Contestație la executare in penal Art 461 cpp. Decizia 735/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(818/2009)
DECIZIE PENALĂ NR. 735R
Ședința publică de la 18 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lucia Rog
JUDECĂTOR 2: Andreea Cioată
JUDECĂTOR 3: Silvia Cerbu
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către contestatorul G, împotriva sentinței penale nr. 300/17.03.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a-II-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul - contestator, aflat în stare de detenție, personal și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr.-/04.05.2009, atașată la fila 18/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, a motivelor de recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Apărătorul recurentului-contestator, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, considerând că s-a făcut o eroare cu ocazia soluționării cererii de contopire a pedepselor.
Astfel, prin sentința penală nr. 242/23.05.2005 pronunțată de către Judecătoria Brăila, s-a constatat că, condamnatul a comis o pluralitate de infracțiuni, aplicându-i-se regulile privind atât concursul de infracțiuni cât și recidiva pentru infracțiunile comise anterior și s-a dedus din pedeapsa rezultantă prevenția de la 06.02.2003 la zi, fără să se deducă și perioada de la 22.04.1998 la 21.09.2002.
O altă critică vizează împrejurarea că la repunerea în individualitatea pedepselor componente ale pedepsei rezultante de 5 ani și 6 luni închisoare, s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 931/13.07.2004 a Tribunalului București - Secția a-II-a Penală, care urma să se contopească în condițiile art. 61 Cod penal. Acest rest neexecutat în realitate este de 238 de zile închisoare și în mod eronat instanța a reținut 269 de zile, întrucât instanța nu aținut cont de perioada reținerii și arestării de la 22.03.1995-21.04.1995.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 385/15 pct.2 lit. d Cod procedură penală solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurată și rejudecând pe fond admiterea contestației la executare în temeiul art. 461 lit. d Cod procedură penală rap. la art. 449 alin.1 lit. a și b Cod procedură penală și art. 88 Cod penal, urmând să se deducă perioadele de la 22.04.1998 la 21.09.2002 și de la 06.02.2003 la zi.
Reprezentantul MINISTERULUI PUBLIC, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că atât contopirea pedepselor cât și prevenția au fost corect făcute.
Pe de altă parte, consideră că în prezenta cauză nu sunt incidente nici unul din cazurile prevăzute de art. 461lit.d Cod procedură penală, astfel că se impune respingerea recursului, ca nefondat și obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-contestator G, având cuvântul, arată că se raliază concluziilor puse de către apărătorul său.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.300/ 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a penală, în dosarul nr-, în baza art.461 din Codul d e procedură penală, s-a respins, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatorul G, aflat în prezent în Penitenciarul Jilava, împotriva sentinței penale nr.242/ 23.05.2005 a Tribunalului Brăila, definitivă prin decizia penala nr. 168/2006 a ICCJ.
Totodată, a fost obligat contestatorul la 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința penala nr.1278/ 28.10.2008 Tribunalul București - Secția a II-a penală a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de G reținând ca acesta a săvârșit o pluralitatea de infracțiuni fiind aplicabile dispozițiile concursului (pentru faptele din 12.10.1997 și cele din 22.04.1998) și recidiva (perioada 15.11.2002 - 27.01.2003), faptele fiind concurente între ele, dar și în stare de recidivă față de pedeapsa de 5 ani și închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1584/2003 a Judecătoriei Sectorului 2 Totodată, s-a constatat cș prin sentința penală pronunțată de Tribunalul Brăila, petentului i-a fost corect dedusă numai perioada de la 6.02.2003 la zi. S-a mai constatat că împotriva aceleiași sentințe, condamnatul a mai formulat încă o contestație la executare, soluționată prin sentința penală nr.l133/2006 a Tribunalului București - Secția a II-a penală.
Tribunalul a mai reținut că deși este posibil ca împotriva executării aceleiași hotărâri să se formuleze două sau mai multe contestații la executare, acest lucru nu este posibil atunci când contestația ulterioară are același obiect ca contestația precedentă, întrucât există autoritate de lucru judecat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs condamnatul criticând hotărârea pronunțată pentru netemeinicie și arătând că instanța de judecată nu a dedus o perioadă executată de la 22.04.1998 la 21.09.2002, pentru o infracțiune concurentă cu cele în a căror executare se află.
