Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 619/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 619/R/2008
Ședința publică din 22 octombrie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Claudia Ilieș
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea vătămată - împotriva deciziei penale nr.98/A din 19.05.2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr-, privind pe inculpata - căs., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.2 și 4.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpata, asistată de apărător ales, av., din Baroul București, cu delegație la dosar și partea civilă, asistat de apărător ales, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă Spitalul Militar d e Urgență și asigurătorul de răspundere civilă SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care partea civilă arată că-și menține recursul declarat în cauză.
Apărătorul inculpatei arată că memoriul cu motivele de recurs ale părții civile a fost înregistrat la 21.10.2008, situație în care invocă dispozițiile art.385/10 alin.1 și 2.pr.pen. Motivele de recurs trebuie depuse cu cel puțin 5 zile înainte de primul termen de judecată. Dacă nu este îndeplinită această condiție, instanța poate lua în discuție doar acele motive de recurs care se dezbat din oficiu. Având în vedere tardivitatea motivelor de recurs, se pot dezbate numai motivele din oficiu, însă în speță nu există nici un motiv care să fie dezbătut din oficiu.
Reprezentanta Parchetului arată că s-a invocat o excepție de nulitate relativă, care se poate acoperi prin lăsarea cauzei la a doua strigare sau prin acordarea unui termen în vederea studierii motivelor de recurs depuse la dosar. Nedepunerea motivelor de recurs nu este o sancțiune care atrage nulitatea absolută. Pentru aceste motive, solicită respingerea excepției invocate.
Apărătorul părții civile solicită respingerea excepției invocate, întrucât conform dispozițiilor în materia nulităților, acesta nu este un motiv de nulitate absolută.
Apărătorul inculpatei arată că a invocat tardivitatea înregistrării motivelor de recurs, sancțiunea fiind că aceste motive nu pot fi dezbătute, iar instanța se poate pronunța numai cu privire la motivele pentru care se pronunță din oficiu. Nu a invocat nulitatea recursului, ci tardivitatea înregistrării motivelor de recurs.
Instanța se va pronunța asupra excepției invocate odată cu fondul, astfel că nefiind alte cereri de formulat ori excepții de ridicat, acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul părții civile solicită admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate. Raportat la gravitatea vătămării, la traumatismele cauzate și la drama copilului minor al părții civile, suma de 15.000 euro cu titlu de daune morale nu este suficientă. Arată că a atacat hotărârea doar cu privire la daunele morale, suma stabilită de Tribunalul Maramureș cu titlu de daune morale fiind prea mică.
Partea civilă achiesează concluziilor formulate de apărătorul său ales.
Apărătorul inculpatei solicită respingerea recursului declarat de partea civilă ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate. În mod corect instanța de apel a făcut o apreciere a suferințelor pricinuite părții civile și a socotit proporția sumei acordate în raport de ce se ia în discuție la stabilirea daunelor morale de obicei. Solicită a se avea în vedere că inculpata regretă comiterea faptei. Solicită obligarea părții civile la plata cheltuielilor judiciare, reprezentând onorariul avocațial, conform chitanței depuse la dosar. Arată că va depune la dosar concluzii scrise dacă se va amâna pronunțarea soluției.
Reprezentanta Parchetului solicită admiterea recursului declarat de partea civilă, casarea deciziei atacate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. Recursul părții civile este fondat raportat la urmările suferite de partea civilă. Din raportul de expertiză medico-legală rezultă că partea civilă a suferit politraumatisme, i-a fost amputat piciorul și are un grad de invaliditate permanent de 60%. Daunele morale acordate de prima instanță sunt justificate raportat la aceste urmări și la cele produse familiei părții civile. Se impune menținerea sentinței primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Inculpata, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită respingerea recursului declarat de partea civilă.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 12 din 21.01.2008 Judecătoria Vișeu d Susa condamnat-o pe inculpata - căsătorită, fiica lui G și, născută la 28.10.1984 în, județul M, CNP -, cetățean român, studii superioare, agent la Poliția de Frontieră Vișeu de, căsătorită, fără copii, fără antecedente penale, domiciliată în nr. 741/A, județul M, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 74 și 76 lit. e Cod penal la 1.000 lei amendă.
S-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor prev. de art. 631Cod penal.
În baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 a fost obligată inculpata să plătească părții civile Spitalul de Recuperare suma de 5802, 125 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuieli de asistență medicală acordate părții vătămate cu dobânzi legale calculate conform OG 9/2000 și părții civile Spitalul Militar d e Urgență "Dr. " CNs uma de 3.124 lei cu același titlu.
În baza art. 14 Cod procedură penală combinat cu art. 999 cod civil a fost obligată inculpata să plătească părții civile suma de 30.000 euro cu titlu de daune morale și suma de 413,34 lei lunar cu titlu de despăgubiri civile periodice începând cu data de 29.10.2006 și pe toată durata menținerii invalidității sau noi dispozițiuni.
S-a respins cererea de despăgubiri civile materiale constatând că suma cuvenită a fost achitată de inculpată.
S-a menționat că hotărârea este opozabilă sub aspectul laturii civile asiguratorului SC SA Sucursala M prin Agenția Vișeu de în limitele și cadrul contractului de asigurare seria - nr. -/26.09.2006 încheiat cu inculpata.
În baza art. 193 Cod procedură penală a fost obligată inculpata să plătească părții civile suma de 3.050 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligată inculpata să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut următoarele:
În data de 29.10.2006, în jurul orelor 17:30, inculpata se deplasa cu autoturismul marca "Peujeot - 2006" cu nr. de înmatriculare MM - 84 -, proprietate personală, pe direcția - Vișeu de, pe timp nefavorabil (ploaie) și carosabil umed cu bălți.
În dreptul imobilului cu nr. 956 din, km 139 - DN 18, într-o zonă neiluminată, pe cealaltă parte a drumului era oprit un microbuz cu nr. de înmatriculare MM - 24 -, condus de martorul. În timp ce martora împreună cu soțul ei așteptau să urce în microbuz, din el a coborât minora.
Aceasta s-a deplasat în spatele microbuzului și, deși a observat că se apropie mașina condusă de inculpată, a considerat că are timp să traverseze drumul. După ce a ezitat câteva secunde, s-a angajat imprudent în traversarea drumului spre martora. Surprinsă de situația în care se afla, foarte limitată în timp și spațiu, inculpata a încercat să evite accidentul prin ocolirea minorei spre dreapta și apoi frânând. Minora a fost lovită cu în piciorul drept, răsturnată cu capul în parbriz, după care proiectată circa 13 în panoul metalic al gardului locuinței susmenționate de unde a căzut în șanț. Inculpata a și frânat, a ieșit peste acostament și șanț, mașina a glisat pe fundația gardului unde l-a surprins și accidentat pe partea vătămată, strivindu-i piciorul stâng.
Conform raportului de expertiză medico - legală partea vătămată a prezentat un politraumatism cu multiple plăgi zdrobite ale membrului inferior stâng, cu fractură deschisă, fiind necesară amputația chirurgicală în 1/3 inferior a coapsei stângi.
Leziunile au necesitat pentru vindecare 90 - 120 zile îngrijiri medicale, iar partea vătămată a rămas cu un grad de invaliditate permanent de 60%.
Raportul de expertiză tehnic efectuat în cursul urmăririi penale, necontestat de părți, a concluzionat că inculpata se deplasa cu o viteză de 60 - 70 km/, neadaptată la condițiile meteo - rutiere și de trafic date.
Impactul cu minora nu putea fi evitat chiar dacă ar fi circulat cu viteză legală de 50 km/, accidentarea acesteia producându-se din culpa sa exclusivă (prin rechizitor dispunându-se scoaterea de sub urmărire penală cu privire la această faptă).
În schimb accidentarea părții vătămate putea fi evitată dacă inculpata ar fi adaptat viteza la limita legală în apropierea microbuzului oprit pe contrasens.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei constituie infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 al. 2 și 4 Cod penal, motiv pentru care s-a făcut aplicarea art. 74 și 76 lit. e Cod penal și i s-a aplicat acesteia o pedeapsă de 1.000 lei amendă.
S-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor prev. de art. 631Cod penal.
La individualizarea pedepsei și a modului de executare s-au avut în vedere, pe lângă criteriile prev. de art. 72 Cod penal, că inculpata nu are antecedente penale, că a recunoscut și regretat sincer fapta, că a stăruit în cursul urmăririi penale pentru acoperirea prejudiciului cauzat părții vătămate prin achiziționarea unei proteze, transport la unități spitalicești și achitarea în numerar a sumei de 6.500 lei, că are o conduită bună la locul de muncă, în familie și societate.
