Evaziune fiscală Spete Jurisprudenta. Decizia 531/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 531/R/2008
Ședința publică din 16 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Moldovan Judecător
JUDECĂTORI: Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Ana
Președintele Curții de APEL CLUJ
-
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR - -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea civilă ANAF prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului BNî mpotriva deciziei penale nr. 64/A din data de 3 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N, în dosar nr-, privind pe inculpatul, fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. și ped. de art. 13 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 13.pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpat apărător ales, avocat din cadrul Baroului B N, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind inculpatul și părțile civile Direcția Generală a Finanțelor Publice B N și Statul Român prin ANAF
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătoarea aleasă a inculpatului solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca nefondat, cu consecința obligării la cheltuieli judiciare. Critica adusă hotărârii instanței de către recurentă este aceea că audierea martorilor la instanța de fond s-a făcut în condițiile nemijlocirii, contradictorialității și publicității, motiv pentru care nu se impunea trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că recursul declarat este nefondat. Susține că e adevărat că au fost audiați 9 martori în condițiile contradictorialității și nemijlocirii, însă în cursul urmăririi penale au fost audiați un număr de 29 de martori, deci douăzeci de martori nu au fost audiați în mod nemijlocit în fața instanței. Potrivit art. 3 și art. 287.proc.pen. instanța de judecată își exercită atribuțiile în mod activ, în vederea aflării adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei și își formează convingerea pe baza probelor administrate în cauză, iar în conformitate cu art. 289.proc.pen. judecata se desfășoară în ședință oral, nemijlocit și contradictoriu. Arată că nu au fost audiați toți martorii în cauză și există îndoieli cu privire la activitatea inculpatului. Solicită respingerea recursului declarat, întrucât hotărârea de trimitere a cauzei spre rejudecare instanței de fond este temeinică și legală. Depune la dosarul cauzei concluzii scrise.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de partea civilă DGFP - B N ca nefondat. Apreciază că nu este fondată critica adusă de partea civilă hotărârii Tribunalului Bistrița N. Instanța de fond a audiat doar 9 martori din cei 29 care au fost audiați în cursul urmăririi penale. Solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii Tribunalului Bistrița N.
CURTEA
Prin sentința penală nr.126 pronunțată la 11 octombrie 2007 de Judecătoria Beclean în dos. Nr-, s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 18.09.1964 în loc., județul B-N, domiciliat în localitatea, nr. 2.județul B-N, CNP--, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 Cod penal, la pedeapsa de 8 luni închisoare.
S-a constatat că această infracțiune a fost săvârșită în cursul termenului de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit inculpatului prin sentința penală nr. 118/2002 a Judecătoriei Beclean (rămasă definitivă la data de 19.01.2003) pentru pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal cu aplic.art. 74 lit. "a" si "c" Cod penal și a art. 76 lit. "c" Cod penal.
În baza disp. art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată acordată inculpatului pentru pedeapsa de 6 luni închisoare și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse cumulată aritmetic cu prezenta pedeapsă, de 8 luni închisoare, în total 1 an și 2 luni închisoare, cu aplic.art.71 rap.la art. 64 lit. "a - c" Cod penal.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 50.915 lei noi, cu titlul de despăgubiri civile materiale, către partea civilă
S-a stabilit în favoarea Baroului B-N suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu (cuvenit avocatei ), sumă avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 760 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 100 lei reprezintă onorariul avocațial.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 03.02.2000, făptuitoarea, soția inculpatului, a devenit asociat unic și administrator al " Multi Com", ca urmare a cesionării părților sociale de către fostul administrator, stabilind sediul societății în localitatea Ciceului, nr. 80, comuna. Principala activitate a societății a constituit-o comerțul cu diferite produse (în special alimentare), activitatea desfășurându-se în cele șapte spații (puncte de lucru) deținute în localitățile, P, și.
Inculpatul a fost angajat al societății în calitate de agent comercial, începând cu data 03.04.2000, însă în fapt, a exercitat chiar de la început atribuțiile specifice administratorului, conducând întreaga activitate a societății.
Astfel, inculpatul se ocupa de aprovizionarea cu marfă, întocmea documentele contabile primare, superviza prin aplicarea ștampilei persoanei juridice și a semnăturii sale orice document contabil înainte ca acesta să fie înregistrat în evidența contabilă, depunea la organele fiscale balanțele și bilanțurile contabile, era autorizat să depună și să ridice bani din contul bancar al societății, precum și să utilizeze instrumentele de plată eliberate de bancă (aspecte reținute din întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv din coroborarea declarațiilor date de inculpat,de către martori și a înscrisurilor existente la dosar).
