Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 433/2009. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 433/
Ședința publică din 25 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Doru Mercan dr. - -, președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu dr. - -
JUDECĂTOR 3: Constantin Duțescu dr. - -
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatorul, în prezent aflat în Arestul V, împotriva deciziei penale nr.219/R din data de 30 martie 2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
Ședința a fost înregistrată conform art.304 al.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică a răspuns: contestatorul asistat de avocat din oficiu, în baza delegației de substituire, pentru avocat oficiu, desemnată în baza împuternicirii avocațiale nr.1575/2009, emisă de Baroul Argeș și de avocat ales - în baza delegației de la dosar emisă de Baroul Hunedoara.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:potrivit disp. art.172 al.7 Cod procedură penală, apărătorul ales s-a consultat cu contestatorul.
Avocat din oficiu, solicită a se lua act că delegația sa a încetat odată cu prezentarea apărătorului ales, urmând a i se acorda de către instanță, potrivit protocolului încheiat, plata parțială a onorariului de avocat.
Apărătorul contestatorului și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat -, solicită în conformitate cu art.386 lit.c) Cod procedură penală admiterea contestației, desființarea hotărârii instanței de recurs și rejudecând recursul, pronunțarea unei soluții de achitare a contestatorului în baza disp. art.11 pct.2 lit.a) Cod procedură penală rap. la art.10 lit.c) Cod procedură penală. Solicită a se avea în vedere că inculpatul nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, lipsind dovezile incriminatorii. Depune la dosar concluzii scrise, aceleași ca în apel.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de admitere în principiu a contestației, iar pe fond respingerea acesteia.
Contestatorul prezent, având ultimul cuvânt solicită anularea mandatului de arestare și judecarea sa în stare de libertate. Precizează că este încarcerat din data de 30 ianuarie 2008, la Arestul
CURTEA
Deliberând, constată:
La data de 13 aprilie 2009, condamnatul a formulat contestație în anulare a deciziei penale nr.219/R din 30 martie 2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
In motivarea cererii, contestatorul-condamnat a solicitat să se constate că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală "lipsind dovezile incriminatorii".
Pentru acest motiv, contestatorul a solicitat desființarea deciziei, rejudecarea recursului iar pe fond, achitarea în temeiul art.10 lit.c Cod pr.penală.
Examinând dosarul cauzei, curtea constată că, prin sentința penală nr.1017 din 28 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, au fost condamnați inculpații, la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a-b Cod penal, pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 Cod penal, rap. la art.13 din Legea nr.87/1994, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și art.13 Cod penal.
In baza art.86/5 alin.1 Cod penal, s-a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.583/2006 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, s-au descontopit pedepsele de 3 ani închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, un an închisoare, 4 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal, pe care le-a repus în individualitatea lor.
In baza art.36 alin.1, 33, 34 Cod penal, s-au recontopit aceste pedepse cu cea de 3 ani închisoare, dispunându-se executarea celei mai grele de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal.
In baza art.86/5 alin.2, art.86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani, făcându-se aplicarea art.83 alin.1 Cod penal.
De asemenea, în baza art.71 alin.5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe perioada termenului de încercare.
In plus, potrivit art.7 și art.21 din Legea nr.26/1990, s-a dispus comunicarea și înregistrarea hotărârii de condamnare la Registrul Comerțului și la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal, pe o durată de 2 ani.
In baza art.290 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 din același cod, același inculpat a fost condamnat la un an închisoare. S-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus executarea celei mai grele de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și c Cod penal.
In baza art.86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisoare, pe un termen de încercare de 6 ani, făcându-se aplicarea art.86/3 Cod penal și atrăgându-se atenția asupra disp.art.86/4 Cod penal.
Cei doi inculpați au fost obligați în solidar cu partea responsabilă civilmente "", să plătească 2.199.045.689 lei, plus dobânda și penalități de întârziere până la data plății efective către Agenția Națională de Administrare Fiscală.
In baza art.348 Cod pr.penală, s-a dispus anularea înscrisurilor false.
Inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în cursul anului 2001, inculpatul a înființat "", în calitate de asociat unic și administrator al firmei, cu obiect principal de activitate: intermedierea comerțului cu ridicata a cerealelor. In continuare, inculpatul a convenit cu, de profesie contabil, ca acesta să se ocupe de evidența contabilă a firmei, stabilind, încă de la început, să se facă înregistrarea unor cheltuieli nereale în vederea diminuării obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat.
In perioada iulie 2001 - iunie 2002, inculpatul a cumpărat produse agricole () pe care l-a comercializat unor firme de morărit și panificație, fără să întocmească borderou de achiziție.
La rândul său, inculpatul, în baza mai multor facturi "în alb" care erau ștampilate și care purtau date de identificare a unor furnizori fictivi - procurate de celălalt inculpat, făcea mențiuni nereale în actele de contabilitate.
O parte din aceste facturi, pe baza cărora s-au întocmit jurnalele pentru cumpărări și deconturi și deconturi privind taxa pe valoare adăugată depuse la circumscripția financiară, nu au mai fost completate, fiind găsite cu prilejul efectuării percheziției la domiciliul inculpatului.
S-a mai reținut, că deși societatea nu deținea mijloace de transport și nici nu a închiriat asemenea mijloace, au fost totuși înregistrate facturi și bonuri fiscale reprezentând achiziții de combustibilul și piese auto. In aceste deconturi lunare, inculpatul a evidențiat la rubrica referitoare la taxa pe valoare adăugată deductibilă sume de bani fictive și apropiate ca întindere de cele privind taxa pe valoare adăugată colectată, diminuând mult taxa pe valoare adăugată rămasă de plată.
