Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Sentința 51/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- (Număr în format vechi 515/P/2005) SENTINȚA PENALĂ NR. 51-

Ședința publică din 20 Mai 2008

Curtea compusă din:

Președinte: dr. G --vicepreședinte instanță

Grefier: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror -

S- luat în examinare, pentru pronunțare, procesul penal privind pe inculpații:

-, domiciliat în C,- F, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev și ped. de art. 288 al. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal, art. 215 alin.2 Cod penal și art. 292 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;

-, domiciliat în C,-, bloc 1-D, E,.195, trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev și ped. de art. 288 al. 2 Cod penal, art. 291 Cod penal, art. 215 alin.2 Cod penal și art. 292 Cod penal, cu aplic. art. 33 liut. a Cod penal;

-, domiciliat în C,-, --3,. B,.74, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 291 Cod penal, art.26 rap. la art. 215 alin.2 Cod penal și art. 292 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal;

-G, domiciliată în orașul, nr. 90, --7, D,. 60, județul C, trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii prev de art.246 Cod penal;

-, domiciliată în C,-, --3, B,.74 trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 291 Cod penal, art.26 rap. la art. 215 alin,2 Cod penal și art. 292 Cod penal, cu aplic. art. 33 liut. a Cod penal, casat cu rejudecare.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, s-au luat în examinare actele și lucrările dosarului, precum și susținerile părților așa cum au fost consemnate în încheierea din 6 mai 2008, care face poarte integrantă din prezenta sentință, fiind amânată pronunțarea la datele de 13 mai 2008, 20 mai 2008, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:

CURTEA

Asupra procesului penal de față;

Din examinarea actelor dosarului, constată:

Prin rechizitoriul nr.309/P/2003, întocmit la data de 4 martie 2005 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au fost trimiși în judecată inculpații:

(născut la 13 septembrie 1958, domiciliat în municipiul C, președinte la C), pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.288 alin.2 Cod penal; art.291 Cod penal; art.215 alin.2 Cod penal; art.292 alin.2 Cod penal.

(născută la 23 septembrie 1952, domiciliată în municipiul C, contabil șef la C) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.288 alin.2 Cod penal; art.291 Cod penal; art.215 alin.2 Cod penal; art.292 Cod penal.

(născut la data de 21 februarie 1971, domiciliat în municipiul C, administrator la " " C) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.291 Cod penal; art.26 raportat la art.215 alin.2 Cod penal; art.292 Cod penal.

(născută la 23 ianuarie 1961, domiciliată în municipiul C, administrator la " " C) pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.291 Cod penal; art.26 raportat la art.215 alin.2 Cod penal; art.292 Cod penal.

G (născută la data de 27 iulie 1954, domiciliată în orașul, județul C, notar public) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.246 Cod penal.

In esență, actul de trimitere în judecată a reținut:

La data de 20 iunie 2003, după ce inculpații și (președinte și, respectiv, contabil șef la C) au modificat (prin aplicarea pastei corectoare) decizia nr.209 din 4 iunie 1973 și autorizația pentru executare de lucrări nr.32520 din 6 octombrie 1974, în sensul că radiind înscrierea " M" au înscris "Hanul ", apoi, în înțelegere cu inculpații și, administratori la " " C (care închiriaseră imobilul respectiv), au perfectat actele de transfer a proprietății către " " C, întocmind factura nr.- și actul sub semnătură privată; actele respective le-au folosit la Biroul notarial al notarului public G, pentru autentificarea contractului de vânzare-cumpărare de transmitere a dreptului de proprietate asupra imobilului de la C la " " În plus, cei patru inculpați au declarat, în fața notarului, în mod nereal primirea integrală a prețului, cauzând, astfel, un prejudiciu părții civile C de 1.251.934.000 lei ROL.

Cu soluționarea cauzei a fost sesizată Curtea de Apel Constanța, aceasta fiind înregistrată sub nr.272/P/2005.

