Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 cod penal). Decizia 618/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 618/R/2008
Ședința publică din 22 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Claudia Ilieș
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ REPREZENTAT PRIN:, procuror șef secție judiciară
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.53/A din 30 aprilie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. și înșelăciune, prev.de art.215 alin.1 și 2.pen. cu aplic.art.33 lit.a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, inculpatul solicită amânarea cauzei pentru a se prezenta apărătorul ales, care are mai multe cauze pe rolul Tribunalului Bistrița -N, motiv pentru care nu se poate prezenta la termenul de astăzi.
Reprezentanta Parchetului arată că este de acord să se mai acorde un ultim termen în acest sens, în vederea asigurării dreptului la apărare.
Deliberând, instanța respinge cererea de amânare a judecării cauzei formulată de inculpat, având în vedere că s-au depus la dosar motivele de recurs formulate în scris, iar apărătorul a fost angajat doar pentru redactarea motivelor nu și pentru susținerea recursului.
Având în vedere că inculpatul a fost achitat de prima instanță, iar în apel nu a fost audiat, se pune în vedere inculpatului că are dreptul să dea o declarație la Curtea de Apel Cluj.
Inculpatul arată că este de acord să dea o declarație, astfel că s-a procedat la ascultarea acestuia, declarația fiind consemnată conform procesului-verbal depus la dosar.
Inculpatul solicită în probațiune audierea părții vătămate și a cumnatului său, pentru a dovedi că cele susținute în apărare sunt reale.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea cererii în probațiune, având în vedere că nu este utilă și nici nu este posibilă audierea acestora în faza procesuală a recursului.
Deliberând, instanța respinge cererea formulată de inculpat privind audierea părții vătămate și a mandatarului acesteia, având în vedere faza procesuală în care ne aflăm și probele ce pot fi administrate și, nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului susține recursul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea lui, casarea deciziei atacate și menținerea sentinței primei instanțe în sensul achitării inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 pr.pen. coroborat cu art.18/1 pen. pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și înșelăciune, întrucât acestea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În mod corect instanța de fond a apreciat că faptele comise de inculpat sunt lipsite de importanță, aducând o atingere minimă valorilor ocrotite de lege, astfel că nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Instanța de fond a avut în vedere împrejurarea că, potrivit declarației părții vătămate, aceasta l-a rugat pe inculpat să facă demersurile necesare pentru obținerea titlului de proprietate, de faptul că partea vătămată a fost determinată de martorul să formuleze plângerea penală împotriva inculpatului, de faptul că în cursul judecății, inculpatul a fost împuternicit de partea vătămată prin procură la notar să administreze terenul și să-l întabuleze în favoarea soției inculpatului, precum și împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, având anterior o conduită bună. Cu onorar avocațial din.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate, raportat la o analiză corectă a stării de fapt și la probele administrate în dosar. Inculpatul a formulat o cerere pentru eliberarea titlului de proprietate în numele părții vătămate și nu i-a adus la cunoștință că a fost pusă în posesie. A obținut acea autorizație de exploatare a terenului și nu i-a adus la cunoștință acest aspect Pe parcursul procesului penal nu a avut o atitudine sinceră, nu s-au dovedit susținerile din apărarea inculpatului, că terenul a fost dat ca zestre soției acestuia, prejudiciul nu a fost recuperat, astfel că nu se impune aplicarea art.18/1 pen. pentru toate aceste motive, solicitând respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează concluziilor formulate de apărătorul din oficiu și motivelor de recurs formulate în scris de apărătorul său ales.
CURTEA
Prin sentința penală nr.1324 din 25 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală coroborat cu disp. art. 181Cod penal, achitarea inculpatului, fiul lui și, născut la 05.08.1972, în Bârgăului,județul B-N, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal, întrucât acestea nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art. 91 lit. c Cod penal rap. la art. 181alin. 3 Cod penal, s-a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1.000 lei.
S-a luat act că partea civilă. în B-Bârgăului nr. 1024, județul B-N BN, a renunțat la pretențiile civile formulate împotriva inculpatului.
În baza art. 192 pct. 1 lit. d Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului, 200 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 14 alin. 3 Cod procedură penală rap. la art. 348 Cod procedură penală s-a dispus desființarea înscrisurile falsificate.