În perioada de timp cuprinsă între 2.07 - 17.07.2003,comisarii Gărzii Financiare B-N au verificat evidența financiar - contabilă a societății pe perioada ianuarie - decembrie 2002, ianuarie - iunie 2003, concomitent cu inventarierea mărfurilor existente în cele șapte puncte de lucru ale societății (aspectele fiind consemnate în procesul-verbal întocmit la data de 15.09.2003).
S-a stabilit că, în perioada controlată, inculpatul nu a înregistrat în evidența contabilă venituri în sumă de 3.108.104.295 lei vechi, venituri realizate în urma comercializării mărfurilor (aspect considerat neverosimil de către organele de control, raportat la împrejurarea că societatea comercială controlată desfășura activitate exclusivă de comerț în sistem de alimentație publică prin spații de comerț cu suprafețe reduse).
Drept urmare, s-a procedat la verificarea faptică în teren prin efectuarea simultană a inventarierii stocurilor de marfă existente în cele șapte spații de comerț, ocazie cu care s-au întocmit listele de inventariere și a rezultat astfel un stoc valoric de marfă la prețul de vânzare cu amănuntul în sumă de 120.584.200 lei vechi (în timp ce în evidența contabilă, în stoc, figura marfă în valoare de 3.228.688.495 lei vechi, diferența de 3.108.104.295 lei vechi reprezentând veniturile realizate și neînregistrate în evidența contabilă).
Din raportul de expertiză contabilă și completarea la acesta, acte întocmite de către expertul, instanța de fond a mai reținut că, prin înregistrarea parțială a veniturilor realizate în perioada controlată, inculpatul a cauzat bugetului de stat o pagubă în valoare de 50.915 lei noi, sumă compusă din taxa pe valoarea adăugată în cuantum de 47.000 lei, respectiv impozite pe venit în cuantum de 3.915 lei.
Instanța de fond a mai reținut că inculpatul a întocmit doar documentele primare, evidența contabilă fiind condusă în cea mai mare parte a perioadei controlate de numita, pe baza unei înțelegeri amiabile, întocmirea balanțelor de verificare lunare și semestriale, precum și a bilanțului anual realizându-se în baza actelor prezentate de inculpat, fără ca aceasta să cunoască dacă respectivele acte reflectă realitatea.
Raportat la starea de fapt mai sus reținută, s-a constatat că, în drept, fapta inculpatului, comisă cu intenție, de a evidenția doar în parte veniturile realizate în perioada ianuarie - decembrie 2002, ianuarie - iunie 2003 de către " Multi Com", al cărei administrator în fapt a fost, cu consecința diminuării impozitului și taxei pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev.de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13 Cod penal (legea penală în vigoare la data comiterii faptei și mai favorabilă inculpatului ).
În virtutea textului legal anterior menționat și a disp. art. 72 Cod penal inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare (la stabilirea pedepsei alternative a închisorii, instanța luând în considerare și gradul de pericol social al infracțiunii comise, conduita nesinceră adoptată de inculpat pe întreg cursul procesului penal și - nu în ultimul rând - antecedentele penale ale acestuia).
Raportat la data comiterii prezentei infracțiuni și la cea a rămânerii definitive a sentinței penale nr. 118/24.05.2002 a Judecătoriei Beclean ( sentință prin care, aceluiași inculpat i-a fost aplicată pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendare condiționată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev.de art. 215 alin. 2 și 3 Cod penal, rămasă definitivă la data de 19.01.2003, prin respingerea apelului), s-a constatat că infracțiunea de evaziune fiscală a fost săvârșită în cursul termenului de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit inculpatului prin sentința penală nr. 118/2002 a Judecătoriei Beclean.
În baza disp. art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată acordată inculpatului pentru pedeapsa de 6 luni închisoare și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse cumulată aritmetic cu prezenta pedeapsă, de 8 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final 1 an și 2 luni închisoare, cu aplic.art.71 rap.la art. 64 lit."a-c" Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, în baza art.346 rap. la art. 14 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 Cod civil, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 50.915 lei noi, despăgubiri civile materiale, către partea civilă B, sumă stabilită prin raportul de expertiză contabilă și completarea la acesta (acte întocmite de către expertul ).
