Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 532/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 532/R/2008
Ședința publică din 16 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Moldovan JUDECĂTOR 2: Virgil Viorel Andreieș Ana
JUDECĂTORI: - - -, Președintele
Curții de Apel Cluj
-
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, reprezentat prin PROCUROR - -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către partea vătămată SC ASIGURĂRI SA împotriva deciziei penale nr. 161/A din data de 19 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, privind pe inculpatul, fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, prev. și ped. de art. 215 alin. 1, 2 și 3 pen. fals material în înscrisuri sub semnătură privată, prev. și ped. de art. 290 pen. și uz de fals prev. și ped. de art. 291 teza a II a pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 37 lit. b pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpat apărător desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind inculpatul și părțile vătămate SC Comercială SA și SC Asigurări SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-au depus la dosarul cauzei prin serviciul registratură la data de 10 septembrie 2008 motive de recurs de către partea vătămată SC Asigurări SA, solicitând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită respingerea recursului declarat de partea vătămată SC Asigurări SA ca nefondat, întrucât atât hotărârea instanței de fond, cât și decizia instanței de apel sunt temeinice și legale. Recurenta încearcă instituirea unui nou titlu executoriu pentru aceeași sumă de bani, după ce anterior a învestit contractul cu formulă executorie. Recursul declarat în cauză este nefondat, ambele instanțe analizând temeinic solicitarea de constituire de parte civilă în cauză, raportat și la aspectul că avea deja în posesie un titlu executoriu.
În concluzie, solicită respingerea recursului, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b proc.pen. Cu onorar.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de partea vătămată SC Asigurări SA împotriva deciziei și a sentinței penale pronunțate în cauză. În urma verificării actelor și lucrărilor dosarului, a constatat că nici în cursul urmăririi penale, nici în cursul judecății atât Comercială cât și SC Asigurări, care s-a subrogat Băncii Comerciale, nu s-au constituit părți civile în cauză. Prima dată când partea vătămată SC Asigurări SA a solicitat obligarea la despăgubiri civile a fost în fața instanței de apel. Apreciază că în mod corect instanța a reținut că partea vătămată SC Asigurări SA are un titlu executoriu și în mod corect a respins cererea de despăgubiri civile, având în vedere că aceasta nu s-a constituit parte civilă în cauză până la citirea actului de sesizare.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului constată că Judecătoria Gherla, prin sentința penală nr.239 din 18 februarie 2008 l-a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 18 iunie 1977 în municipiul C-N, jud.C, recidivist, la pedepsele de:
- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în
convenții, prev. de art. 215 alin.1, 2 și 3 Cod penal;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în
înscrisuri sub semnătură privată, art. 290 Cod penal;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzură
de art. 291 teza a II-a Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit.a și art. 37 lit.b Cod penal.
S-a dispus contopirea pedepselor în pedeapsa mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, pe care a sporit-o cu 3 luni închisoare; în final 3 ani și 9 luni închisoare.
S-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 literele a și b din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei.
S-a dispus desființarea în întregime a înscrisurilor falsificate aflate la filele nr.13-19 din dosar.
A fost obligat inculpatul să achite suma de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorar pentru apărătorul din oficiu,
s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției, doamnei avocat.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
Inculpatul fiind condamnat de mai multe ori, a luat hotărârea infracțională de a induce în eroare, prin falsificarea unor înscisuri, reprezentanții unei societăți comerciale care practică vânzarea de mărfuri pe credit.
Astfel, inculpatul a aflat că Comercială " " SA, cu sediul în B- sector 3, acordă împrumuturi de consum în vederea achiziționării de bunuri cu plata în rate de la societăți comerciale agreate, o astfel de societate fiind și METRO CASH & ROMÂNIA, care deține un magazin în localitatea.