Dar, prin încheierea nr.2792, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 27 aprilie 2005, s-a strămutat la Curtea de APEL PITEȘTI judecarea cauzei.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de APEL PITEȘTI sub nr-, iar prin sentința penală nr.30/F din 11 aprilie 2006, fost soluționată prin condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, după cum urmează:

- la: 2 ani închisoare, în baza art.288 alin.2 Cod penal; un an închisoare, în baza art.291 Cod penal; 3 ani închisoare în baza art.215 alin.2 Cod penal și un an închisoare, în baza art.292 Cod penal; s-a dispus să se execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare;

- la: 2 ani închisoare, în baza art.288 alin.2; un an închisoare în baza art.291 Cod penal; 3 ani închisoare, în baza art.215 alin.2 Cod penal și un an închisoare în baza art.292 Cod penal; s-a dispus să se execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare;

- la: un an închisoare, în baza art.291 Cod penal; 3 ani închisoare, în baza art.26 raportat la art.215 alin.2 Cod penal și un an închisoare, în baza art.292 Cod penal; s-a dispus să se execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare;

- la: un an închisoare în baza art.291 Cod penal; 3 ani închisoare, în baza art.26 raportat la art.215 alin.2 Cod penal și un an închisoare, în baza art.292 Cod penal; s-a dispus să se execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare;

-G la 2 ani închisoare, în baza art.246 Cod penal.

In baza art.86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate celor 5 inculpați, s-au fixat termene de încercare și au fost instituite obligațiile prevăzute de art.86/3 Cod penal.

S-a dispus anularea actelor false și repunerea părții civile C în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor.

In fine, inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat și către partea civilă.

Prima instanță a reținut că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, cauzând, prin înșelăciune, părții civile C, un prejudiciu de 1.251.934.000 lei ROL, prin vânzarea nelegală către " " C, ai căror administratori erau inculpații și, a complexului turistic "Hanul ".

Urmare recursurilor formulate de inculpații, și G la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr.5392 din 20 septembrie 2006, cauza a fost trimisă spre rejudecare la Curtea de APEL PITEȘTI, reținându-se, printre altele: "nu a fost lămurită problema titlului de proprietate asupra imobilului ce a făcut obiectul actului de înstrăinare"... "la termenul din 21 februarie 2006, s-a solicitat de apărare, între altele, ca expertul să lămurească aspectul privind actele de proprietate, dar cererea nu a fost încuviințată. Instanța de fond, deliberând asupra cauzei, a admis punctul de vedere al C, fără a examina apărările inculpaților cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului și nici concluziile raportului de expertiză, sub acest aspect ignorându-le pur și simplu".

Dispozițiile deciziei de casare au fost aduse la îndeplinire de către instanța de trimitere, respectiv Curtea de APEL PITEȘTI, prin efectuarea unei expertize, inițial de către expertul (9) și completată (datorită pierderii calității de expert a acestuia) de către expertul Din (149).

Tot astfel, s-a procedat la reascultarea inculpaților ale căror declarații au fost consemnate în scris și depuse la dosarul cauzei.

Examinând probatoriul administrat în cauză, pe întreg ciclu procesual, curtea, în fapt, reține următoarele:

Inculpatul a fost președinte al C, iar, contabil șef la aceeași unitate.

Inculpații și erau administratori ai " " C; în plus, inculpata făcea parte și din consiliul de administrație al C iar era salariat la unitatea coopereatistă.

In conformitate cu dispozițiile art.16 alin.1 din Decretul-Lege nr.67/1990, privind organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit, la data de 18 mai 1992, prin protocol, C - succesoare de drept a Ct ransmite din patrimoniul său în administrare către C mai multe imobile, printre care și Complexul comercial "" (vol.II, 63).

Complexul "Hanul " era proprietatea P C și a fost realizat în mai multe etape, începând cu anul 1969, inițial fiind construit un magazin cu bufet iar apoi ajungându-se la finalizarea unor construcții cu destinație specială. Sub acest aspect Cap rezentat autorizația nr.33619 din 7 octombrie 1969, pentru executare de lucrări și procesul verbal de recepție finală din 12 septembrie 1970. Astfel, deși documentele respective se referă, primul la "amenajare" iar secundul la "remediere lucrări", acestea relevă dreptul de proprietate pe care îl avea asupra hanului "", deoarece în mod logic nu ar fi făcut atare lucrări, în mod gratuit, la o construcție care nu-i aparținea; în plus, construcția imobilului de către acesta era o stare de fapt care a fost dovedită în cauză.

Potrivit protocolului întocmit pe baza reglementărilor de la acea dată, C avea obligația achitării impozitelor și a taxelor aferente clădirilor preluate în administrare inclusiv a taxei de folosință a terenului, teren care era și a rămas în continuare proprietatea Primăriei municipiului

De asemenea, în baza protocolului, pe durata administrării imobilului, C dobândea dreptul de a închiria unele din spații pentru a-și acoperi cheltuielile rezultate din impozite și taxe aferente precum și participarea cu anumite fonduri cu susținerea unor acțiuni comune organizate de C, în domeniile social, de formare și perfecționare a pregătirii profesionale, de întrajutorare cooperatistă, de investiții și de asistență de specialitate.

