Dare de mită (art. 255 cod penal). Decizia 56/2009. Curtea de Apel Pitesti

Dosar nr-.

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 56/

Ședința publică din data de 02 iulie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu judecător

JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu

Grefier: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin

Procuror:

S-a luat în examinare, pentru soluționare apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, mpotriva sentinței penale numărul 35 din data de 11 martie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA - secția penală, în dosarul nr-.

S-a procedat la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice, potrivit art. 304 alin. 1 cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: intimatul inculpat, personal și asistat de avocat ales precum și de avocat, desemnată din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 2542/2009, depuse la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea, constată că, prin prezentarea apărătorului ales pentru intimatul inculpat, încetează delegație avocatului, desemnat din oficiu pentru acesta.

Avocat, desemnată din oficiu pentru intimatul inculpat, solicită plata onorariului având în vedere că a studiat dosarul și pregătise apărarea acestuia.

Părțile prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, pune în discuția părților, necesitatea audierii inculpatului.

Intimatul inculpat, arată că, dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.

Curtea, procedează la audierea inculpatului, declarațiile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.

Avocat pentru intimatul inculpat, precizează că, nu solicită probe.

Reprezentantul parchetului arată de asemenea că, nu solicită probe.

Curtea, având în vedere că părțile nu mai au cereri prealabile, sau probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea apelului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.

Reprezentantul parchetului pune concluzii de admiterea apelului și pronunțarea în cauză a unei hotărâri legale și temeinice.

Arată că, prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Instanța de judecată în baza probelor administrate a dispus condamnarea inculpatului pentru fapta reținută în actul de inculpare și l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Susține că, hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică deoarece a aplicat inculpatului o pedeapsă nejustificat de blândă. Potrivit art. 72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părți generale a acestui cod, de limitele speciale ale pedepsei, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, în cauză, apreciem că, instanța nu a acordat semnificația corespunzătoare acestor elemente și, pe care de consecință, a aplicat o pedeapsă greșit cuantificată, care nu corespunde gravității faptei reținute în sarcina inculpatului. Cum criteriile generale de individualizare sunt expres indicate de legiuitor în cuprinsul art. 72 Cod penal, orice abatere de la judicioasa lui utilizare în procesul de stabilire și aplicarea pedepsei afectează temeinicia și legalitatea hotărârii judecătorești de condamnare.

Potrivit art. 255 Cod penal, darea de mită este fapta persoanei care promite, oferă sau dă bani ori alte foloase necuvenite unui funcționar, în scopul ca acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

Nu se poate face abstracție de împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea, astfel încât, în cauză se impune aplicarea unui regim sancționator mai sever de natură să contribuie la restrângerea sferei corupției active, iar restrângerea sferei corupției atrage după sine și restrângerea sferei corupției pasive.

Astfel, pedeapsa de 8 luni închisoare nu corespunde gradului concret de pericol social al faptei săvârșite, demonstrat de modalitatea de comitere a acesteia și anume oferirea sumei de bani cu caracter de retribuție agentului de poliție în vederea efectuării unui act determinat, drept pentru care se impunea aplicarea unei pedepse severe, apropiate maximului special prevăzut de textul de lege încriminator, pentru a da eficiență scopului și criteriilor înscrise în art. 52 și 72 Cod penal, în condițiile în care inculpatului i-au fost aplicate și dispozițiile art. 81 Cod penal.

Avocat pentru intimatul inculpat, solicită respingerea apelului și menținerea hotărârii primei instanțe. S-au apreciat corect probele, inculpatul având pe parcursul procesului o poziție sinceră și nu are antecedente penale, mai mult a recunoscut și a regretat fapta. Pedeapsa aplicată de prima instanță este corect individualizată. Mai arată și că, instanța de fond a aplicat o pedeapsă care nu este redusă, sub minimul special.

Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său.