Ca o condiție " sine qua non ", pentru acordarea împrumutului de consum, apare constituirea unei garanții reale mobiliare asupra veniturilor salariale ale beneficiarului, acesta fiind obligat să prezinte adeverință de venit original, semnată și ștampilată, copia cărții de muncă certificată de angajator, cartea de identitate în original și o factură fiscală privind plata energiei electrice.
Neavând loc de muncă, inculpatul a luat legătura cu o persoană care s-a prezentat sub numele de ( neidentificată până în prezent ), care i-a pus la dispoziție o adeverință de venit, întocmită în fals, din care rezulta că învinuitul ar fi angajat la cu un salariu brut de 16.850.000 lei ROL și un salariu net de 10.715 lei ROL. Avelași autor necunoscut ( față de care urmează a se dispune disjungerea cauzei ) a pus la dispoziția învinuitului copia unei cărți de muncă întocmită în fals, ștampilată și certificată cu mențiunea " conform cu originalul, 16.04.2004 ". Aceste manopere frauduloase au fost comunicate de inculpat martorului pe care s-a cunoscut în perioada detenției.
La data de 17 aprilie 2004 inculpatul s-a prezentat la magazinul " Metro " din unde a prezentat pe lângă cartea de identitate și factura fiscală emisă de Transilvania Nord SA, ( ambele identice ), adeverința de venit și cartea de muncă întocmite în fals. La solicitarea șefului " Agenției Metro " - - inculpatul a completat cererea de credit în care a menționat, contrar adevărului, că este angajat la în calitate de tehnician și realizează un salariu net de 10.715.000 lei ROL.
Martora a completat cererea și a transmis-o prin poșta electronică la centrală, pentru aprobare. După aprobare, contractul de credit a fost semnat de către șeful agenției și de către inculpat.
Fiind induși în eroare, reprezentanții părții vătămate au aprobat un împrumut în sumă de 70.207.620 lei. Cu această sumă, inculpatul a achiziționat un televizor color marca " Sony " și un note-book ( laptop ) marca " Fuitsu-Siemens ".
Inculpatul nu a achitat ratele aferente contractului de împrumut și a părăsit țara în mod precipitat, înainte de prima să devină scadentă. Din datele obținute de la membrii familiei rezultă că acesta s-ar afla în Irlanda, fără a se cunoaște însă adresa exactă.
Potrivit adresei Inspectoratului Teritorial d e Muncă al Județului cu nr.2767 din 31 martie 2005, nu figurează în calitate de angajat cu contract individual de muncă la ( fila 23 ).
Fiind audiat în calitate de martor, administratorul a declarat că nu îl cunoaște pe inculpat, acesta din urmă nefiind niciodată angajat al societății.
Din declarațiile inspectorului de muncă rezultă că nu a efectuat nici o mențiune pe carnetul de muncă seria - nr.- întocmit pe numele lui. S-a mai stabilit că ștampila dreptungiulară cu mențiunea " verificat valabilitatea înscrisurilor " se folosește în momentul în care un contract de muncă este închis în baza unei decizii de desfacere a contractului de muncă, fapt ce dovedește că autorul falsului nu era familiarizat cu legislația muncii.
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, întocmit de Serviciul criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C, scrisul de completare depuse pe cererea de credit din 17 aprilie 2004 a fost executat de inculpatul. de completare pe adeverința de venit nr.143 din 16 aprilie 2004 nu a fost executat de învinuit.
Întrucât inculpatul se sustrage de la urmărirea penală, acesta nu a putut fi audiat cu privire la faptele reținute în sarcina sa.
Starea de fapt reținută mai sus este dovedită cu contractul de împrumut de consum ( filele 10-11 ), factura proformă emisă de METRO CASH & ROMÂNIA SRL din 17.04.2004 ( fila 12 ). - cererea de credit ( fila 13 ), adeverința de venit nr.143 din 16.04.2004 ( fila 14 ), copia contractului de muncă falsificat ( filele 15-19 ), adresa ITM C nr.2767 din 31.03.2005 ( fila 23 ), raportul de constatare tehnico-științifică ( filele 25-32 ) și declarațiile martorilor ( filele 33-40).