Contractele de închiriere ce urmau a fi încheiate de C se întocmeau pe formulare tipizate, în care această unitate figura "locator" deși era, în fapt, detentor precar, având numai posesia bunului (vol.I, 16,17)

La data de 16 martie 2000, C, prin reprezentanții săi ( și ), închiriază imobilul "Hanul " către " " C, reprezentată de asociații și, inițial, pe o perioadă de 1 an, cu posibilitatea de prelungire; în " " C era asociată și inculpata care, așa cum s-a precizat, era și contabil șef al C, iar inculpatul era salariat al C și-și desfășura activitatea ca barman la acea unitate.

In anul 2003, hanul "" funcționa ca o unitate de alimentație publică prosperă și, cu toate acestea, la data de 18 iunie 2003, Consiliul de Administrație al C condus de inculpatul - președinte, ia în discuție cererea formulată de " " C de cumpărare a hanului "".

Astfel, ca urmare a intervențiilor făcute de și (asociată la " " C) se aprobă, de principiu, vânzarea imobilului, deși aveau cunoștință că nu există acte de proprietate nici pentru imobil și nici pentru teren, cu încălcarea dispozițiilor date de B - Direcția de Control Financiar (187, vol.III), în care se precizează: "art.8 - pentru fiecare activ care se propune pentru vânzare se va elabora o documentație tehnico-economică: art.12 - "organizațiile și unitățile cooperatiste deținătoare de active, au obligația publicării anunțului de vânzare în revista cooperației de consum, într-un ziar de M tiraj, într-un ziar local, cu cel puțin 15 zile înainte de data stabilită pentru licitație"; art.16 - "organizația sau unitatea cooperatistă are obligația de a afișa la sediul său precum și la locul activului scos la vânzare publicația de vânzare, precizând data, ora și locul desfășurării vânzării".

Toate aceste dispoziții au fost încălcate de către cei patru inculpați, astfel că în nici un moment nu s-a dorit a se organiza, în mod transparent, licitație pentru vânzarea activului respectiv iar totul s-a făcut în mod ocult.

Prin urmare, inculpații, în calitatea sa de președinte, și, în calitate de contabil șef la C, deși cunoșteau că nu dețin acte de proprietate pentru "Hanul " au emis, la data de 20 iunie 2003, factura fiscală nr.-, prin care înstrăinau imobilul "Hanul "" inculpaților și, asociați ai " " C, pentru suma de 150.000 lei ROL (vol.IV, 69), sumă modică în raport de valoarea imobilului.

Tot la data de 20 iunie 2003, inculpații, și, primii doi în calitate de vânzători, iar ceilalți în calitate de cumpărători, încheie un alt act de vânzare-cumpărare sub semnătură privată (vol.III, 45), având ca obiect imobilul "Hanul " (suprafață construită, anexă, grup sanitar, magazie) precum și suprafața de 970,09. teren aflat nu în proprietatea lor ci în proprietatea Primăriei municipiului In actul respectiv se face precizarea că prețul vânzării rămâne la suma de 150.000.000 lei ROL, conform facturii nr.- din 20 iunie 2003, dar plata sumei se va efectua în rate până la data de 31 decembrie 2003, cu posibilitate de prelungire. Acest act a fost înregistrat atât în contabilitatea C cât și în cea a " "

Inculpații, dându-și seama că pentru întocmirea documentației la cartea funciară nu este suficient actul sub semnătură privată întocmit, au hotărât să-l întocmească în formă autentică, apelând la serviciile unui notar public.

Deoarece cunoșteau că la notarul public trebuie să prezinte acte de proprietate a bunului ce urma a fi vândut, la data de 20 iunie 2003, inculpații și, având cunoștință de faptul că în arhiva C se află documente privind proprietatea asupra imobilului din M, s-au hotărât să le falsifice și în care să menționeze în loc de Complexul comercial " M", hanul "".