Prin decizia penala nr.l506/R/ 25.11.2008 Curtea de APEL BUCUREȘTI, Secția a II-a penală, a admis recursul declarat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr.1278/ 28.10.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a penală, a casat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut, în primul rând că la dosarul cauzei nu se regăsește decât copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.296/2006 a Tribunalului Brăila. Într-un dosar separat, atașat la cel ce face obiectul cauzei (nr- a Tribunalului București - Secția a II-a penală) se regăsește copia sentinței penale nr.242 din 23.05.2005 a Tribunalului Brăila, hotărâre prin care au fost contopite mai multe pedepse cu închisoarea.
Curtea a constatat, în acest context, că instanța de fond nu a avut la dosar toate datele necesare pentru a stabili dacă, într-adevăr, pedepsele pentru care inculpatul a formulat contestație la executare și despre care afirmă că sunt concurente, au fost sau nu executate, în tot sau în parte, și dacă contestația la executare este întemeiată sau nu.
Este adevărat că în dosarul atașat (nr-) se regăsește copia sentinței penale nr.242 din 23.05.2005 a Tribunalului Brăila prin care s-a făcut contopirea pedepselor, numai că respectiva hotărâre nu cuprinde în clar situația datelor săvârșirii infracțiunilor și nici perioadele executate.
În plus, aprecierea instanței de fond că în cauză există autoritate de lucru judecat este eronată, deoarece contestația la executare nu este susceptibilă de a trece în puterea lucrului judecat (autoritate de lucru judecat existând doar în contextul art.10 lit.j Cod procedură penală), condamnatul putând solicita, oricând, examinarea situației sale, fie că este vorba despre o împiedicare la executare, fie că este vorba despre vreo cauză de stingere ori micșorare a pedepsei sau de orice incident ivit în cursul executării.
Drept urmare, instanța de judecată este obligată să se pronunțe asupra fondului cauzei și în raport de datele concrete ce au rezultat din examinarea hotărârilor la care se referă condamnatul, să stabilească dacă deducerea perioadei de executare din pedepsele aplicate pentru infracțiuni concurente s-a făcut corect sau nu, prin hotărârea recurată tribunalul neexplicând de ce exclude de la deducere perioada de timp la care se referă condamnatul ( 22.04.1998 - 21.09.2002), ceea ce echivalează cu nepronunțarea asupra cererii cu care a fost investit.
Rejudecând, tribunalul a constatat că prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, Secția a II-a penală, sub nr-, petentul condamnat G, aflat în executarea pedepsei de 21 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.242/23.05.2005 a Tribunalului Brăila, rămasă definitivă la 12.01.2006 prin decizia penală nr.168/ 12.01.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a formulat contestație la executare în contra acestei hotărâri, solicitând deducerea integrală a perioadelor executate.
În drept, au fost invocate disp.art.461 lit.d din Codul d e procedură penală.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Tribunalul București - Secția a II-a penală sub nr.48780/3/ 18.12.2008.
În vederea soluționării judicioase a contestației, tribunalul a dispus atașarea la dosar a copiilor de pe următoarele hotărâri: sentința penală nr.93/ 13.07.2004 a Tribunalului București, Secția a II-a penală,definitivă prin decizia penală nr.6433/2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sentința penala nr. 1880/2002 a Judecătoriei sector 5 B, sentința penală nr. 1584/ 19.11.2003 pronunțată de Judecătoria sector 2 B, definitivă prin neapelare la 8.12.2003, sentința penală nr.119/ 29.01.1999 pronunțată de Judecătoria sector 2 B, definitivă prin decizia penală nr.939/ 16.06.1999 a Curții de APEL BUCUREȘTI, Secția I penală, sentința penală nr.193/ 28.02.1997 a Judecătoriei sector 2,definitivă prin neapelare la 12.03.1997, sentința penală nr.242/ 23.05.2005 pronunțată de Tribunalul Brăila, Secția penală (de contopire) definitivă prin decizia penală nr. 168/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sentința penală nr.274/ 29.03.1996 pronunțată de Judecătoria sector 2 B, definitivă prin neapelare la 10.04.1996, hotărâri însoțite de referate întocmite de Biroul executări penale din cadrul instanțelor respective.