În drept, fapta inculpatului, care în data de 17 aprilie 2005, a indus în eroare reprezentanții Comercială " ", prin folosirea calității mincinoase de angajat permanent la și a unor documente false, determinândui să încheie un contract de împrumut de consum, în baza căruia a obținut pentru sine, în mod injust, bunuri în valoare totală de 70.207.620 lei ROL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de " înșelăciune în convenții ", prevăzută de art. 215 alineatele 1,2 și 3 Cod penal.
Fapta inculpatului, care în data de 17 aprilie 2005, a consemnat date nereale cu privire la calitatea sa de angajat și la veniturile pe care le realizează, în cuprinsul cererii de credit adresate Comercială " ", după care a folosit documentul în vederea obținerii unui împrumut de consum, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de " fals în înscrisuri sub semnătură privată ", prevăzută de art. 290 Cod penal în ipoteza folosirii înscrisului falsificat chiar de către autorul falsului, uzul de fals fiind astfel inclus în conținutul infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în această ipoteză se reține numai infracțiunea prevăzută de art. 290 din Codul penal, iar nu și cea prevăzută de art. 291 Cod penal, în acest sens și; Drept penal român, Editura " Șansa ", B, 1994, pagina 464.
" a contrario ", folosirea înscrisului falsificat de către o altă persoană decât autorul falsului nu este absorbită de infracțiunea prevăzută de art. 291 Cod penal. Prin urmare, fapta inculpatului, de a folosi în data de 17 aprilie 2004 adeverința de venit nr.143 din 16 aprilie 2004 și cartea de muncă seria - nr.-, falsificată de o persoană necunoscută, în vederea obținerii unui împrumut de consum, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de " uz de fals ", prevăzută de art. 291 teza a II-a Cod penal.
Întrucât inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în cauză sunt aplicabile și prevederile art. 33 lit. "a" Cod penal, privind concursul ideal de infracțiuni.
S-a mai reținut ca fiind aplicabile prevederile art. 37 lit."b" Cod penal deoarece inculpatul a comis trei infracțiuni cu intenție, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, după ce pedeapsa rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.184 din 15 iulie 2002 a Tribunalului Alba, a fost considerată, ca executată.
La individualizarea pedepsei ce a stabilit-o inculpatului pentru fiecare infracțiune, instanța de fond a avut în vedere următoarele criterii prevăzute de art. 72 Cod penal: a) gradul de pericol social al faptei, care este relativ ridicat raportat la valoarea prejudiciului și la faptul că acesta nu a fost recuperat direct de la inculpat, persoana inculpatului, care a mai fost condamnat la pedepse cu închisoare pentru fapte similare ( filele 41-42 ) și se sustrage de la judecată, limitele speciale ale pedepsei pentru fiecare infracțiune.
În baza acestor elemente, instanța de fond a stabilit inculpatului o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune iar pentru celelalte două infracțiuni va alege dintre pedepsele alternative prevăzute de lege, pedeapsa închisorii apoi a stabilit pentru infracțiunea de fals, o pedeapsă de 1 an închisoare iar pentru infracțiunea de uz de fals, o pedeapsă de 1 an închisoare.
În temeiul art. 33 lit.a și art. 34 lit.b Cod penal a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, care a sporit-o cu 3 luni închisoare; în final 3 ani și 9 luni închisoare.
În temeiul art. 71 Cod penal, văzând și hotărârea din 28 septembrie 2004 emisă de Curtea Europeană de Drepturilor Omului în cauza Sabou și împotriva României, instanța de fond a apreciat că se justifică numai interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 literele a și b din Codul penal, începând cu data rămânerii definitive a sentinței, până la terminarea executării pedepsei, astfel că a procedat în consecință.
Comercială " " din B și - Asigurări, nu s-au constituit părți civile în prezenta cauză.
