Distrugerea (art. 217 cod penal). Decizia 959/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 959
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Valentina Trifănescu JUDECĂTOR 2: Membri Doru Filimon
- - - - JUDECĂTOR 3: George
- - judecător Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 155 din 23 iunie 2009, pronunțată d Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, apărător din oficiu, lipsind partea vătămată
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nemaifiind cereri sau excepții de ridicat, s-a acordat cuvântul părților prezente asupra recursului.
Avocat pentru inculpat, solicită admiterea recursului invocând cazul de casare prev de art. 3859pct. 14 Cod Procedură penală, și reducerea pedepsei în raport de datele ce caracterizează persoana inculpatului, având în vedere că acesta recunoaște fapta și o regretă, iar prejudiciul produs este mic.
Totodată, se solicită și înlăturarea prevederilor art. 37 lit. a și b Cod penal, pentru inf prev de art. 193 Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea recursului, ca fondat, deoarece greșit inculpatului i s-a reținut, în raport de inf prev de art. 193 Cod penal, starea de recidivă prev de art. 37 lit. a și b Cod penal, dar că, în ceea ce privește individualizarea pedepsei, critica formulată este nefondată, deoarece inculpatul este multirecidivist.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, declară că își însușește concluziile apărătorului și nu mai are nimic de adăugat.
Dezbaterile fiind închise:
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 50 din 13.03.2009, pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul nr-, în baza art.192 al.2 Cod penal, cu aplic. art. 41- 42 Cod penal și art. 37 lit a și b Cod penal,a fost condamnat inculpatul, fiul lui și a, născut la data de 05.02.1973, în orașul C, județul O, domiciliat în comuna, județul O, posesor al I cu seria V nr.-, CNP - -, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, recidivist, în prezent deținut în Penitenciarul Craiova, județul D, la o pedeapsă de 3 ( trei) ani închisoare.
În baza art. 193 Cod penal, cu aplicare art. 41-42 Cod penal și art. 37 lit a și b Cod penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare.
În baza art. 217 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41-42 Cod penal și art. 37 lit a și b Cod penal, același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ( patru)) luni închisoare.
În baza art. 33-34 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ( trei)ani închisoare.
In baza art. 71 al. 1 si 2 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II - a si lit. b Cod penal.
In baza art. 61 Cod penal, s-a mentinut liberarea conditionata privind restul de 569 zile de inchisoare, ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 518/14.10.2005 a Judecatoriei Corabia.
S-a constatat că partea vătămată a nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
In baza art. 191 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului, dintre care 200 lei onorariu asistenta juridica din oficiu la instanta de judecata.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În noaptea de 9/10 oct.2007, în jurul orelor 01,00, fiind în stare de ebrietate, inculpatul s-a înarmat cu o furcă și două cuțite, după care a pătruns fără drept în domiciliul numitei a și a încercat să pătrundă în locuința acesteia, proferând amenințări la adresa părții vătămate și a familiei ei.
Intrucât numita aar efuzat să-i permită accesul în casă, inculpatul a lovit cu furca pe care o avea asupra sa ușa locuinței părții vătămate, până a distrus-o, dar nu a reușit să pătrundă în casa.
A plecat la domiciliul său, dar după aproximativ oră a revenit, mai înverșunat, la domiciliul părții vătămate și a încercat din nou să pătrundă în casa acesteia, dar de această dată, reclamanta, ajutată de martorul G, a reușit să-l imobilizeze pe inculpat, până la sosirea organelor de poliție, care au aplanat conflictul și au constatat că inculpatul era înarmat.
Prin sentința penală nr.94/20.06.2008, Judecătoria Corabial -a condamnat pe inculpat la o pedeapsă rezultantă de trei ani închisoare și a menținut liberarea condiționată pentru restul de 569 zile de închisoare, rămas neexecutat din sentința penală nr.518/14.10.2005 pronunțată de aceeași instanță.
