Excepție de neconstituționalitate. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 31/
Ședința publică din 14 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan
JUDECĂTOR 2: Anca Nacu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe G
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțată la data de 09.12.2009 de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent, asistat de avocat ales din cadrul Baroului T, prezentă partea civilă intimată, lipsă partea civilă intimată.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului-recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea excepției de neconstituționalitate la aceeași instanță. Precizează că procurorul a fost prezent, însă a refuzat să pună concluzii cu privire la excepția de neconstituționalitate, prin urmare nu s-a îndeplinit principiul contradictorialității.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, întrucât sunt întrunite toate condițiile legale impuse în ceea ce privește analiza excepției de neconstituționalitate. Solicită a se avea în vedere că sunt îndeplinite condițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992.
Partea civilă lasă la aprecierea instanței.
Procurorul solicită respingerea recursului arătând că prevederile legale nu stabilesc participarea procurorului la judecarea unei excepții de neconstituționalitate. Mai arată că instanța a oferit părților posibilitatea de a propune probe, iar cererea de probațiune a fost respinsă ca neîntemeiată și nu ca inadmisibilă.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susținerile apărătorului său.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din data de 09.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, a fost respinsă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate invocată în cauză de inculpat prin apărător ales.
Pentru a pronunța această încheiere penală, Tribunalul Timișa constatat că aceasta este inadmisibilă, întrucât, în concret, de soluționarea excepției nu depinde soluționarea prezentei cauze.
S-a reținut că instanța, în cursul judecății a făcut aplicarea dispoz. art. 378 al. 1 și 2.C.P.P. exact în interpretarea pe care avocatul ales al inculpatului o solicită a se constata ca fiind constituțională, în sensul că a oferit acestuia posibilitatea administrării de noi probe și readministrarea celor din prima instanță, după cum se poate vedea din analiza încheierii din 22.09.2009 ( fila 34 dosar) și declarația martorului ( fila 89 dosar).
Dispozițiile de mai sus s-au apreciat în continuare cu dispoz. art. 67.C.P.P. privind aprecierea și administrarea probelor de instanța de judecată, fără obligativitatea de a încuviința orice solicitare de probatoriu.
Întrucât prin invocarea și motivarea excepției de neconstituționalitate se urmărește ca în cazul concret, Curtea Constituțională să se pronunțe cu privire la necesitatea administrării sau neadministrării unei probe propuse de partea din proces, s-a apreciat că aceasta este inadmisibilă și a fost respinsă ca atare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, recursul nefiind motivat în scris, ci doar oral în ziua judecății de către apărătorul ales al acestuia, care în principal a solicitat casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, în urma rejudecării cauzei în recurs, să se admită cererea de sesizare a Curții Constituționale, fiind îndeplinite condițiile legale în acest sens.
Examinând încheierea penală recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 3856al. 3.C.P.P. instanța constată că recursul formulat de către inculpatul este fondat, pentru următoarele considerente:
Ca urmare a examinării practicalei hotărârii penale recurate, se constată că procurorul de ședință a refuzat să pună concluzii cu ocazia punerii în discuție a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 378 al. 1 și 2.C.P.P. considerând că nu se impune acest lucru, deoarece nu este parte în procesul penal, ci doar are calitatea de reprezentant.
Instanța apreciază că această situație echivalează cu lipsa participării procurorului la ședința de judecată, fapt care este sancționat cu nulitatea absolută, potrivit dispozițiilor art. 197 al. 2.C.P.P.
Instanța nu împărtășește ideea exprimată de procurorul de ședință care în cadrul dezbaterii recursului a arătat că legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale nu prevede ca în astfel de situații participarea procurorului să fie obligatorie, deoarece cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate este o cerere care se dezbate în cadrul unui proces penal în care participarea procurorului este obligatorie, astfel că această apărare nu poate fii acceptată sub nici o formă.
Recursul formulat de către inculpat este admisibil și pentru faptul că instanța de fond nu a analizat toate condițiile de admisibilitate a unei cereri de sesizare a Curții Constituționale, ci doar într-o singură propoziție a arătat că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu cauza, iar în atare situație se poate aprecia că hotărârea primei instanțe este nemotivată.
Cu atât mai mult, se constată faptul că deși încheierea prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale are caracterul unei încheieri interlocutorii atacabilă separat cu recurs, nu s-a întocmit o minută în acest sens, astfel că încheierea recurată este criticabilă și pentru acest fapt.
Ultimul motiv pentru care instanța apreciază că încheierea penală recurată se impune a fi casată, este acel fapt că instanța nu s-a pronunțat în sensul respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 378 al. 1 și 2.C.P.P. ci s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate invocată, deși acest lucru nu este apanajul instanței de fond, ea neputând admite sau respinge excepții de neconstituționalitate, competență în acest sens având doar Curtea Constituțională.
Pentru toate aceste considerente, Curtea apreciază că singura modalitate de asanare a hotărârii penale recurate, este casarea hotărârii primei instanțe care este lovită de nulitate absolută și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Timiș pentru ca cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 378 al. 1 și 2.C.P.P. formulată de către inculpat să fie din nou pusă în discuție, asigurându-se toate garanțiile procesuale în acest sens, inclusiv participarea procurorului prin punerea de concluzii de către acesta, acest lucru fiind obligatoriu (nu este obligatoriu ca procurorul să pună concluzii pe fondul excepției de neconstituționalitate).
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385 ind. 15 pct. 2 lit. c admite C.P.P. recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțată la data de 09.12.2009 de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
Casează încheierea recurată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Timiș pentru soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale a excepției de neconstituționalitate invocată de către inculpat.
În baza art. 192 al. 3.cheltuielile C.P.P. judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR.
- - - - - G
Grefier,
Red.- 18.01.2010
Tehnored. - 18.01.2010
Primă instanță: jud. - Judecătoria Timișoara
Inst.apel:, - Tribunalul Timiș
Președinte:Laura Ani BogdanJudecători:Laura Ani Bogdan, Anca Nacu, Gheorghe