Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 233/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 87/1994 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 233
Ședința publică de la 20 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Mihai Marin
- - - JUDECĂTOR 3: Onița
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL OLT și inculpatul -, împotriva deciziei penale nr. 232 din 30 octombrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL O L T, în dosarul nr- și a sentinței penale nr. 210 din 28 februarie 2007, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, asistat de avocat, apărător ales, lipsind intimata parte civilă Direcția Generală a Finanțelor Publice O și intimata parte responsabilă civilmente -.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei și, întrucât, nu se formulează alte cereri, iar reprezentantul Parchetului nu are obiecțiuni, în baza dispozițiilor art. 38513C.P.P. se acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, învederează instanței că nu susține primul motiv de recurs formulat în scris și invocă, pe cale orală, un alt motiv de recurs, în sensul că, la termenul din 29 noiembrie 2006, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice, instanța stabilind că se va pronunța prin sentință, fără a face aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prevăzute de art. 334 C.P.P. iar pe de altă parte, prin sentința pronunțată, a fost schimbată încadrarea juridică și pentru cealaltă faptă dedusă judecății, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor prevăzute de art. 334 C.P.P. ce afectează dreptul la apărare al inculpatului, motiv în raport de care solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei la instanța de fond, în vederea rejudecării.
Avocat, având cuvântul pentru recurent, arată că motivul invocat de către Parchet nu este favorabil inculpatului și solicită admiterea recursului declarat de către inculpat, casarea ambelor hotărâri și achitarea în baza dispozițiilor prevăzute de art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.P.P. nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute.
Achiesează la motivul de recurs invocat de reprezentantul Parchetului, arătând că a constituit unul din motivele de apel, în subsidiar, solicitând menținerea soluției pronunțate în cauză.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, pentru motivul invocat astăzi, în ședința publică.
Inculpatul - recurent, având cuvântul, declară că regretă săvârșirea faptelor și își însușește concluziile apărătorului său.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
În aplicarea dispozițiilor art. 38514C.P.P. din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. nr. 210 din 28 februarie 2007, pronunțată în dosarul cu nr- al Judecătoriei Slatina, în baza art. 334 C.P.P. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, din infracțiunea prevăzută de art. 11 lit. c din Lg. 87/1994 republicată cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal, în infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b din Lg. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 p și, din infracțiunea prevăzută de art. 37 din Lg. 82/1991 republicată, raportat la art. 289
Cod PenalÎn baza art. 9 alin. 1 lit. b din Lg. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru infracțiunea de evaziune fiscală, iar în baza art. 53 pct. 2 lit. a și art. 65 Cod Penal, s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c Cod Penal, pe perioada de 2 ani.
În baza art. 43 din Lg. 82/1991 republicată, raportat la art. 289 Cod Penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare și, conform art. 33 lit. a raportat la art. 34 alin.1 lit. b Cod Penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară de interzicere a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. c Cod Penal, pe o perioadă de 2 ani.
În baza diispozițiilor art. 81 Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o perioadă de 4 ani, constituind termen de încercare conform art. 82 și Cod Penal i s-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 și art. 84
Cod PenalA fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă O - S și a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente S, la plata sumei de 259,041 lei, plus dobânzile legale, majorările și penalitățile de întârziere, până la achitarea integrală a debitului către partea civilă.
În temeiul art. 7 din Lg. 266/1990, modificată prin Lg. 161/2003, s-a dispus ca, o copie de pe hotărâre să fie comunicată la de pe lângă TRIBUNALUL O L T, în termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 13 alin. din Lg. 241/2005, s-a dispus comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotărârii, la Oficiul Național al Registrului Comerțului, după rămânerea definitivă a hotărârii.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei, cheltuieli judiciare către stat.