Prin aceeași hotărâre inculpatul a fost obligat la 200 lei către partea vătămată a și la 400 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, susținând că hotărârea primei instanțe este nelegală și netemeinică, iar Tribunalul O l t, prin decizia nr.186/08.10.2008, a admis apelul declarat de inculpat, a desființat în totalitate hotărârea instanței de fond și a trimis cauza spre rejudecare.
S-a reținut în decizia de casare că prima instanță de judecată a soluționat cauza fără a îndeplini procedura de citare cu inculpatul, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, respectiv art.177 pct.4 pr.pen.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătorie C la nr.2102/213/17.11.2008.
A fost reluată cercetarea judecătorească, în cursul căreia s-a explicat părții vătămate a că se poate constituie parte civilă în procesul penal, și inculpatului în ce constau învinuirile care i se aduc, după care s-a procedat la ascultarea acestora și a martorilor G, Pipera, și.
Atât în cursul urmăriri penale cât și la instanța de judecată, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, dar a susținut că au avut loc ziua, în jurul orelor 16:00, și că a mers în locuința părții vătămate a, pentru că a fost invitat de sora acesteia, respectiv de fosta sa concubină.
Cât privește pe partea vătămată a, cu ocazia rejudecării cauzei, după casare, acesta a precizat în mod expres că nu se constituie parte civilă în procesul penal.
Inculpatul, este în vârstă de 36 ani, necăsătorit, fără ocupație și se află în stare de recidivă prevăzută de art.37 lit. a și b
Cod PenalSub acest aspect, anterior, inculpatul a fost condamnat la mai multe pedepse cu executarea în regim de detenție pentru săvârșirea unor infracțiuni de violare de domiciliu și furt calificat, iar la data de 01.06.2007 a fost liberat condiționat din executarea unei pedepse de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.518/14.10.2005, rămânându-i de executat un rest de 569 zile de închisoare.
Prin sentința penală nr.1/09.01.2009, pronunțată de Judecătoria Corabia în dosarul cu nr- inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, cu executarea în regim de detenție, această hotărâre nefiind definitivă la data soluționării pe fond, în rejudecare, a prezentei cauze.
Înainte de sesizarea instanței în cauza penală cu nr- inculpatul a fost arestat preventiv, stare de arest în care se află și în prezent.
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosar precum și a disp. penală Cod Penal și penal, instanța de fond a reținut că în temeiul art. 25, art. 30 și art.264 penală Cod Penal, Judecătoria Corabiaa fost legal sesizată și este competentă să judece procesul penal pornit prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, privind pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, amenințare și distrugere, fapte prevăzute și pedepsite de art.192 al.2 p, art.193 p și art.217 al.1 p, cu aplicare art.33 lit a p, art.41-42.p și art.37 lit. a și b
Cod PenalPotrivit art.17 penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală.
Infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale.
În cauză, din dovezile administrate, a rezultat cu certitudine existența unei situații de fapt așa cum a fost reținută de instanța de judecată și, relevante în acest sens, sunt actele și lucrările întocmite la urmărirea penală și declarațiile martorilor G, Pipera, și, audiați în mod nemijlocit de instanță.
Relevante au fost și declarațiile inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care este trimis în judecată, cu mențiunea că nu a făcut dovada că ar fi mers în domiciliul familiei părții vătămate a la invitația surorii acesteia, respectiv a martorei.
Sub acest aspect este de necontestat că, în noaptea de 9/10 octombrie 2007, în jurul orelor 01:00, fiind în stare de ebrietate, inculpatul a pătruns în domiciliul familiei părții vătămate a, a distrus ușa de la intrare în locuință și a amenințat pe membrii acestei familii că îi omoară.