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul prevăzut de lege, inculpatul, solicitând admiterea apelului, în temeiul disp.art.379 alin.2 lit. a Cod procedură penală, desființarea sentinței atacate și rejudecând, să se pronunțe o nouă hotărâre, potrivit căreia: în latura penală, în temeiul disp.art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală, rap. la art. 10 lit.c Cod procedură penală, să se dispună achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală; în latura civilă, să se respingă cererea de obligare a inculpatului la plata TVA, dobânzi și penalități aferente în cuantum de 50.915 lei.
In motivarea apelului, s-a susținut netemeinicia sentinței atacate, prin prisma probațiunii ce s-a administrat în cauză.
Astfel, s-a arătat că potrivit înscrisurilor existente în dosarul de urmărire penală(92), administratorul societății Multi Com este și nu.
Deși la dosarul de urmărire penală există o împuternicire, din 10.07.2003, prin care, în calitate de administratoare a societății sus-menționate, împuternicește pe inculpat să se ocupe de societate, controlul Gărzii Financiare efectuat în perioada 02.07.2003- 17.07.2003 a vizat perioada ianuarie-decembrie 2002 și ianuarie-iunie 2003, perioadă anterioară datei la care s-a dat împuternicirea. De asemenea, potrivit procesului verbal întocmit de organul de control la fila 44 din dosarul de urmărire penală, în perioada vizată de control - 1.10.2002-30.04.2003- administratorul societății este, persoană care purta răspunderea și pentru conducerea evidenție contabile. Aceeași împrejurare rezulta fără echivoc și din procesul verbal întocmit de B-N la 22.10.2002, aflat la fila63 din dosarul de urmărire penală.
Probele testimoniale administrate în cauză, nu au făcut dovada că inculpatul exercita atribuțiile specifice administratorului(43 și 46 martora, 47 martora, fila 51 martora, fila 117 martora ) astfel că, greșit s-a dispus condamnarea inculpatului.
S-a mai susținut că, potrivit disp.art.200 Cod procedură penală, probele strânse în cursul urmăririi penale nu pot servi ca temei al condamnării, decât în măsura în care acestea sunt verificate de către instanță în ședința de judecată, în mod nemijlocit, oral și în contradictoriu(art.289 Cod procedură penală). Numai după verificarea lor în aceste condiții, instanța poate reține,motivat, că acestea exprimă adevărul.
Probele administrate în cauză nu pot fi interpretate în sensul reținerii vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii care i se impută, prin prisma dispozițiilor art.62, 63, 1, 200 și 289 Cod procedură penală.
S-a susținut și că cercetarea judecătorească efectuată în cauză este incompletă, raportat la dispozițiile art.65 al.1 și art. 66 din Codul d e procedură penală, deoarece în cursul urmăririi penale s-au audiat un număr de 25 de martori,iar în cursul cercetării judecătorești au fost audiați doar 7 martori. Pentru a se putea dispune condamnarea inculpatului se impunea ca, în conformitate cu disp.art.287 alin.1 și 2 rap. la art.4 Cod procedură penală, instanța de fond să-și formeze convingerea cu privire la existența faptelor și vinovăției inculpatului pe baza tuturor probelor administrate, astfel că, și în situația în care s-a renunțat de către procuror la administrarea unor probe, instanța de fond trebuia să dispună citarea și a celorlalți martori, audiați în cursul urmăririi penale, pe care să-i audieze în condiții de oralitate și contradictorialitate.
Prin decizia penală nr.64 din 3 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în temeiul disp.art. 379 pct. 2 lit. "b" Cod procedură penală; s-a admis apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 126/11 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Beclean în dosarul penal nr-, care a fost desființată cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Pentru adoptarea hotărârii instanța trebuie să asculte în cursul judecății martorii pe care se întemeiază trimiterea în judecată, în condițiile nemijlocirii, contradictorialității și publicității.
Potrivit art.3 și art.287 Cod procedură penală, instanța de judecată își exercită atribuțiile în mod activ, în vederea aflării adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei și își formează convingerea pe baza probelor administrate în cauză, iar în conformitate cu art.289 Cod procedură penală, judecata se desfășoară în ședință, oral, nemijlocit și contradictoriu.
Judecarea și condamnarea inculpatului fără verificarea probelor de vinovăție indicate în actul de sesizare echivalează cu neefectuarea cercetării judecătorești, prin încălcarea principiilor nemijlocirii și aflării adevărului, consacrate în textele menționate. Ori, în speță, în cursul urmăririi penale au fost audiați un număr de 29 de martori și în cursul cercetării judecătorești s-au audiat un număr de 9 martori.