În fapt, instanța de fond a constatat că, în cursul lunii septembrie 2005, organele de control fiscal din cadrul Gărzii Financiare O, au efectuat un control la S ca urmare a unor verificări efectuate la firmele GAZ TRANSPORT, TRANSPORT și S, stabilindu-se astfel că, în perioada iunie - decembrie 2004, cele trei societăți comerciale s-au aprovizionat cu lingouri din aluminiu de la SC., iar această din urmă societate, începând cu luna iunie 2004, nu a mai depus declarații de impunere cu taxe și impozite la Administrația Financiară
Pe baza acestor verificări, s-a mai reținut că, în perioada 2002 - 25 februarie 2005, administratorul și asociatul unic al a fost inculpatul și, începând cu data de 25.02.2005, conform actului adițional nr. 6873 la actul constitutiv al acestei firme și a certificatului de înregistrare din 08.04.2005 al Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă TRIBUNALUL O L T, administrator și asociat unic al societății a devenit martorul. Controlul a avut ca obiectiv verificarea înregistrării în evidența contabilă și în declarațiile de impozite și taxe ale, a unui număr de 71 facturi fiscale de livrare din perioada 25.06.2004 - 30.12.2004, în valoare totală de 700.692, 2655 lei și care nu au fost înregistrate, cu consecința diminuării creanțelor fiscale cu suma de 259.044,3502 lei din care, 147.214,9717 lei impozit pe profit de 118.826,3785 lei TVA.
Instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, din infracțiunea prev. de art. 11 lit. c din Lg. 87/1994 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod Penal, în infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Lg. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 ș Cod Penal, din infracțiunea prevăzută de art. 37 din Lg. 82/1991 raportat la art. 189 Cod Penal, în infracțiunea prev. de art. 43 din Lg. 82/1991 raportat la art. 289
Cod PenalTrecând la individualizarea judiciară a pedepselor, în aplicarea dispozițiilor art. 72 Cod Penal, instanța de fond a reținut drept criterii condițiile concrete în care au fost săvârșite faptele, gradul de pericol social al acestora și consecințele produse, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale și a avut o poziție sinceră în cursul procesului penal.
Probatoriile administrate în cauză, respectiv: procesul-verbal de constatare încheiat Ministerul Finanțelor - Garda Financiară, Secția județului O din data de 30.09.2005, sesizarea penală formulată de această instituție, anexele la actul de control, copia actelor financiar-contabile la care s-a făcut referire mai sus, precum și notele explicative date de inculpat, raportul de expertiză grafică, raport de expertiză contabilă, depozițiile martorilor și, fișa privind cazierul judiciar al inculpatului și declarațiile acestuia date la urmărirea penală și în timpul cercetării judecătorești, le-a avut în vedere instanța de fond la stabilirea situației de fapt, la încadrarea juridică, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate și soluționarea laturii civile a cauzei, în condițiile arătate mai sus.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termen, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina și inculpatul.
În apelul declarat de către Parchet, este criticată sentința ca fiind nelegală și netemeinică, motivat de faptul că, în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 11 lit. c din Lg. 87/1994 în infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Lg. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod Penal, având în vedere că ultima a intrat în vigoare după săvârșirea faptei și, în același timp, pedepsele aplicate sunt prea blânde.
Sentința este criticată și de către inculpat pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că, în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice și, oricum, în mod greșit a fost condamnat, în condițiile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute, lipsind unul din elementele laturii subiective, respectiv scopul și intenția.
Prin decizia penală nr. 232 din 30 octombrie 2007 pronunțată în dosar nr-, TRIBUNALUL OLTa admis apelurile declarate în cauză și a desființat în parte sentința sub aspect penal și civil, în sensul că a făcut aplicarea dispozițiilor art. 13 pentru Cod Penal infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Lg. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 și Cod Penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a, b și c Cod Penal, pe care a suspendat-o pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Instanța de apel a stabilit obligația de despăgubiri a O, în solidar cu succesorul părții responsabile civilmente, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Împotriva acestei decizii și a sentinței, au declarat recurs, în termen, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL OLT și inculpatul -.