Pentru a pronunța această sentință penală instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
Partea vătămată - soacra inculpatului a solicitat în baza Legii nr. 18/1991, cu modificările ulterioare, reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului cu vegetație forestieră în suprafață de 1 ha, situat în hotarul localității Bârgăului, în locul numit "Dealul ".
Potrivit susținerii părții vătămate, aceasta l-a rugat pe inculpat să facă demersuri pentru obținerea titlului de proprietate, fără a-l împuternici în scris.
În data de 15.03.2000, s-a eliberat Titlul de proprietate nr. 18022 ce atesta reconstituirea dreptului de proprietate, în favoarea părții vătămate, asupra unui hectar pădure situată între vecinii: Ocolul Silvic Bârgăului - N, E și V și ()-S, pădure amplasată în UP II a 81.
Inculpatul s-a prezentat la Primăria comunei Bârgăului, solicitând Primarului, să-i predea titlul de proprietate al soacrei sale, sub motivația că aceasta este bolnavă.
Cu toate că inculpatul nu avea împuternicirea cerută de art. 74 din HG nr. 1172/2001, Primarul i-a înmânat titlul de proprietate al părții vătămate, sub semnătură.
Intrând în posesia titlului de proprietate, inculpatul nu a adus la cunoștința părții vătămate faptul că a ridicat actul respectiv, participând la punerea în posesia a terenului litigios, ocazie cu care a semnat cu numele părții vătămate.
Ulterior, a solicitat Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, Stațiunea întocmirea studiului de amenajare, lucrare avizată de - B sub nr. 330/22.10.2003. Apoi, obținând această lucrare, inculpatul a depus o cerere în numele părții vătămate la Ocolul Silvic - prin care a solicitat, în data de 22.01.2002, aprobarea exploatării de material lemnos, conform celor consemnate în studiul de amenajare, de asemenea fără a cere consimțământul părții vătămate pentru respectivele demersuri. Mai mult decât atât, nici nu a încunoștințat-o pe partea vătămată despre intențiile sale (aceasta aflând doar ulterior că inculpatul a făcut cerere în acest sens, abia după ce au fost tăiați arborii din pădure).
Cererea a fost trimisă spre aprobare Inspectoratului Teritorial d e Regim Silvic și B, fiind înregistrată sub nr. 149/06.02.2002. A fost aprobată pentru cota de 193 mc, respectiv pentru întreaga cantitate de material lemnos estimată în studiul de amenajare, ce se găsea pe respectiva parcelă de pădure.
Aprobarea dată de Baf ost înregistrată la Ocolul Silvic -Bârgăului sub nr. 531/11.02.2002, acest organ fiind cel îndrituit să procedeze la întocmirea actului de punere în valoare și la autorizarea tăierii în conformitate cu Instrucțiunile nr. 572/1991, astfel cum s-a și procedat.
Numitul, potrivit fișei postului, întocmit actul de punere în valoare de 7756, l-a semnat la rubrica "întocmit de ing. " (nesemnând în locul șefului de ocol), iar apoi a întocmit autorizarea de exploatare nr. 214/01.07.2002, stabilind ca perioadă de recoltare și colectare de la 01.07.2002-31.08.2002 (autorizații nesemnate de șeful de ocol).
Autorizația de exploatare s-a întocmit pentru "PRISMA COM", agent economic atestat pentru lucrări de exploatare a lemnului, iar ca reprezentant în zonă îl avea pe inculpatul, acesta semnând astfel autorizația.
Din materialul lemnos exploatat a fost vândută cantitatea de 138,937 mc, "PRISMA COM", pentru suma de 167.135.050 lei vechi, aspecte dovedite cu foile de însoțire a materialului lemnos și borderourile de achiziții.
Din constatările tehnico științifice grafice a rezultat rezultă că scrisul de mână din rubricile foilor de însoțire a materialului lemnos, de pe cererea adresată Ocolului Silvic Bârgăului, precum și semnăturile de la rubrica "predător" de pe foile de însoțire a materialului lemnos, cele din rubricile "semnătura de primire a sumei"din borderourile de achiziții anexate foilor de însoțire și semnătura de la poziția 1198 din Registrul de predare a titlurilor de proprietate de la Primăria Bârgăului, au fost executate de către inculpat.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița solicitând admiterea apelului în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza pe fond, a se dispune condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art. 290 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal și înșelăciune prev.de art.215 alin.1 și 2 Cod penal cu aplic.art.33 lit.a Cod penal.