Nu a putut fi primită însă cererea formulată de inculpată prin apărător de a se constata incidența dispozițiilor art. 45 alin. 1 și 2 rap. la art. 47 Cod penal și în consecință să se dispună achitarea sa întrucât depășirea limitei de viteză de 50 km/ în localitate și neadaptarea circulației la condițiile meteorologice și de noapte, instituite o prezumție legală de pericol și previzibilitate a unor împrejurări care pot conduce la evenimente rutiere.
În speță, inculpata a "creat starea de pericol" ceea ce exclude aplicarea dispozițiilor art. 45 Cod penal, iar conduita culpabilă a primei persoane accidentate nu se răsfrânge asupra celei de-a doua neculpabilă, neaflată pe partea carosabilă, ci în preajma casei sale.
(Or, în opinia apărătorului inculpatei, orice conducător auto care circulă cu viteza peste limita legală și accidentează mai multe persoane, evitând-o pe prima nu ar mai răspunde penal, invocând art. 45 Cod penal întrucât a urmărit salvarea vieții primei persoane).
Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 313 din Legea 95/2006, inculpata a fost obligată la plata sumelor solicitate de părțile civile, unități spitalicești, reprezentând cheltuieli de asistență medicală acordate părții vătămate.
Partea civilă a solicitat despăgubiri civile materiale reprezentând: 12.000 lei venitul nerealizat (100 lei/zi) în perioada îngrijirilor medicale; 6.700 lei contravaloarea unei proteze noi, cea cumpărată de inculpată nefiind corespunzătoare; 1.200 lei venit nerealizat de soția sa din munca agricolă (40 zile x 30 lei/zi); 75 lei contravaloarea transportului soției sale la Spitalul cu autobuzul; 400 lei contravaloarea transportului la CN( 200 la internare și 200 la externare) și 1.000 lei contravaloare alimente la cele două spitale din care urmează a se scădea suma de 6.500 lei achitată în numerar de inculpată.
Din actele depuse la filele 79 - 85 dosar urmărire penală și din declarațiile martorilor (fila 36) și ( 49) rezultă că sumele reprezentând cheltuielile de transport și contravaloarea alimentelor pe timpul spitalizării sunt justificate ( 75, 400 și respectiv 1.000 lei).
Venitul nerealizat de soția sa, pe de o parte, s-a reținut a nu fi fost dovedit (în lunile noiembrie - ianuarie nu se efectuează munci agricole astfel că aceasta nu a putut presta munci altora contra cost), iar, pe de altă parte, aceasta nu s-a constituit personal parte civilă în cauză.
În ceea ce privește costul protezei, întrucât inculpata a cumpărat una în valoare de 4.500 lei și i-a remis-o părții civile, este ținută doar la plata diferenței de 2.200 lei, respectiv diferența până la 6.700 lei cât a costat proteza ortopedică actuală și care corespunde, partea civilă având posibilitatea să o schimbe pe cea veche sau să o vândă și să pună la rândul ei diferența de 2.200 lei.
Cu privire la venitul nerealizat în perioada îngrijirilor medicale de partea civilă s-a apreciat că cererea acesteia nu este justificată în totalitate. Martorii (fila 50) și (fila 66) făcând referire la câștiguri realizate de partea civilă în anii 2003 - 2004 și respectiv 2005, cu mult anterior producerii evenimentului rutier, declarațiile acestora fiind apreciate ca nerelevante în cauză.
Partea civilă era pensionată din 16.07.2006 pe caz de boală obișnuită (fila 53 rap. la fila 89), având posibilități de a realiza venituri cu J de normă aferent gr. III de incapacitate de muncă. adevărului că acesta are în gospodărie un tractor cu care obișnuia să presteze servicii de transport (lemne, bălegar etc.) din care realiza venituri suplimentare pensiei. Cum partea civilă nu a făcut dovada reală a acestor venituri, acestea au fost calculate pornind de la venitul mediu/economie în 2007 - 1.012 lei din care s-a scăzut pensia de 323,10 lei, rămânând suma de 688,90 lei.
Aferent celor 4 luni de îngriji medicale, s-a apreciat că inculpata este ținută la plata sumei de 2.755, 6 lei.
În total despăgubirile civile materiale justificate s-au apreciat ca fiind de 6.430,6 lei, însă având în vedere că inculpata a achitat părții civile suma de 6.500 lei acest capăt de cerere a părții civile a fost respinsă ca fără obiect.