CURTEA:

Asupra apelului penal formulat;

Din examinarea actelor dosarului, constată:

Prin sentința penală nr.35 din 11 martie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA, în baza art.255 alin.1 Cod penal, cu referire la art.5 alin.1, art.6 și art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000, modificată, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 6 octombrie 1967 în municipiul Râmnicu V, domiciliat în municipiul Râmnicu V,-,.110,.B,.1, județul V, CNP--, la 8 luni închisoare.

În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în condițiile art.82 Cod penal, termenul de încercare fiind de 2 ani și 8 luni, atrăgându-i-se atenția inculpatului asupra art.83 Cod penal.

S-au aplicat dispozițiile art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II-a Cod penal și lit.b Cod penal;

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

În baza art.255 alin.4 rap.la la art.254 alin.3 Cod penal, s-a confiscat de la inculpat suma de 150 euro consemnată la CEC Bank-Sucursala Râmnicu V, cu recipisa de consemnare nr.-/1 din 16.12.2008 și a fost obligat acesta la plata ei către stat.

În baza art.191 alin.1 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la 900 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA, nr.688/P/2008, din 18 decembrie 2008, înregistrat sub nr-, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev.de art.255 alin.1 Cod penal, cu referire la art.5, 6 și 7 alin.2 din Legea nr.78/2000, pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

S-a reținut în sarcina inculpatului, în esență, în actul de sesizare că în seara zilei de 5 decembrie 2008, conform înțelegerii pe care a avut-o cu denunțătorul -, agent șef adjunct în cadrul Postului de Poliție, inculpatul i-a dat acestuia suma de 100 euro, pentru a distruge dosarul de urmărire penală în care era cercetat, precum și suma de 50 euro, pentru a-i restitui permisul de conducere.

În urma probelor administrate, tribunalul a reținut că, la data de 19 noiembrie 2008, pe raza localității, județul V, s-a produs un eveniment rutier, iar din actele premergătoare efectuate a rezultat că în acest eveniment a fost implicat conducătorul auto G, care s-ar fi aflat sub influența băuturilor alcoolice, întrucât din verificarea cu etilotestul a rezultat că acesta avea o alcoolemie de 0, 86 gr/mie.

În timpul cercetărilor, conducătorul auto Gan egat că a condus autoturismul care a părăsit carosabilul și a intrat într-un gard, iar, ulterior, s-a stabilit că persoana care a condus autovehiculul este inculpatul.

La câteva zile după ce Gac omunicat numele pretinsei persoane ce a condus autoturismul, la Postul de Poliție al comunei s-a prezentat inculpatul, care a fost audiat de către martorul, în legătură cu accidentul de circulație.

Dosarul privind evenimentul rutier a fost repartizat agentului șef adjunct, iar audierea inculpatului a fost făcută de către colegul său, întrucât la data prezentării inculpatului, denunțătorul lipsea din instituție.

Ulterior, a fost contactat telefonic de către inculpat, care l-a întrebat data la care se poate prezenta pentru a discuta în legătură cu dosarul în care era implicat, inculpatul insistând să se prezinte la postul de poliție chiar în seara respectivă, afirmând că vrea să ajungă la o înțelegere cu agentul de poliție, în legătură cu situația dosarului, propunere pe care, de altfel, inculpatul o făcuse și martorului.

Această discuție telefonică, cât și aspectele pe care i le-a relatat denunțătorului, colegul său, i-au dat de înțeles că inculpatul are intenția "să-l corupă", motiv pentru care agentul de poliție a depus personal un denunț la -Biroul Anticorupție pentru județul

La data de 4 decembrie 2008, inculpatul, cercetat într-un dosar penal pentru comiterea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, s-a prezentat la sediul postului de poliție, ca urmare a solicitării acestuia, precum și pentru a fi audiat în legătură cu fapta pentru care fusese cercetat.

După ce i-a adus la cunoștință consecințele faptei pentru care era cercetat, inculpatul i-a cerut agentului de poliție să mușamalizeze dosarul, sens în care i-a oferit suma de 100 euro, solicitând, în același timp, să-i restituie și permisul de conducere.