În motivarea apelului s-a relevat că prima instanță a statuat în mod corect că faptele imputate inculpatului prin actul de sesizare există și că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, dar că, aprecierea acesteia, potrivit căreia acestea nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni este greșită.
În concret, s-a arătat că inculpatul a obținut titlul de proprietate al părții vătămate după care, dovedindu-se de rea-credință, a făcut demersurile necesare în vederea obținerii aprobărilor pentru exploatarea materialului lemnos de pe terenul în cauză, falsificând semnătura părții vătămate; că acesta a indus în eroare organele silvice folosindu-se de documentele falsificate și că și-a însușit - fără acordul părții vătămate - sumele obținute din valorificarea masei lemnoase.
Pe de altă parte, s-a apreciat că demersurile ulterioare ale inculpatului - în vederea împăcării cu partea vătămată - nu sunt de natură a înlătura gradul de pericol social al faptelor reținute în sarcina sa.
Prin decizia penală nr. 53/A/ 30 aprilie 2008 Tribunalului Bistrița -N, s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița împotriva sentinței penale, mai sus menționate, ce a fost desființată sub aspectul soluționării laturii penale a cauzei și, rejudecând, a fost condamnat inculpatul la pedepsele de: 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art.290 pen. cu aplic.art.41 alin.2 pen. art. 74 lit. a și 76 lit. e pen. și, 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art.215 alin.1 și 2.pen. cu aplic. art. 74 lit. a și 76 lit. c pen.
În baza art.33 lit. a și 34lit. b pen. au fost contopite cele două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 5 luni închisoare.
În baza art.81-82.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercarede2 ani și 5 luni și, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 pen.
S-a dispus și suspendarea executării pedepselor accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței atacate, iar cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, s-a reținut de către instanța de apel că - raportat la starea de fapt reținută corect de instanța fondului, de modul și mijloacele de comitere a faptelor ( inculpatul abuzând de încrederea părții vătămate, bazată pe relația de rudenie, profitând de faptul că era reprezentantul Prisma Com în zonă), de conduita inculpatului - nu se poate aprecia că faptele inculpatului au adus o atingere minimă valorilor ocrotite de lege și că, prin conținutul lor concret sunt lipsite în mod vădit de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Așa fiind, vinovăția inculpatului în comiterea faptelor fiind dovedită, acestea prezentând gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, s-a trecut la valorificarea criteriilor prev. de art.72 pen. și s-au aplicat acestuia pedepse sub minimul special prevăzut de lege, urmare a reținerii în favoarea sa a circumstanței atenuante prev de art.74 lit. a pen.- conduita bună a inculpatului anterior comiterii infracțiunilor.
S-a constatat apoi că infracțiunile sun concurente, astfel că, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.33 lit.a și 34 lit.b pen. și, s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 5 luni închisoare.
Totodată, apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, s-a făcut aplicarea dispozițiilorart.81-82.pen. cu consecințele prev. deart.71 alin.5 pen.
Împotriva deciziei Tribunalului Bistrița -N, în termen legal a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea acesteia în baza art. 38515pct.2 lit. a pr.pen. și menținerea hotărârii primei instanțe, în sensul soluției de achitare a inculpatului, pentru săvârșirea celor două infracțiuni.
S-a arătat în motivele de apel că, soluția instanței de apel este criticabilă, deoarece s-a bazat pe o interpretare greșită a probatoriului administrat în cauză.
Trebuie observat că, primarul comunei Bârgăului, numitul, care, care a înmânat inculpatului Titlul de proprietate al părții vătămate, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, a fost scos de sub urmărire penală pentru infracțiunea prev. deart.249 pen. și, pentru identitate de rațiune se impunea aplicarea unui tratament juridic identic și pentru inculpat. Dacă primarul ar fi respectat dispozițiile legale, inculpatul ar fi fost în imposibilitate dea intra în posesia titlului de proprietate și, pe cale de consecință, de a efectua demersurile ulterioare de autorizare și exploatare a materialului lemnos.
Trebuie avute în vedere, de asemenea, înțelegerile mai vechi dintre partea vătămată și inculpat privind efectuarea de către acesta, a demersurilor pentru obținerea titlului de proprietate și exploatarea materialului lemnos, precum și starea conflictuală dintre inculpat și cumnatul său, acesta din urmă determinând-o pe partea vătămată să depună plângere împotriva inculpatului.