Mai mult, aspectele legate de împrejurarea neascultării de către instanța ce a pronunțat hotărârea atacată a martorilor ce au fost audiați în cursul urmăririi penale, au fost invocate de către apărătorul inculpatului în fața instanței de fond, prin concluziile scrise depuse la dosar(185-188).
acestor martori direct în instanța de apel ar echivala cu privarea părților de un grad de jurisdicție.
Pentru aceste considerente, în vederea completării cercetării judecătorești și lămuririi tuturor aspectelor relevante pentru justa soluționare a cauzei, invocate prin motivele de apel formulate în cauză, astfel cum s-a reținut anterior, în scopul stabilirii vinovăției inculpatului cu privire la infracțiunea pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, s-a admis apelul declarat de către inculpat, în temeiul disp.art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, s-a desființat sentința atacată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Cu ocazia rejudecării se vor audia și restul martorilor care au fost ascultați de către organele de urmărire penală și se vor administra orice probe necesare în vederea stabilirii stării de fapt, aflării adevărului și pentru ca instanța să-și formeze convingerea cu privire la existența faptelor ce sunt imputate inculpatului și a vinovăției acestuia.
In temeiul disp.art.192 al.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs partea civilă BNs olicitând casarea acesteia ca nelegală și netemeinică,iar în urma rejudecării cauzei să se mențină hotărârea primei instanțe,apreciind că aceasta în mod corect a dispus condamnarea inculpatului,s-a procedat în mod corect la audierea martorilor cu respectarea principiilor nemijlocirii,contradictorialității și publicității,astfel că vinovăția acestuia a fost stabilită în urma analizării probatoriului administrat în cauză,neimpunându-se rejudecarea cauzei de către instanța de fond.
Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului,Curtea apreciază că acesta este fondat.
Astfel, apelul este o cale ordinară de atac, prin care se promovează,la instanța imediat ierarhic superioară, o rejudecare a cauzei în fond, sub toate aspectele de fapt și de drept, cu aptitudinea de a schimba sau modifica soluția dată prin hotărârea atacată, în privința părții care a declarat apel sau la care se referă declarația de apel, în limitele calității sale procesuale. Apelul este, în principal, o cale de atac de reformare, prin aceea că instanța de apel are dreptul de a completa probele administrate de prima instanță și de a da o nouă apreciere acestora, fără a desființa în prealabil hotărârea apelată și de a da o altă soluționare cauzei. Dreptul instanței de apel dea pronunța o nouă hotărâre în cauză este acordat de prevederile art.379 pct.2 lit.a pr.pen.care în final arată că instanța de apel pronunță o nouă hotărâre și procedează potrivit art.345 și urm. privind judecata în fond.
Prin urmare, în vederea pronunțării unei noi hotărâri în cauză, instanța de apel va supune cauza unui examen în fond,având dreptul de a administra probele pe care le consideră necesare,dar și de a reaprecia probele administrate, precum și de a pune în discuție orice chestiuni de fapt și de drept de a căror soluționare depinde rezolvarea temeinică și legală a cauzei. Întrucât efectuează o judecată în fond, chiar dacă această nouă judecată îmbracă forma controlului judiciar, instanța este îndrituită să facă orice act pe care îl putea face prima instanță,inclusiv să administreze probe în cauză. De altfel, legiuitorul a prevăzut expres acest drept în art.378 al.1 pr.pen. Prin urmare, în mod greșit a procedat instanța de apel, care, apreciind necesitatea administrării și altor probe, a dispus rejudecarea cauzei de către prima instanță, nesocotind caracterul de judecată de fond a apelului și încălcând prevederile exprese ale art.378 și art.379 pr.pen.
De altfel, conform art.379 pct.2 lit.b pr.pen. trimiterea spre rejudecare a cauzei este posibilă doar în situația în care judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau când există unul din cazurile de nulitate prev. de art.197 al.2 pr.pen. niciuna dintre aceste situații nereferindu-se la administrarea de alte probe.
In consecință, Curtea va admite recursul și va casa decizia atacată, trimițând cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Bistrița N.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de partea civilă AGENTIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI B N, cu sediul în B-, jud. B N, împotriva deciziei penale nr. 64/A din 3 iunie 2008 Tribunalului Bistrița N, pe care o casează în întregime și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, respectiv Tribunalul Bistrița N.
Respinge cererea inculpatului de obligare a recurentei la cheltuieli judiciare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Red.IM
Dact./3ex.
26.09.2008
Președinte:Iuliana MoldovanJudecători:Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Ana