Analizând contestația formulata de petentul condamnat în funcție de înscrisurile aflate la dosar si dispozițiunile legale incidente in cauza, tribunalul a constatat următoarele:
Astfel, cum petentul contestator a precizat, prin apărătorul său ales, ceea ce înțelege să critice la sentința penală nr.242/ 23.05.2005 a Tribunalul Brăila rămasă definitivă prin decizia penală nr.168/ 12.08.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărâre vizată prin contestația formulată o constituie modul în care s-a procedat la deducerea perioadei executate de condamnat, mai exact nededucerea perioadei de la 22.04.1998 la 21.09.2002, în drept fiind incidente disp.art.461 al.l lit.d
C.P.P.Prin sentința penala nr.242/ 23.05.2005 Tribunalul Brăila - Secția I penală urmare admiterii cererii de contopire formulată de condamnatul G a dispus:
Repunerea in individualitatea lor a pedepselor componente ale rezultantei de 21 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.931/ 13.07.2004 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 6433/ 2.12.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, după cum urmează:
- 10 pedepse de câte 20 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 931/2004 a Tribunalului București (fapte din 15.11.2002 - 27.01.2003);
- restul de 423 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.119/ 29.01.1999 a Judecătoriei Sector 2 B si înlătură sporul de 1 an închisoare.
Au fost repuse în individualitatea lor pedepsele componente ale rezultantei de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.1584/ 19.11.2003 a Judecătoriei Sector 2 B, definitivă prin neapelare la 8.12.2003, după cum urmează:
- 5 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, toate aplicate prin sentința penală nr. 119/ 29.11.1999 a Judecătoriei Sector 2 B (fapte din 22.04.1998);
- 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1584/ 19.11.2003 a Judecătoriei Sector 2 B (faptă din 12.10.1997) și a înlăturat sporul de 6 luni închisoare.
A constatat că prin sentința penală nr.1584/2003 și sentința penală nr.119/1999, ambele ale Judecătoriei Sector 2 B s-a dispus cu autoritate de lucru judecat revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul rămas de executat de 269 zile închisoare din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penala nr. 193/ 28.02.1997 a Judecătoriei sector 2 B în executarea căreia s-a aflat în perioada 9.05.1996 - 12.08.1997, pedeapsa contopită, în condițiile art.85 Cod penal cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 274/1996 a Judecătoriei Sectorului 2
Prin sentința penală nr. 1584/2003 a Judecătoriei Sectorului 2 B s-a constatat că fapta din 12.10.1997 (sentința penală nr. 1584/2003) este concurentă cu cele din 22.04.1998 (sentința penală nr. 119/1999).
În baza art. 36 alin.2 Cod penal și art.449 alin.1 lit. a Cod de procedură penală:
A contopit pedepsele de 5 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare, 1 an și 6 luni închisoare (aplicate prin sentința penală nr.119/1999)) cu pedeapsa de 3 ani închisoare (aplicată prin sentința penală nr. 1584/2003) și a aplicat celui condamnat pedeapsa cea mai grea 5 ani închisoare.
În baza art.61 Cod penal a contopit pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare cu restul de 269 zile închisoare și a aplicat celui condamnat pedeapsa cea mai grea de5ani închisoare sporită la 5 ani și 6 luni închisoare.
A constatat că petiționarul s-a aflat în executarea acestei pedepse în perioada 22.04.1998 - 21.09.2002 cu un rest rămas neexecutat urmare a liberării condiționate (sentința penală nr. 1880/ 21.08.2002 a Judecătoriei Sectorului 5 B) de 423 zile închisoare.
În baza art.36 al.2 Cod penal și art.449 alin.l lit.a Cod penal:
A contopit cele 10 pedepse de câte 20 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr.931/ 13.07.2004 a Tribunalului București și a aplicat spre executare pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare.
In baza art.61 Cod penal combinat cu art.449 alin.l lit.b Cod de procedură penala și art.39 alin.2 Cod penal, a contopit pedeapsa rezultanta de 20 ani închisoare cu restul rămas neexecutat de 423 zile închisoare și a dispus ca petiționarul sa execute pedeapsa cea mai grea de 20 ani închisoare, sporită la 21 ani închisoare.