Astfel, identificând în arhiva cooperativei decizia nr.209 din 4 iunie 1973, prin care se transmitea din administrarea municipiului C în folosința Uniunii Județene a Cooperației de Consum C, terenul proprietate de stat în suprafață de 2614. situat în perimetrul construibil al municipiului C - M, cei doi inculpați, prin aplicarea pastei corectoare, au înscris pe acest document în locul " M", "Cartierul " (9 din vol.III). Tot astfel, inculpații au identificat în arhiva cooperativei și autorizația pentru executări de lucrări nr.32520 din 6 octombrie 1974, eliberată pentru Complexul comercial " M", falsificând-o, tot prin aplicarea pastei corectoare, în sensul că în loc de " M" au înscris "" (11, vol.III). La fila 10 din volumul III se află copia autorizației pentru executare de lucrări nr.32520/1974, care fusese întocmită corect pentru complexul comercial " M", falsul neputând fi contestat.

Inculpații și, după falsificarea celor două documente, împrejurare cunoscută și de inculpații și, s-au deplasat, toți patru, la Biroul notarului public G, din orașul, unde au prezentat documentele falsificate și au solicitat autentificarea tranzacției Complexului "Hanul ", declarând, astfel, necorespunzător situația juridică a imobilului, inclusiv darea și primirea integrală a prețului (147, vol.II).

In aceste condiții, notarul public Gaa utentificat actul, prin care se menționa că se transmite în proprietate de la vânzătorul C la cumpărătorul " " C, atât imobilul - Complexul "" cât și terenul care, de fapt, era proprietatea Primăriei municipiului

Complexul comercial, așa cum s-a precizat, este folosit din anul 2000 de către " " C, ca unitate de alimentație publică. ale cărui beneficii sunt însușite de asociații și.

In drept, faptele inculpaților și realizează conținutul infracțiunilor prevăzute de art.288 alin.2 Cod penal, în sensul că au falsificat decizia nr.209/1973 și autorizația pentru executare de lucrări nr.32520/1974, privind imobilul din M; art.291 Cod penal, constând în folosirea celor două acte falsificate la notarul public; art.292 Cod penal, prin declarații nereale făcute notarului public, privind plata integrală a prețului; art.215 alin.2 Cod penal, constând în inducerea în eroare a părții civile C, prin vânzarea bunului proprietatea acesteia.

Faptele inculpaților și realizează, în drept, conținutul infracțiunilor prevăzute de art.291 Cod penal, în sensul că deși aveau cunoștință de faptul că inculpații și falsificaseră cele două documente privind Complexul comercial " M", le-au folosit la notarul public; art.292 Cod penal, constând în declarații necorespunzătoare adevărului privind plata integrală a prețului; art.26 raportat la art.215 alin.2 Cod penal, constând în actele de complicitate la infracțiunea de înșelăciune săvârșite de inculpații și.

In ceea ce o privește pe inculpata G, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal, Curtea va dispune achitarea acesteia, în temeiul dispozițiilor art.10 lit.d Cod pr.penală, deoarece faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv vinovăția.

Organul de urmărire penală a imputat notarului public încălcarea dispozițiilor art.45 din Legea nr.36/1995, privind notarii publici și activitățile notariale, precum și art.70 din Regulamentul pentru aplicarea acestei legi, în sensul că a procedat la autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, prin încălcarea obligațiilor de serviciu, nepretinzând prezentarea de către inculpați a titlurilor de proprietate pentru imobil, dând, astfel, posibilitatea vânzătorului să prezinte documente cu un conținut falsificat.

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este dat de art.246 Cod penal, și constă în "fapta funcționarului public care în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează vătămarea intereselor legale ale unei persoane".

Din conținutul textului rezultă că infracțiunea de abuz în serviciu nu se poate săvârși decât cu forma de vinovăție a intenției directe, caracterizată prin scopul urmărit, concluzie desprinsă din folosirea în text a sintagmei "cu știință".

Revenind la speță, din nici un act al dosarului nu rezultă că notarul public Gaa vut cunoștință de înțelegerea frauduloasă dintre inculpații, și, pentru a vinde un bun care nu le aparținea. Sub acest aspect, declarațiile tuturor inculpaților sunt univoce, în sensul că nu au cunoscut-o înainte pe inculpata G și că au mers la biroul acesteia, pur și simplu, căreia nu i-au adus la cunoștință decât faptul că vor să încheie în formă autentică actul de vânzare-cumpărare.

Notarului public i s-au prezentat de către părți actele privind imobilul "Hanul " și, chiar dacă acestea fuseseră falsificate, împrejurarea respectivă nu putea fi observată de către notar, din moment ce nu cunoștea manoperele frauduloase ale inculpaților.