În dimineața de 5 decembrie 2008, denunțătorul s-a prezentat la procuror, precizând că în ziua de 4 decembrie 2008, cu ocazia audierii, inculpatul i-a oferit direct suma de 100 euro, în schimbul distrugerii dosarului de cercetare penală și restituirii permisului de conducere reținut, stabilind ca, în ziua următoare, să se întâlnească la sediul postului de poliție pentru a-i da banii.

S-a procedat la organizarea constatării în flagrant a infracțiunii de dare de mită, ocazie cu care s-a stabilit că, în seara zilei de 5 decembrie 2008, inculpatul i-a înmânat denunțătorului, în biroul acestuia, suma de 100 euro pentru a arde dosarul de cercetare penală și suma de 50 euro, pentru a-i restitui permisul de conducere.

Fapta inculpatului, așa cum rezultă din situația de fapt descrisă mai sus și care constă în oferirea de bani unui funcționar în scopul ca acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească ori să întârzie îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească contrar aceste îndatoriri, respectiv fapta inculpatului de a oferi suma de 150 euro agentului de poliție, în scopul de a distruge un dosar penal și a-i restitui permisul de conducere, întrunește în aprecierea tribunalului, elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, prev. și ped.de disp.art.255 alin.1 Cod penal, cu referire și la disp.art.5, 6 și 7 alin.2 din Legea nr.78/2000, texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat.

Această faptă a fost dovedită cu declarațiile date de denunțător, de martorii audiați în cauză, precum și cu declarațiile inculpatului care, în mod constant, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești a recunoscut că,inițial, i-a oferit, iar apoi i-a dat efectiv agentului dec poliție suma de 150 euro, pentru ca acesta să-i faciliteze absolvirea de răspundere penală și să-i restituie permisul de conducere.

La individualizarea pedepsei, s-au avut în vedere disp.art.72 Cod penal, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, stăruința inculpatului de a oferi, iar apoi de a da agentului de poliție o sumă de bani pentru a fi absolvit de răspundere penală, poziția sinceră pe care acesta a avut-o cu privire la fapta comisă pe parcursul procesului penal, împrejurarea că nu are antecedente penale, că a recunoscut și a regretat fapta săvârșită.

S-a apreciat că reeducarea sa se poate face prin condamnarea la o pedeapsă al cărui cuantum să fie orientat spre minimul prevăzut de lege și a cărei executare să fie suspendată condiționat în conformitate cu art.81 și art.82 Cod penal, atrăgându-i-se, totodată, atenția inculpatului asupra art.83 Cod penal.

Cu referire la împrejurările invocate de inculpat pentru a se reține în favoarea sa circumstanțele atenuante prev.de art.74 Cod penal, respectiv recunoașterea faptei, comportamentul bun avut în familie și societate toate acestea sunt, în aprecierea primei instanțe, împrejurări care au fost avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei și a modalității de executare, astfel că, în cauză, față de pericolul social ridicat al faptei comise nu se impune reținerea în favoarea inculpatului a disp. art. 74 Cod penal și, ca o consecință a acestui fapt, reducerea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.

S-au aplicat disp.art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II.-a și lit.b Cod penal, iar în baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

Cu ocazia flagrantului efectuat, s-a stabilit că inculpatul i-a dat agentului de poliție suma totală de 150 euro, sumă care, în conformitate cu disp.art.255 alin.4 rap.la art.254 alin.3 Cod penal, s-a confiscat de la inculpat, urmând ca acesta să fie obligat la plata ei către stat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL VÂLCEA, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând în esență, aplicarea unei pedepse mai severe apropiate maximului special prevăzut de textul de lege încriminator, pentru a da eficiență scopului și criteriilor înscrise în art. 52 și 72 din codul penal, în condițiile în care inculpatului i-au fost aplicate și dispozițiile art. 81 Cod penal.