Prejudiciul efectiv în sumă de 70.207.620 lei ROL s-a produs în patrimoniul Comercială " " și a fost recuperat de asigurătorul - Asigurări cu sediul în C-N,- jud. Partea vătămată a cedat asigurătorului toate drepturile izvorâte din contractul de împrumut încheiat cu învinuitul.
La solicitarea părții vătămate - Asigurări, contractul de împrumut de consum nr.34F01584 din 17 aprilie 2004 a fost învestit cu formulă executorie. Întrucât asigurătorul deține un titlu executoriu pentru prejudiciul cauzat de inculpat, nu se mai impune obligarea acestuia la plata despăgubirilor civile.
În temeiul art. 14 alin.3, litera a, raportat la art. 343 alin.3 și art. 346 alin.1 Cod procedură penală, a dispus desființarea în întregime a înscrisurilor falsificate aflate la filele nr.13-19 din dosar.
Împotriva soluției instanței de fond a declarat apel inculpatul, prin apărătorul de la instanța de fond, solicitând reducerea cuantumului pedepsei și achitarea pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri sub semnătură privată, în subsidiar solicitând înlăturarea sporului de pedeapsă.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat apel și partea civilă Asigurări SA, criticând hotărârea atacată pentru neobligarea inculpatului la plata sumei de 8.457,43 lei RON, arătând în motivele de apel că se în drepturile părții vătămate, Comercială
Apelurile au fost respinse prin decizia penală nr.161/a/A din 19 mai 2008 a Tribunalului Cluj, reținându-se că inculpatul a comis infracțiunile în stare de recidivă după ce anterior a fost condamnat de nenumărate ori pentru infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, acesta începându-și activitatea infracțională în perioada de minorat și cu toate că a fost condamnat la pedepse ce au fost executate în regim de detenție, nu a înțeles să pună capăt activității infracționale, iar după depistarea infracțiunilor comise, inculpatul a părăsit România, sustrăgându-se atât urmăririi penale cât și cercetării judecătorești.
De asemenea, în ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunilor pentru care a fost judecat inculpatul, nu există nici cel mai mic dubiu în ceea ce privește vinovăția acestuia, iar prin raportul de constatare tehnico științifică nr.-/24.08.2006, s-a stabilit că cererea de acordare a creditului din 17.04.2004 a fost completată de inculpatul, înscriind în fals că ar avea calitatea de angajat la SC SRL și că ar realiza un venit brut de 16.850.000 lei, netul fiind de 10.715.000 lei.
După cum rezultă din aspectele de mai sus și din dispoziția administratorului societății menționate, care audiat fiind arată că inculpatul nu are calitatea de angajat al respectivei societăți, inculpatul se face vinovat și de infracțiunea de fals material sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal, achitarea acestuia nu poate avea loc pe considerentele invocate de apărător în apel.
Inexistența infracțiunilor de înșelăciune și uz de fals, nu poate fi pusă în discuție, toate probele de la dosar confirmă starea de fapt reținută de prima instanță și nici apărătorul inculpatului nu a încercat să dovedească inexistența acestor infracțiuni, solicitarea acestuia fiind de reducerea cuantumului pedepsei.
Prima instanță a aplicat pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, iar pedepsele nu se pot reduce sub acest minim decât prin reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, situație care este de neconceput raportat la pericolul social concret al faptelor comise de inculpat și la persoana acestuia.
S-a mai reținut că pedeapsa are și un rol punitiv nu numai preventiv - educativ, iar aplicarea unor pedepse simbolice ar afecta rolul sancționator, încurajându-l pe inculpat să comită astfel de fapte, văzând lipsa de fermitate a instanțelor, mai ales că inculpatul are tendința de a nu respecta legea, obișnuind că trăiască din veniturile realizate prin comiterea de infrațiuni.
Pentru aceste considerente, nici sporul de 3 luni închisoare aplicat ca urmare a contopirii pedepselor nu poate fi înlăturat, fără să aibă influență negativă asupra scopului pentru care a fost condamnat inculpatul, astfel că nici această cerere nu poate fi primită de către instanța de apel.