Partea civilă este îndreptățită la despăgubiri civile periodice aferente gradului de invaliditate permanent de 60 % din veniturile pe care le-ar fi realizat, însă nu în cuantumul de 60 lei/zi și respectiv 1.800 lei/lună, ci de 413,34 lei lunar (688,9 x 60%).
Infracțiunea săvârșită de inculpată a cauzat și un alt prejudiciu părții civile care este consecința caracterului ireversibil al vătămării grave a integrității sale corporale și anume amputarea piciorului.
Partea civilă fiind lipsită de posibilitatea deplină de a participa la viața socială și de a se bucura efectiv de binefacerile acestei participări este îndreptățit astfel la despăgubiri care să-i permită să-și creeze o anumită ambianță și care, măcar în parte, să înlocuiască acele latitudini pe care omul deplin sănătos le are.
Raportat la vârsta și preocupările părții civile, mediul din care provine și aspirațiile sale, s-a apreciat că suma de 30.000 euro este cea care corespunde acestor cerințe.
Sub aspectul laturii civile hotărârea este opozabilă asiguratorului SC SA - Sucursala M prin Agenția Vișeu de în limitele și în cadrul contractului de asigurare seria - nr. -/26.09.2006 încheiat cu inculpata.
În speță coexistând răspunderea civilă a inculpatei întemeiată pe prev. art. 999 și 1000 alin. 1 și 3 Cod civil cu răspunderea contractuală a asiguratorului întemeiată pe contractul încheiat în baza Legii 136/1995 modificată și republicată.
Introducerea sa în cauză a fost admisă de instanță la cererea inculpatei, fiind în interesul său, dar și al părții civile, precum și în respectarea prevederilor art. 6 din CEDO referitor la dreptul la apărare și la un proces echitabil (citarea asiguratorului nu era obligatorie, dispozițiile art. 54 din Legea nr. 136/1995 fiind modificate prin OUG 61/2005 și Legea nr. 113/2006, iar Decizia nr. 1 a fost dată în interpretarea vechiului text).
În baza art. 193 Cod procedură penală inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către partea civilă justificate prin onorariul avocațial, deplasările acestuia la instanță, taxa de expertizare medico - legală, deplasările părții civile la instanță și cheltuielile cu martorii.
În baza art. 191 Cod procedură penală inculpata a fost obligată și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata căsătorită "" solicitând desființarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună sub aspectul laturii civile a cauzei reducerea cuantumului despăgubirilor civile cu titlu de daune morale și a cuantumului despăgubirilor civile periodice acordate de prima instanță părții civile, pe considerentul că modalitatea de calcul abordată de instanța de fond nu este corectă.
A declarat apel și partea vătămată criticând-o sub aspectul modului de soluționare a laturii civile a cauzei deoarece suma acordată cu titlu de despăgubiri pentru daune morale este insuficientă raportat la urmările pe care le suportă și în prezent, în urma infracțiunii comisă de inculpată.
A declarat apel și societatea de asigurare SC SA solicitând reducerea cuantumului despăgubirilor materiale cu titlu de daune morale, fixat de prima instanță la un nivel exagerat 30.000 euro.
Prin decizia penală nr.98 din 19 mai 2008 a Tribunalului Maramureșs -au admis apelurile penale declarate de inculpata căsătorită și de către Societatea de Asigurare Reasigurare desființându-se în parte hotărârea atacată, și în consecință s-a redus de la 30.000 euro la 15.000 euro (sau echivalentul în lei la data executării) cuantumul despăgubirilor civile pentru daune morale, sumă la plata căreia a fost obligată inculpata în favoarea părții civile domiciliat în comuna nr.7.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă împotriva aceleiași sentințe penale.
Conform art.193 din Codul d e procedură penală partea civilă a fost obligată să plătească inculpatei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate în apel.
Conform art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală apelantul parte civilă a fost obligat să plătească către stat suma de 40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate în apel.
Restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că probațiunea administrată în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești, confirmă împrejurarea că inculpata - apelantă căsătorită - a condus pe drumurile publice în data de 29.10.2006 autovehicul proprietate personală pe direcția - Vișeu de și încercând să evite accidentarea numitei care a coborât dintr-un microbuz oprit pe marginea drumului, a surprins și accidentat pe partea vătămată căruia i-a strivit piciorul stâng.