În recursul declarat de către Parchet, este invocată incidența cazurilor de casare prev. de art. 3859pct. 6, 12, 14 și 17 C.P.P. în sensul că s-a dispus schimbarea încadrării juridice cu încălcarea dispozițiilor prevăzute de art. 334 și următorii C.P.P. ceea ce afectează dreptul la apărare al inculpatului, încadrare juridică care este și greșită și, în același timp, pedepsele aplicare au fost greșit individualizate.
Inculpatul a invocat în recurs incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 3859pct. 12, 17 și 18 C.P.P. în sensul că a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea pentru care a fost trimis în judecată, încadrarea juridică este greșită urmare a unei erori grave de fapt, cu consecința pronunțării unei hotărâri greșite de condamnare.
În ședința de azi, s-a invocat de către reprezentantul Parchetului și incidența cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 6 C.P.P. în sensul că, nerespectând dispozițiile prev. de art. 334 și următorii privind C.P.P. schimbarea încadrării juridice, a fost afectat dreptului la apărare.
Recursurile sunt fondate, pentru motivul invocat în ședința de azi, de către reprezentantul Parchetului.
Analizând probatoriile administrate în cauză și hotărârile pronunțate, în raport de cazurile de casare invocate și dispozițiile legale în materie, Curtea constată că, într-adevăr, la termenul din 29 noiembrie 2006, reprezentantul Parchetului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 37 din Lg. 82/1991 raportat la art. 289 Cod Penal, în infracțiunea prevăzută de art. 43 din Lg. 89/1991 raportat la art. 289 Cod Penal, propunere cu care, apărătorul inculpatului a fost de acord și a arătat că nu are alte cereri sau probe față de această încadrare juridică, iar instanța a dispus că se va pronunța odată cu soluționarea fondului asupra acestei cereri.
Potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 334 C.P.P. dacă în cursul judecății, se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau, eventual, amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea.
Din conținutul încheierii la care facem referire, nu rezultă că instanța de fond a îndeplinit această dispoziție cumulativă și imperativă, fiind afectat evident dreptul la apărare al inculpatului, căruia nici măcar nu i s-a dat cuvântul pentru a-și spune părerea.
Mai mult, din conținutul sentinței penale nr. 210 din 28.02.2007 pronunțată în cauză, rezultă că instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice și pentru cealaltă faptă, din infracțiunea prev. de art. 11 lit. c din Lg. 87/1994, în infracțiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Lg. 241/2005, cu ignorarea totală a dispozițiilor prevăzute de art. 334 și următorii C.P.P. cu consecințele arătate.
Este adevărat că instanța de apel a pus în discuție schimbarea încadrării juridice dispusă de către instanța de fond, însă și aceasta a încălcat dispoziția prevăzută de art. 334 C.P.P. în sensul că avea obligația să atragă atenția inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau, eventual, amânarea judecății, pentru a-și pregăti apărarea (fila 86 - dosar apel), astfel că s-a încălcat încă odată dreptul la apărare al inculpatului, căruia nici de această dată nu rezultă că i s-a dat cuvântul pentru a-și spune părerea, deși a fost prezent.
Față de aceste considerente, cum ambele instanțe au încălcat în mod vădit dreptul la apărare al inculpatului, hotărârile atacate sub acest aspect fiind lovite de nulitate, în temeiul dispozițiile prev. de art. 38515pct. 2 lit. c C.P.P. vor fi admise recursurile declarate, vor fi casate hotărârile atacate și va fi trimisă cauza la instanța de fond ( Judecătoria Slatina ), în vederea rejudecării, cu respectarea dispozițiilor legale arătate mai sus.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond va avea în vedere și motivele invocate în căile de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL OLT și inculpatul -, împotriva deciziei penale nr. 232 din 30 octombrie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL O L T, în dosarul nr- și a sentinței penale nr. 210 din 28 februarie 2007, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul cu nr-.
Casează ambele hotărâri mai sus arătate.
Trimite cauza la aceeași instanță de fond, Judecătoria Slatina, în vederea rejudecării.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud. -
Jud. apel:.
Dact. 3 ex./ 25 Martie 2008
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Mihai Marin, Onița