Nu se poate imputa notarului public încălcarea dispozițiilor art.45 din legea nr.36/1995 și art.70 din regulamentul de aplicare al acestei legi, din moment ce în mod obiectiv acesta nu putea să deslușească raporturile reale dintre părți, cu privire la actul pe care vor să-l încheie și scopul pe care acestea îl urmăresc, așa cum prevăd dispozițiile art.45 din legea citată.

Prin urmare, neconstatându-se îndeplinită condiția privind latura subiectivă a săvârșirii faptei "cu știință" (intenție directă caracterizată prin scopul urmărit), evident, notarului public nu-i poate fi imputată săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, motiv pentru care se va dispune achitarea în temeiul textului pre-citat.

Situația de fapt a fost dovedită cu probele administrate în cauză pe întregul ciclu procesual.

Inculpații, și au contestat calitatea de proprietar a C, fără însă a prezenta în afară de susțineri care nu au nici o legătură cu dobândirea unui drept de proprietate acte doveditoare ale dreptului de proprietate al C asupra "Hanului ".

Dimpotrivă, atare acte de proprietate există în favoarea, exemplificând autorizația pentru executare de lucrări nr.33619 din 7 octombrie 1969 și procesul verbal de recepție din 12 septembrie 1970, la care s-a făcut referire, lucrări care nu puteau fi executate decât de către un proprietar sau de către o persoană care are o legătură juridică cu bunul respectiv.

Faptul că imobilul figurează, așa cum se menționează în rapoartele de expertiză, în evidențele contabile ale C nu-i conferă dreptul de proprietate asupra acestuia, din moment ce deținea imobilul în baza protocolului încheiat cu la 18 mai 1992. Tot astfel, împrejurarea că parte din imobil a fost închiriată de C, " " C și că, aceasta din urmă a efectuat anumite lucrări de reparații, nu conduce la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului care a fost și rămâne pe mai departe în favoarea Lucrările respective au fost efectuate în baza protocolului încheiat și, ca o compensație pentru folosirea lui și încasarea beneficiilor de către Insuși expertul (Din - 153 dosar instanță) precizează că în evidența C nu se găsesc acte de proprietate - gen autorizații de construire, procese verbale de recepție finală, facturi, contracte de vânzare-cumpărare etc. Precizează, însă, expertul că imobilul figurează în patrimoniul C și este înregistrat la toate organele competente, situație dovedită cu bilanțul contabil la 31 decembrie 1995; evidența în listele de inventariere de la acea dată și declarații de impunere, taxe și impozite, astfel că, se susține în raportul de expertiză că bunul ar fi proprietatea Această concluzie este în contradicție cu actele depuse la dosar, nerezultând din nici un document că unitatea cooperatistă - C este proprietara imobilului înstrăinat.

In concluzie, inculpații și au vândut un bun care nu aparținea în proprietate C, evident, în înțelegere frauduloasă cu inculpații și, care aveau interese în dobândirea acestui bun. De fapt, interesele erau nu numai ale inculpaților și ci și ale inculpaților și, ultima fiind chiar asociată în " ", cumpărătoarea. Nu este lipsită de semnificație împrejurarea că așa-numita vânzare s-a făcut la un preț foarte mic, rezultând, și sub acest aspect, dorința inculpaților de a obține avantaje pe căi necinstite.

Prin înțelegerea frauduloasă a celor 4 inculpați, partea civilă Caf ost prejudiciată cu imobilul ce a făcut obiectul vânzării frauduloase.

Ca atare, sub aspectul laturii civile a cauzei, curtea va dispune, în temeiul dispozițiilor art.348 Cod pr.penală, restabilirea situației anterioare, prin repunerea părții civile C în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor, respectiv în cea de proprietară a Complexului "Hanul " C; se va dispune și anularea actelor falsificate.

Cu referire la individualizarea judiciară a pedepsei:

Individualizarea judiciară ce se va face pedepselor ce vor fi aplicate celor 4 inculpați, va trebui să respecte principiulnon reformatio in pejusprevăzut de art.385/8 alin.1 din Codul d e pr.penală, avându-se în vedere că trimiterea spre rejudecare s-a făcut ca urmare a admiterii doar a recursurilor formulate de inculpați.

Ca atare, criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 din Codul penal, deși ar fi îndreptățit curtea să aplice pedepse superioare celor inițiale și a căror executare să se facă prin privare de libertate, trebuie circumscrise principiului enunțat, astfel vor fi aplicate pedepse care să nu depășească 3 ani și a căror executare să fie suspendată sub supraveghere, în condițiile art.86/1 Cod penal.