Nici instanța de apel și nici prima instanță nu a contestat dreptul pe care SC Asigurări SA îl are de a se subroga în drepturile părții vătămate, SC Comercială SA, însă cum în speță a fost învestit cu formulă executorie contractul de credit, pentru suma de 84.574.354 lei ( 8.457,43 lei ), în mod corect a apreciat că împotriva inculpatului există un titlu executor ce poate fi executat, neimpunându-se instituirea unui nou titlu pentru aceeași sumă, astfel că și apelul declarat de SC Asigurări SA se privește ca nefondat.
Pentru aceste considerente și cele arătate în sentința atacată, instanța de apel a reținut existența infracțiunilor și vinovăția inculpatului, iar în ceea ce privește pedeapsa aplicată, s-a apreciat că aceasta corespunde gradului de pericol social concret al faptei și persoanei inculpatului, și apreciind corect soluționată și latura civilă a cauzei, în temeiul art. 379 pct.1 lit.b pr.pen. s-au respins apelurile ca nefondate, conform dispozitivului deciziei, cu obligarea în temeiul art. 192 alin.2 pr.pen. la cheltuieli judiciare statului, cheltuieli ce cuprind și onorariul apărătorului din oficiu.
Împotriva deciziei tribunalului și implicit a sentinței judecătoriei a declarat recurs partea vătămată Asigurări SA, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte în ceea ce privește latura civilă a cauzei, respectiv obligarea inculpatului la plata sumei de 8457,43 RON reprezentând despăgubiri acordate asiguratului .
Analizând recursul formulat pe baza actelor și lucrărilor dosarului Curtea constată că acesta este nefondat,pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Persoana vătămată prin infracțiune,care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal,are calitatea de parte civilă. Întrucât acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului și a părții responsabile civilmente (art.14 pr.pen.), poate deveni parte civilă numai persoana care are dreptul,potrivit legii civile,să obțină în justiție repararea pagubei cauzate prin infracțiunea care formează obiectul procesului penal. Ca urmare, calitatea de parte civilă se determină de legea civilă,la care facem trimitere,cu particularitatea că paguba trebuie să fie urmarea directă a infracțiunii,fără a se interpune vreun alt raport juridic (de ex. dobândirea creanței izvorâtă din săvârșirea infracțiunii prin cesionarea ei de către persoana vătămată). Când legea prevede subrogarea unei persoane în drepturile persoanei vătămate prin infracțiune,aceasta se poate constitui parte civilă;de ex.o societate de asigurări poate fi autorizată,prin lege,să se subroge de drept în locul persoanei vătămate,ca parte civilă în procesul penal îndreptat împotriva celui care a săvârșit infracțiunea cauzatoare de daune,dacă a plătit acesteia despăgubirea pentru care fusese asigurată.
Însă,pentru ca persoana prejudiciată să devină parte civilă în procesul penal,este necesară manifestarea sa de voință de a exercita acțiunea civilă.Această manifestare se face prin cererea de constituire de parte civilă.Potrivit al.2 a art.15 pr.pen.,constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale,precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare.
Din actele dosarului se poate constata că Asigurări nu s-a constituit parte civilă în cauză în termenul expres prevăzut de lege.
În concluzie,neexercitându-și dreptul de a se constitui parte civilă în termenul prevăzut de lege, recursul formulat de Asigurări este nefondat, urmând a fi respins în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de partea vătămată ASIGURĂRI SA - Sucursala C-, cu sediul în C-N, B-dul 21 1989, nr.90, jud.C, împotriva deciziei penale nr.161/a/A din 19.05.2008 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă partea vătămată recurentă să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.2 ex./01.10.2008
Președinte:Iuliana MoldovanJudecători:Iuliana Moldovan, Virgil Viorel Andreieș Ana