În acest sens, parchetul arată în esență că, în cauză tribunalul nu a respectat prev. art. 72 cod penal, vizând individualizarea pedepsei, neacordând semnificația corespunzătoare criteriilor stabilite de acest text de lege, pedeapsa aplicată și modalitatea la care s-a orientat instanța necorespunzând gravității faptei reținute în sarcina inculpatului făcându-se abstracție de împrejurările concrete în care a fost săvârșită infracțiunea, ceea ce îndreptățea la aplicarea unui regim sancționator mai sever, de natură să contribuie la restrângerea sferei corupției fie activă sau pasivă.

Examinând sentința apelată prin prisma motivelor invocate, potrivit prev. art. 378 Cod procedură penală, curtea constată că acestea nu sunt întemeiate pentru considerentele ce vor urma.

Astfel, în cauză, tribunalul a aplicat o pedeapsă de 8 luni închisoare, în condițiile art. 81 din codul penal, infracțiunea săvârșită fiind cea de dare de mită, care se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, darea de mită constând în oferirea unui agent de poliție a 150 euro pentru a-i distruge un dosar aflat în lucru privindu-l pe inculpat și a nu-i mai reține permisul de conducere.

La stabilirea cuantumului acestei pedepse și la orientarea asupra modalității de executare, în aprecierea curții, tribunalul a avut în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, inclusiv cele cu referire la fapta reținută în sarcina inculpatului, la pericolul social al acesteia, dar având în vedere și celelalte criterii ce vizează persoana inculpatului, neîmpărtășind criticile parchetului sub acest aspect.

În acest sens, în opinia curții, scopul pedepsei prev. de art. 562 cod penal, atât ca mijloc de constrângere dar și de reeducare, se poate realiza numai printr-un anumit echilibru sau proporționalitate între criteriile menționate ale art. 72 din codul penal atât cu privire la faptă cât și cu privire la persoană.

Este adevărat că este judecată o faptă de corupție, dar nu se poate susține cum apreciază parchetul motivele invocate, că instanța nu a avut în vedere gravitatea acesteia, și a aplicat o pedeapsă prea blândă atât ca și cuantum dar și ca modalitate de executare, pentru că tocmai în respectarea echilibrului enunțat tribunalul în mod just a valorificat în favoarea inculpatului, toate celelalte criterii vizând persoana inculpatului identificate în lipsa de antecedente penale, comportamentul foarte bun pe care l-a avut la locul de muncă, așa cum rezultă din declarația martorului (fila 30), la care se adaugă și comportamentul extrem de sincer pe care l-a avut pe parcursul întregii urmăriri penale dar și în cursul judecății precum și situația sa personală având în vedere că este singurul întreținător al unei familii iar activitatea de șofer profesionist pe care nu o mai putea desfășura datorită reținerii permisului de conducere, era singura resursă a întreținerii și existenței familiei sale.

De altfel, tribunalul în mod nuanțat a și arătat că toate aceste elemente au fost avute în vedere la aplicarea pedepsei în cuantumul arătat și în modalitatea executării determinând orientarea instanței spre minimul prevăzut de lege, dar nereținând în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante așa cum acesta a solicitat, dată fiind și gravitatea unei asemenea fapte de corupție.

Ca atare, curtea constată că au fost respectate cerințele art. 72 cod penal și în consecință, critica parchetului nu poate fi primită.

Așa fiind cum nu mai există nici alte motive care invocate din oficiu ar atrage reformarea hotărârii atacate, curtea, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, apelul declarat.

În baza art. 189 și art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, iar onorariul avocatului din oficiu se va suporta din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva sentinței penale nr. 35 din data de 11 martie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL VÂLCEA Secția penală, în dosarul nr-.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 02 iulie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red.-

Tehnored.

Ex.3/10.07.2009.

Jud.fond

Președinte:Elena Minodora Rusu
Judecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Dare de mită (art. 255 cod penal). Decizia 56/2009. Curtea de Apel Pitesti