Rezultă deci, din materialul probator că, inculpatul nu a exercitat manopere dolosive de inducere în eroare a părții vătămate, iar aceasta îl împuternicește ulterior pe inculpat să administreze terenul cu vegetație forestieră în discuție.
Față de toate aceste considerente, se apreciază că soluția primei instanțe este una corectă și se impune a fi menținută.
Verificând hotărârea atacată, în baza materialului și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.38514pr.pen. Curtea constată următoarele:
Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, s-a reținut de către instanțe o stare de fapt corespunzătoare realității, constând în aceea că, inculpatul, a ridicat titlul de proprietate nr. 18022 eliberat pe numele părții vătămate, fără a avea împuternicire din partea acesteia, a participat apoi la punerea în posesie cu terenul din titlul de proprietate, semnând cu numele părții vătămate, după care a întocmit în fals, tot în numele părții vătămate cererea din 22.01.2002 către Ocolul Silvic Bârgăului, prin care a solicitat aprobarea exploatării materialului lemnos, obținând prin inducerea în eroare a organelor silvice, aprobările necesare și procedând apoi la exploatarea lemnului prin Prisma Com, agent economic autorizat pentru lucrări de exploatarea lemnului, avându-l ca reprezentant în zonă pe inculpat. În această modalitate, partea vătămată a fost păgubită cu suma de 519.000.000 lei vechi, reprezentând contravaloarea materialului lemnos exploatat fără încuviințarea sa.
Toate aceste acțiuni, au fost recunoscute în materialitatea lor de către inculpat, care însă, nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, susținând în apărare că, a existat o înțelegere mai veche cu partea vătămată, în sensul ca terenul cu vegetație forestieră să fie dat zestre fiicei sale - soția inculpatului și că, partea vătămată a știut de demersurile inculpatului pentru obținerea titlului de proprietate, dar s-a ajuns la acționarea sa în justiției, din cauza neînțelegerilor cu cumnatul său, care ar fi determinat-o pe partea vătămată să facă plângere.
Probele dosarului infirmă însă toate aceste apărări, împrejurările relevate de inculpat în apărarea sa (retragerea plângerii și renunțarea la pretenții de către partea vătămată, împuternicirea inculpatului de a administra terenul în discuție și de a face demersuri pentru întabularea acestuia pe numele soției ) intervenind doar ulterior comiterii faptelor de către inculpat și, nedovedind în nici un caz că, la data comiterii lor ar fi avut încuviințarea părții vătămate.
Așa fiind, în mod întemeiat, instanța de apel a apreciat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Instanța de fond nu a valorificat eficient criteriile de stabilire în concret a gradului de pericol social al infracțiunilor, prevăzute de art.181alin.2 pen. neținând seama de împrejurările concrete ale comiterii faptelor - inculpatul abuzând de încrederea părții vătămate, de o așa-numită promisiune a acesteia de a da soției sale ca zestre terenul în litigiu, neavând nici un înscris în acest sens; de scopul urmărit - să beneficieze de roadele unui teren care, încă nu era al său și la care nu era îndreptățit, cel puțin nu la momentul respectiv; de persoana și conduita inculpatului, care, chiar dacă a recunoscut faptele, se pare că nu dorește să realizeze, sub nici o formă, că acestea sunt ilegale, considerând că aceasta era calea firească de urmat.
Instanța de apel a remediat această situație și, a stabilit în mod corect că faptele inculpatului prezintă gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
S-a făcut apoi, în conformitate cu dispozițiile art.72 pen. o justă individualizare a pedepselor, ca și cuantum și modalitate de executare, aplicându-se pedepse mult sub minimul special prevăzut de lege, urmare a reținerii circumstanței atenuante prev. de art.74 lit. a pen. în favoarea inculpatului și, apreciindu-se întemeiat că, sunt îndeplinite condițiile prev. de art.81 pen. și că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.
Așa fiind, Curtea constată legală și temeinică decizia atacată, iar recursul în cauză fiind nefondat, va fi respins ca atare, în temeiul art.38515pct.1 lit. b pr.pen.
În baza art. 189.pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei, onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat inculpatul să plătească în favoarea statului, suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul domiciliat în B-Bârgăului nr. 9. județul B- împotriva deciziei penale nr. 53/A din 30 aprilie 2008 Tribunalului Bistrița N.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 100 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./3.11.2008
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Vasile Goja Claudia Ilieș