Aplicarea unor pedepse mai mari de 3 ani și cu executare prin privare de libertate, s-ar fi impus în raport de modul fraudulos în care cei patru inculpați, în vederea dobândirii unor bunuri în mod ilegal, au spoliat pe ceilalți membri cooperatori de unul dintre cele mai importante bunuri, respectiv imobilul "Hanul ". Tot astfel, se impunea aplicarea unor pedepse mai mari și în raport de modul ocult în care s-a realizat așa-numita vânzare, cât și datorită legăturilor de interese care existau între conducerea C inculpații și și inculpații și, interesele acestora se întrepătrundeau prin faptul că unii erau salariați la C ( ) iar alții care deși erau salariați la C și făceau parte din organul de conducere (consiliul de administrație) erau în același timp și asociați ai societății care a "cumpărat" imobilul respectiv ( ).

In concluzie, cu respectarea principiului enunțat, vor fi aplicate pedepse a căror executare să fie suspendată în condițiile art.86/1 Cod penal, urmând a se institui în sarcina celor 4 inculpați obligații prevăzute de art.86/3 Cod penal.

In baza art.191 Cod pr.penală, inculpații-condamnați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat cât și către partea vătămată C, iar în ceea ce privește cheltuielile efectuate cu inculpata G, acestea vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Condamnă pe inculpatul, (născut la 13 septembrie 1958, în comuna, județul C, fiul lui și, cetățean român, studii postliceale, domiciliat în municipiul C,- F, fără antecedente penale, căsători, doi copii minori, președinte la C)la:

-2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.288 alin.2 Cod penal;

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.291 Cod penal;

-3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.215 alin.2 Cod penal;

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.292 Cod penal.

In baza art.33, 34 Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

II.Condamnă pe inculpata (născută la data de 23 septembrie 1952 în comuna, județul I, fiica lui și, cetățean român, studii superioare, contabil șef la C, domiciliată în C,-, bloc 1 D,.E,.195, fără antecedente penale) la:

-2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.288 alin.2 Cod penal;

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.291 Cod penal;

-3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.215 alin.2 Cod penal;

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.292 Cod penal.

In baza art.33, 34 Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

II.Condamnă pe inculpatul (fiul lui și, născut la 21 februarie 1971 în B, cetățean român, studii 10 clase, administrator la " " C, serviciul militar îndeplinit, necăsătorit, domiciliat în municipiul C,-, -.2,.B,.74, fără antecedente penale) la:

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.291 Cod penal;

-3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.26 raportat la art.215 alin.2 Cod penal;

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.292 Cod penal.

In baza art.33, 34 Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

IV.Condamnă pe inculpata (fiica lui și, născută la 23 ianuarie 1961, domiciliată în municipiul C,-, -.3,.B,.74, cetățean român, studii 10 clase, administrator la " " C, fără antecedente penale) la:

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.291 Cod penal;

-3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.26 raportat la art.215 alin.2 Cod penal;

-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.292 Cod penal.

In baza art.33, 34 Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

In baza art.10 lit.d Cod pr.penală, achită pe inculpata G (fiica lui și, născută la 27 iulie 1954 în comuna Dumitrești, județul V, domiciliată în orașul,-, -7,.D,.60, județul C, cetățean român, studii superioare, notar public, Biroul Notarial, fără antecedente penale) pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.246 Cod penal.

In baza art.86/1 Cod penal, suspendă, sub supraveghere, executarea pedepselor aplicate inculpaților, și, și stabilește termen de încercare de câte 6 ani.

Instituie în sarcina inculpaților-condamnați obligațiile prevăzute de art.86/3 alin.1 lit.a-d Cod penal, pe cea prevăzută la lit.a o vor aduce la îndeplinire prin prezentarea la Serviciului de Probațiune din cadrul Tribunalului Constanța, la datele fixate de acesta.

Atrage atenția asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art.86/4 Cod penal.

Dispune anularea actelor false.

Dispune repunerea părții civile C în situația anterioară săvârșirii infracțiunilor.

Obligă pe fiecare dintre inculpații condamnați la câte 1500 lei cheltuieli judiciare către stat și la câte 1.728 lei cheltuieli judiciare către partea civilă

Cu recurs în termen de 10 zile.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

PREȘ ED INTE,

dr.G -

Grefier,

Red.Gh.-

Tehnored.

Ex.3/29 mai 2008.

Președinte:Gheorghe Diaconu
Judecători:Gheorghe Diaconu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Delapidare Spete Jurisprudenta Art 215 cod penal. Sentința 51/2008. Curtea de Apel Pitesti