În baza art.350 alin.l a C.P.P. menținut starea de arest a condamnatului, iar în baza art.36 alin.3 Cod penal a scăzut din pedeapsa de 21 ani închisoare durata prevenției cu începere de la data de 6.02.2003 la zi.
A anulat vechile mandate si a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa rezultanta de 21 ani închisoare.
Astfel cum corect s-a reținut prin hotărârea de contopire, petentul a fost condamnat prin sentința penala nr.119/29.01.1999 pronunțată de Judecătoria sector 2 B la o pedeapsa rezultanta de 5 ani închisoare (sentința definitivă prin decizia penala nr.939/ 16.06.1999 a Curții de APEL BUCUREȘTI, Secția I penală), aflându-se în executarea acestei pedepse de la 22.04.1998 la 21.09.2002 (perioada a cărei deducere o solicită) prin sentința penala nr.1880/14.08.2002 pronunțată de Judecătoria sector 5 B, definitivă la 21.08.2002 prin neapelare condamnatul, fiind liberat condiționat.
Prin hotărârea contestata s-a reținut legal si temeinic faptul ca petentul a fost arestat in perioada 22.04.1998 - 21.09.2002, a fost liberat condiționat prin sentința penala nr. 1880/ 21.08.2002 a Judecătoriei sector 5 B motiv pentru care la realizarea contopirii a fost avut in vedere doar restul rămas neexecutat de 423 zile închisoare și nu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 119/1999 a Judecătoriei sector 2 B, astfel încât nu se mai putea proceda încă o data la deducerea perioada deja executate.
Conform disp.art.61 Cp. în cazul revocării liberării condiționate și contopirii restului de pedeapsa rămas neexecutat, urmată de aplicarea unei pedepse rezultante urmare a contopiriiprev.deart.34 al. lit.b Cp. pentru infracțiuni concurente nu se poate deduce din pedeapsa rezultantă perioada de detenție efectuată până la liberarea condamnatului, întrucât dacă s-ar proceda în alt mod s-ar ajunge practic la deducerea de doua ori a unei perioade executate ceea ce evident ar fi nelegal.
În consecința, în ceea ce privește perioada 22.04.1998 - 21.09.2002, tribunalul a constatat ca s-a făcut în mod corect aplicarea prev.art.449 alin.l lit.b Cp., art.61 Cp. art.39 al.2 Cp. contopirea făcându-se între restul rămas neexecutat după ce contestatorul a executat perioada sus menționată și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea săvârșita anterior, astfel că a respins ca neîntemeiată contestația.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs condamnatul G solicitând deducerea perioadei de la 22.04.1998 la 21.09.2002.
Analizând sentința recurată atât prin prisma criticilor formulate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art. 3856alin.3 C.P.P. Curtea constată că recursul nu este fondat.
În acord cu tribunalul, Curtea constată că, prin hotărârea recurată s-a reținut, în mod corect, că petentul a fost arestat în perioada 22.04.1998 - 21.09.2002 și a fost liberat condiționat prin sentința penală nr. 1880/ 21.08.2002 a Judecătoriei sector 5 B, motiv pentru care la realizarea contopirii faptelor din 15.11.2002 -27.01.2003, s-a reținut că acestea au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie, astfel încât, prin aplicarea art.61 din Codul penal, a fost avut în vedere doar restul rămas neexecutat de 423 zile închisoare și nu întreaga pedeapsă, de 5 ani închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr. 119/1999 a Judecătoriei sector 2 B, astfel încât nu se mai putea proceda încă o dată la deducerea perioadei deja executate.
Astfel, în mod just, instanța de fond a respins, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatorul G.
Prin urmare, critica formulată de contestator este neîntemeiată, urmând a fi respins recursul formulat de acesta.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de contestatorul G împotriva sentinței penale nr.300/ 17.03.2009 pronunțat de Tribunalul București Secția a II a Penală.
Obligă recurentul contestator la 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
Proces-verbal
pentru jud. - aflată în,
semnează, PREȘEDINTELE SECȚIEI,
GREFIER,
Red.-03-06.2009
Dact.EA-04.06.2009/2ex
Sect.II Pen - Jud.
Președinte:Lucia RogJudecători:Lucia Rog, Andreea Cioată, Silvia Cerbu