Faptele inculpatului, de a pătrunde, fără drept în domiciliul altei peroane, de a distruge un bun proprietatea acesteia, și de a amenința pe membrii familiei ei cu moartea, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu, amenințare și distrugere, fapte prevăzute și de art.192 al.2 p, art.193 p și art.217 al.1 p, cu aplicare art.33 lit a p, art.41-42.p și art.37 lit. a și b p, și pedepsite cu închisoare de la 3 la 10 ani, de la 3 luni la 1 an sau cu amendă, și de la 1 lună la 3 ani sau cu amendă.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța a ținut seama de prevederile art.52 p și de criteriile stabilite prin art.72
Cod PenalFață de persoana inculpatului, de împrejurările în care a fost comise faptele și de conduita procesuală a acestuia, instanța a apreciat că aplicarea unor pedepse de 3 ani pentru infracțiunea de violare de domiciliu, de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de amenințare, și de 4 luni închisoare pentru infracțiunea de distrugere, toate cu aplicare art.41 -42.p și art.37 lit a și b p, corespund gradului de pericol social al faptelor și pot contribui la îndreptarea conduitei inculpatului.
Au fost aplicate dispozițiile art.33-34.p, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, în regim de detenție.
În temeiul art.61 Cod Penal, a fost menținută liberarea conditionata privind restul de 569 zile de închisoare, ramas neexecutat din pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 518/14.10.2005 a Judecatoriei Corabia.
S- luat act că partea vătămată a nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar inculpatul va fi obligat, în baza art.191 pr.pen, la 400 lei cheltuieli judiciară în favoarea statului, dintre care câte 200 lei onorarii asistență juridică din oficiu la instanța de judecată.
Împotriva sentinței a formulat cerere de apel apelantul inculpat, criticând sentința ca netemeinică și nelegală sub aspectul individualizării pedepsei solicitând ca în raport de poziția sinceră pe care a avut-o în fața instanței să i se aplice o pedeapsă orientată sub minimul, textelor incriminatorii,respectiv prin aplicarea dispoz. art. 74 lit. a,b și c, cu rap. la art. 76 lit. e
Prin decizia penală nr. 155 de la 23 iunie 2009, Tribunalul Olta admis apelul, a desființat în parte sentința sub aspect penal, în sensul că: s-a înlăturat aplicarea art. 41 al. 2 cu privire la infracțiunea de distrugere, prev. de art. 217 al. 1 p.
S-a constatat că apelantul inculpat este arestat în altă cauză.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Cheltuielile judiciare în sumă de 250 lei din care 200 lei onorariu avocat oficiu au rămas în sarcina statului.
Tribunalul a statuat că motivele de apel invocate de apelantul inculpat sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei vor fi înlăturate în sensul că deși inculpatul recunoscut și regretat faptele totuși acesta nu este la prima abatere fiind recidivist în varianta prev. de art. 37 lit. a și b
Instanța de fond i-a aplicat acestuia pedepse orientate spre minimul textelor incriminatorii și având în vedere starea de recidivă a acestuia, instanța s-a orientat ca pedeapsa orientată să fie executată prin privare de libertate.
Totuși, sentința instanței de fond este nelegală pentru faptul că aceasta a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiuni de distrugere prev.de art. 217 al. 1, în forma continuată prev. de art. 41 al. 2, deși acesta a săvârșit o singură faptă de distrugere.
De altfel, chiar și din actul de sesizare respectiv rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina rezultă că inculpatul a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de distrugere prev. de art. 217 al. 1, fără aplicarea dispoz. art. 41 al. 2
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și solicitând reducerea pedepsei, iar oral, prin apărător, criticând soluția și cu privire la reținerea greșită a recidivei pentru infracțiunea prev de art. 193 Cod penal.
Recursul inculpatului este fondat doar în ceea ce privește reținerea nelegală a stării de recidivă, pentru infracțiunea prev de art. 193 Cod penal, cazul de casare invocat în baza art. 3859pct. 14 Cod Procedură penală, fiind nefondat.