Procedând în acest fel, în pofida faptului că "" a realizat acte de comerț cu cereale în cursul anului 2002, nu s-a întocmit nici un fel de documente de evidență contabilă, iar în cuprinsul declarației privind impozitul pe profit depusă la data de 25 martie 2003, la Administrația Finanțelor Publice, inculpatul a menționat cheltuieli în cuantum de 2.496.492.961 lei (Rol) ce depășeau veniturile obținute și sugerau pierderi în activitatea desfășurată.
In cauză, s-a efectuat o expertiză contabilă, stabilindu-se că documentele de aprovizionare întocmite pentru marfa vândută nu îndeplinesc cerințele unor documente justificate în accepțiunea legii, fiind vorba de facturi necompletate. Același lucru s-a constatat și în cazul pieselor auto și a combustibilului, reieșind că societatea nu avea în patrimoniu mijloace de transport și, în consecință, nu putea să deducă taxa pe valoare adăugată și, bineînțeles nu putea diminua baza impozabilă la calcularea impozitului pe profit.
Instanța de fond a apreciat că faptele celor doi inculpați întrucât elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, comisă în participație penală, inculpatul fiind autor, în calitate de administrator al societății, iar inculpatul complice, pentru că a realizat operațiuni contabile în înțelegere cu primul inculpat, în vederea reducerii sumelor datorate statului.
In plus, instanța de fond a stabilit că infracțiunile comise de inculpatul sunt concurente cu infracțiunile pentru care anterior acesta a fost condamnat prin sentința penală nr.583/2006 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Prin decizia penală nr.164/A din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea, s-a desființat în parte sentința, în sensul interzicerii inculpatului și a exercitării drepturilor prev. de art.64 lit.c Cod penal, s-a înlăturat aplicarea art.71 alin.5 Cod penal precum și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dispunându-se executarea pedepsei în condiții de penitenciar.
Prin aceeași decizie, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V și a celor doi inculpați, care au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în cauză s-a stabilit în mod corect starea de fapt, vinovăția inculpaților, precum și încadrarea juridică dată faptelor de care aceștia au fost acuzați.
Cu toate acestea, tribunalul a considerat că modalitatea de executare pentru inculpatul, respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, este nejustificată, în raport de criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal, apreciindu-se că se impune executarea în condiții de penitenciar pentru atingerea scopului preventiv educativ prev. de art.52 Cod penal.
Impotriva deciziei au declarat recurs inculpații și, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, susținându-se că instanța nu fost compusă potrivit legii, iar hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea contrazicând dispozitivul hotărârii, iar pedepsele au fost greșit individualizate, prin aplicarea altor limite decât cele prevăzute de lege. In plus, inculpatul a criticat decizia cu privire la latura civilă a cauzei, solicitând reducerea despăgubirilor civile la care a fost obligat.
Prin decizia penală nr.219/R din 30 martie 2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, au fost respinge ca nefondate cele două recursuri, și obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, curtea a constatat, pe baza probelor și lucrărilor dosarului, că în cauză s-a stabilit corect situația de fapt, în sensul că a întocmit jurnale fictive pentru cumpărări și deconturi privind taxa pe valoare adăugată pe care le-a depus la circumscripția financiară, diminuând în acest fel sumele ce trebuiau plătite statului. Folosind aceeași metodă, același inculpat a înregistrat facturi și bonuri fiscale, reprezentând achiziții de combustibil și piese auto, deși societate comercială nu deținea în proprietate mijloace de transport proprii sau închiriate. In deconturile lunare, inculpatul a evidențiat la rubrica referitore la taxa pe valoare adăugată deductibilă sume de bani fictive și apropiate de cuantumul sumelor privind taxa pe valoare adăugată colectată, împrejurare în care s-a diminuat mult taxa pe valoare adăugată rămasă de plată.
Pe baza expertizei întocmite în cauză, s-a concluzionat că prejudiciul produs bugetului statului, prin faptele celor doi inculpați este de 2.199.045.689 lei vechi.
Instanțele au înlăturat concluziile suplimentului la raportul de expertiză contabilă din 9 mai 2006, întrucât ansamblul probator administrat în cauză le infirmă, respectiv dovedesc că firma nu s-a aprovizionat în mod real cu combustibil și piese auto.
De asemenea, curtea a constatat compunerea legală a completului care a soluționat în apel cauza.
In raport de cele ce preced, curtea constată că motivul invocat în contestația în anulare și încadrat în dispozițiile art.386 lit.c Cod pr.penală, este nefondat.
In cazul prevăzut în art.386 lit.c Cod pr.penală, pe calea contestației în anulare poate fi desființată o hotărâre penală definitivă prin care s-a soluționat fondul cauzei, fără a se pronunța asupra unei cauze de încetare a procesului penal.
Prin urmare, în speță nefiind vorba de o asemenea situație, respectiv neexistând probe în dosar care să conducă la încetarea procesului penal, dintre cele prevăzute de art.10 alin.1 lit.f-i/1 Cod pr.penală, contestația în anulare este nefondată și va fi respinsă.
In temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, contestatorul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestația în anulare, formulată de contestatorul, împotriva deciziei penale nr. 219/R/30 martie 2009 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul penal nr-.
Obligă contestatorul la 200 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 25 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr. pt. pensionat,
semnează președinte instanță
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.2/8 iulie 2009
Jud.recurs -, -,
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Constantin Duțescu