de pe rol cererea de revizuire formulată de condamnatul fiul lui și, născut la data de 20 aprilie 1971, deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva sentinței penale nr.323 din 29 mai 2007 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA, în vederea efectuării cercetărilor prevăzute de art.399 Cod procedură penală, de către Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond în baza probelor administrate a reținut că inițial, prin cererea adresată instanței și înregistrată sub nr- condamnatul a formulat contestație la executare împotriva hotărârii aplicate prin sentința penală nr.323/29 mai 2007 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA.
Ulterior, la termenul de judecată din 19 martie 2009 contestatorul condamnat a arătat că își precizează cererea în sensul că solicită revizuirea sentinței penale nr.323/2007 a Tribunalului Prahova.
În atare situație, instanța de fond - TRIBUNALUL PRAHOVA având în vedere dispozițiile art.397 și urm.Cod procedură penală, a scos cauza de pe rol și a înaintat-o Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA în vederea efectuării cercetărilor și întocmirii referatului conform art.399 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, deoarece în timp ce se soluționa cererea inițial calificată ca fiind contestație la executare și ulterior recalificată ca fiind cerere de revizuire,condamnatul se afla în posesia a două hotărâri judecătorești având același obiect și anume: revizuirea sentinței penale nr.323/2007 a Tribunalului Prahova.
Una din hotărâri era rămasă definitivă prin nerecurare - sentința penală nr.11/2008, iar cealaltă de afla pe rolul instanței de control judiciar - sentința penală nr.87/2009, în ambele situații fiind respectată obligativitatea efectuării actelor de
cercetare, iar instanța a fost sesizată de procuror prin referat cuprinzând concluziile sale privind temeinicia cererii de revizuire.
În această situație, se apreciază că nu se mai impune parcurgerea procedurii prevăzute de art.397 - 399 din Codul d e procedură penală.
Curtea, examinând hotărârea recurată în raport de situația de fapt reținută, de probele administrate, de criticile formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele conform art.385/6 alin.2 și art.385/9 Cod procedură penală, constată că recursul este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Situația de fapt a fost corect reținută, în sensul că prin sentința penală nr.114 din 19 martie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL PRAHOVA în dosarul nr-, s-a dispus în temeiul art.397 alin.1 Cod procedură penală, scoaterea de pe rol a cererii de revizuire formulată de condamnatul împotriva sentinței penale nr.323 din 29 mai 2007 Tribunalului Prahova și trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA în vederea efectuării cercetărilor prev.de art.399 Cod procedură penală.
În cauză, instanța fusese investită la data de 02 februarie 2009 de condamnatul cu o contestație la executare formulată în temeiul art.461 lit.c cod procedură penală, și îndreptată împotriva sentinței penale nr.323 din 29 mai 2007 Tribunalului Prahova, susținând că nu este vinovat și probele administrate în cauză nu corespund situației de fapt.
În cursul judecății, condamnatul contestator a solicitat recalificarea cererii ca fiind revizuire, iar instanța, constatând că nu s-au efectuat de către procuror cercetări potrivit dispozițiilor legale, a dispus scoaterea cererii de pe rol pentru a parcurge procedura instituită de art.399 Cod procedură penală.
Împrejurarea că în timp ce se soluționa cererea inițial calificată ca fiind contestație la executare și ulterior recalificată ca fiind cerere de revizuire, condamnatul se afla în posesia a două hotărâri judecătorești având același obiect și anume: revizuirea sentinței penale nr.323/2007 a Tribunalului Prahova, cât și faptul că renunțarea la parcurgerea procedurii prev.de art.397 - 399 din Codul d e procedură penală, nu ar conduce la prejudicierea dreptului la un proces echitabil prev.de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, nu pot fi avute în vedere atâta vreme cât dispozițiile art.397 - 399 Cod procedură penală, prevăd expres procedura ce trebuie parcursă în atare situație.
Nici motivul de recurs prin care se susține inadmisibilitatea unei asemenea căi de atac, atâta vreme cât nu au fost indicate cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art.394 lit.a - e Cod procedură penală, nu poate fi luată în calcul deoarece, orice persoană se poate adresa organelor judiciare.
În raport de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că recursul declarat de Parchetul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA este nefondat și pe cale de consecință, urmează a fi respins în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL PRAHOVA, împotriva sentinței penale nr. 114 din data de 19 martie 2009 Tribunalului Prahova, pronunțată în dosarul penal nr-, privind pe contestatorul, fiul lui și, născut la data de 20.04.1971, deținut în Penitenciarul Mărgineni.
Dispune plata sumei de 200 lei onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul, din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Prahova.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.06.2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
Grefier,
Red.IS
Tehnored.EV
4 ex./25.06.2009
dos.f- TRIBUNALUL PRAHOVA
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
Președinte:Ion StelianJudecători:Ion Stelian, Ștefan Fieraru Vasile Mărăcineanu