Astfel, potrivit art. 193 Cod penal, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 1 an, sau cu amendă, fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau unei fapte păgubitoare împotriva ei, a soțului, sau a unei rude apropiate, iar potrivit art. 37 alin. 1 lit. a și b Cod penal, există starea de recidivă când cel de-al doilea termen al acestei stări este constituit dintr-o pedeapsă prevăzută de lege cu închisoarea mai mare de 1 an.
Cum, în speță, posibilul al doilea termen al recidivei, respectiv infracțiunea de amenințare prev de art. 193 alin. 1 Cod penal, are prevăzută o sancțiune cu închisoarea de până la 1 an, Curtea reține că această infracțiune nu a fost comisă în stare de recidivă și ea nu atrage existența și aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. a și b Cod penal.
Cât privește critica greșitei individualizări a pedepselor aplicate pentru infracțiunile deduse judecății, aceasta este neîntemeiată, deoarece, pe lângă faptul că infracțiunile de violare de domiciliu și de distrugere, au fost comise în stare de recidivă, au un grad ridicat de pericol social, soldându-se cu prejudicii materiale.
În același timp, există date negative privind persoana inculpatului, în sensul că deși este tânăr și de muncă, nu desfășoară o activitate utilă, care să presupună realizarea de venituri necesare întreținerii și este predispus în orice moment la comiterea de noi fapte antisociale.
Reținerea în favoarea acestuia a unor eventuale circumstanțe atenuante, doar în raport cu împrejurarea că a recunoscut și a regretat comiterea noilor infracțiuni, nu este de natură să realizeze scopul pedepsei, prev de art. 52 Cod penal.
Cu motivarea reținută, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 2 lit. d Cod Procedură penală, va fi admis recursul inculpatului, existând cazul de casare prev de art. 3859alin. 1 pct. 171Cod Procedură penală, vor fi casate hotărârile, iar în rejudecare, vor fi repuse în individualitatea lor pedepsele aplicate pentru inf prev. de art. 192 alin. 2 Cod penal, art. 217 alin. 1 Cod penal și art. 193 Cod penal; se vor înlătura dispozițiile art. 37 lit. a și b Cod penal pentru inf prev de art. 193 Cod penal cu aplic art. 41, 42 Cod penal, iar în baza art. 33, 34 Cod penal, se vor recontopi pedepsele aplicate pentru fiecare din cele trei infracțiuni, stabilite și proporționalizate potrivit art. 72 Cod penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, însoțită de pedepsele accesorii prev de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a și lit. b Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței atacate.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod Procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Admite recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 155 din 23 iunie 2009, pronunțată d Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Casează sentința și decizia pe latura penală.
Repune în individualitatea lor pedepsele aplic. pentru infr. prev. de art. 192 al.2 cu aplic. art. 41-102.p, art. 217 al.1 fără Cod Penal aplic. art. 41-42.Cod Penal, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a și Cod Penal, și pentru infracțiunea prevăzută 193 cu aplic. art. 41-42 p și art. 37 lit. a și b
Cod PenalÎnlătură pentru infr. prev. de art. 193.Cod Penal cu aplic art. 41-42.Cod Penal dispoz. art. 37 lit a și b
Cod PenalÎn baza art. 33-34.
Cod PenalContopește pedepsele aplicate pentru fiecare infracțiune, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare cu aplic. art. 71 al.1 și 2.Cod Penal și art. 64 al.1 lit. e teza II și lit. b.
Cod PenalMenține celelalte dispoz. ale deciziei și sentinței.
Cheltuielile judiciare în sumă de 205 lei din care 200 lei onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, care va fi avansate din fondul J prin Ap. Cv, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 octombrie 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.DF.
IB - 09-11.2009
13 octombrie 2009,
C va urmări și încasa de la rec.inc. suma de 400 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Valentina TrifănescuJudecători:Valentina Trifănescu, Membri Doru Filimon, George