În urma accidentului partea vătămată a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 90 - 120 zile de îngrijiri medicale rămânând cu un grad de invaliditate de 60%.
În raport de starea de fapt descrisă în mod corect s-a reținut vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată și pentru care în mod întemeiat a fost condamnată la o pedeapsă cu amendă, ca efect al reținerii în favoarea sa de circumstanțe atenuante prev. de art. 74 din Codul penal.
Sub aspectul modului de soluționare a laturii civile a cauzei tribunalul a reținut că prejudiciul cauzat prin infracțiune a fost recuperat prin aceea că inculpata a cumpărat și pus la dispoziție părții civile în valoare de 4.500 lei astfel că a fost obligată doar la plata diferenței de 2.200 lei.
S-a apreciat în raport de actele depuse la dosar din care nu a rezultat care a fost cuantumul veniturilor suplimentare pensiei pe care le-ar fi realizat partea civilă, că suma stabilită cu titlu de despăgubiri periodice și la plata cărora a fost obligată inculpata a fost corect calculată în raport de nivelul venitului mediu pe economie în cursul anului 2007 din care s-a scăzut pensia încasată de către partea civilă rămânând în discuție suma de 688,90 lei.
Sentința este însă criticabilă sub aspectul sumei stabilite cu titlu de despăgubiri civile pentru daune morale, întrucât având în vedere suferința fizică și psihică îndurată de partea vătămată, ca urmare a leziunilor cauzate în urma accidentului provocat de inculpată, suferință scoasă în evidență de numărul mare de îngrijiri medicale de care a avut nevoie partea vătămată pentru vindecare și nu în ultimul rând urmarea produsă (grad de invaliditate de 60%), s-a apreciat că acordarea unor daune morale în favoarea părții civile s-a justificat pe deplin dar nu la nivelul sumei stabilite de prima instanță.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs partea civilă, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În motivele de recurs partea civilă a arătat că decizia pronunțată de instanța de apel este nelegală prin acordarea unei sume de doar 15.000 euro, care nu reprezintă un echivalent îndestulător al prejudiciului moral suferit.
unei sume cu titlu de daune morale, în situația concretă din prezenta cauză trebuie să aibă în vedere că accidentul produs de inculpată s-a soldat cu un politraumatism cu multiple plăgi zdrobite ale membrului inferior stâng, cu fractură deschisă în 1/3 tip III cu defect masiv al regiunii poplitee stâng și leziuni vasculonervoase. Acest politraumatism i-a cauzat în mod evident o uriașă durere fizică, care reprezintă un prejudiciu nepatrimonial.
De asemenea, accidentul a produs amputația chirurgicală de 1/3 inferior a coapsei stângi. șold drept.șoc traumatic tip II.
Partea civilă mai arată că accidentul cauzat de inculpată a adus și o traumă copilului său minor, care a fost nevoit să se retragă de la școală din cauza pierderii mijloacelor de întreținere.
Pentru toate acestea partea civilă apreciază că suma acordată cu titlu de daune morale în apel raportat la gravitatea efectivă a accidentului suferit este neîndestulătoare, motive pentru care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate, cu menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
În ședința publică de azi, apărătorul ales al inculpatei a invocat tardivitatea motivelor de recurs depuse de partea civilă și a arătat că sancțiunea acestei tardivități ar fi aceea că instanța de recurs nu poate ține seama de aceste motive, sens în care recursul poate fi analizat doar pentru motivele care ar putea fi puse în discuție din oficiu.
Excepția ridicată de inculpată prin apărătorul ales al acesteia nu este întemeiată pentru următoarele motive:
Decizia penală atacată cu recurs în prezenta cauză a fost pronunțată la data de 19 mai 2008, partea civilă fiind prezentă la pronunțare.
Împotriva acestei decizii partea civilă a formulat recurs care a fost înregistrat la Tribunalul Maramureș în data de 22 mai 2008.
La această instanță s-a format dosarul nr- cu termen de judecată la data de 24.09.2008, dată la care apărătorul ales al părții civile a solicitat amânarea cauzei la un alt termen de judecată pentru pregătirea apărării, sens în care s-a amânat cauza pentru data de 22.10.2008.
Motivele de recurs au fost depuse la dosar în data de 21.10.2008.
Potrivit disp.art.38510pr.pen. recursul trebuie să fie motivat.
Motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primul termen de judecată.
În cazul în care nu sunt respectate condițiile prevăzute în alin.1 și 2 instanța ia în considerare numai cazurile de casare care potrivit art.3859al.3 pr.pen. se iau în considerare din oficiu.
Potrivit art.197 al.1-4 pr.pen. încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci când s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.
Dispozițiile relative la competență după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. De asemenea, sunt prevăzute sub sancțiunea nulității și dispozițiile relative la participarea procurorului, prezența învinuitului sau inculpatului și asistarea acestora de către apărători, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum și efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.
Nulitatea prev.în alin.2 nu poate fi înlăturată în nici un mod. Ea poate fi invocată în orice stare a procesului și se ia în considerare chiar din oficiu.
Încălcarea oricărei alte dispoziții legale decât cele prevăzute în alin.2 atrage nulitatea actului în condițiile alin.1 numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă, când partea a lipsit la efectuarea actului. Instanța ia în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Depunerea motivelor de recurs după primul termen de judecată nu este sancționată cu nulitatea absolută, întrucât nu se regăsește printre dispozițiile art.197 al.2 pr.pen. care prevăd nulitățile absolute și nu sunt incidente nici dispozițiile art.197 alin.4 pr.pen. deoarece nu s-a făcut dovada unei vătămări a intereselor legitime ale inculpatei.
Memoriul cu motivele de recurs a fost depus înainte de termenul de judecată fixat pentru dezbaterea căii de atac, acestea au fost consultate de inculpată și, întrucât termenul de 5 zile prev. deart.385/10 alin.2 pr.pen. a fost instituit tocmai în vederea asigurării dreptului la apărare, care în acest caz nu a fost încălcat, Curtea constată că nu sunt aplicabile dispozițiile art.385/10 alin.2/1 pr.pen. sens în care excepția invocată va fi respinsă.
Recursul formulat de partea civilă, urmează să fie admis pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanțele de fond și de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că la data de 29 octombrie 2006, în jurul orelor 17,30 inculpata se deplasa cu autoturismul proprietate personală marca Peujeot 206 având nr.de înmatriculare - pe direcția -Vișeu de, pe timp nefavorabil, respectiv ploaie și carosabil umed cu bălți.
În dreptul imobilului cu nr.956 din comuna, km 139, DN 18, într-o zonă neiluminată, pe cealaltă parte a drumului fiind oprit un microbuz având nr.de înmatriculare - condus de martorul, iar martora împreună cu soțul acesteia, așteptau să urce în microbuz, din care a coborât minora. Aceasta din urmă s-a deplasat în spatele microbuzului și deși a observat că se apropie autoturismul condus de inculpată, minora a considerat că are timp să traverseze drumul.
După ce a ezitat câteva secunde aceasta s-a angajat imprudent în traversarea drumului spre martora.
Surprinsă de situația în care se afla foarte limitată în timp și spațiu, inculpata a încercat să evite accidentul prin ocolirea minorei spre dreapta și apoi a frânat, însă minora a fost lovită cu autoturismului în piciorul drept, răsturnată cu capul în parbriz, după care a fost proiectată circa 13 metri într-un panou metalic al gardului locuinței martorei de unde a căzut în șanț.
Inculpata în timp ce a frânat autoturismul a ieșit de pe acostament, a trecut peste șanțul de la marginea drumului și a ajuns în fundația gardului unde a fost surprins și accidentat partea vătămată, strivindu-i piciorul stâng.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză partea vătămată a prezentat un politraumatism cu multiple plăgi zdrobite ale membrului inferior stâng, cu fractură deschisă, fiind necesară amputația chirurgicală în proporție de 1/3 inferior a coapsei stângi.
Leziunile suferite de partea vătămată au necesitat pentru vindecare un nr.de 90 - 120 zile de îngrijiri medicale, iar aceasta a rămas cu un grad de invaliditate permanent de 60%.
Raportul de expertiză tehnică efectuat în faza de urmărire penală nu a fost contestat de părți, iar din acest raport rezultă că inculpata se deplasa cu autoturismul având o viteză între 60-70 km/h, neadaptată la condițiile meteo rutiere și de trafic existente în momentul producerii accidentului.
Din același raport de expertiză tehnică rezultă că impactul cu minora nu putea fi evitat de inculpată chiar dacă aceasta ar fi circulat cu o viteză legală, de 50 km/h, accidentarea minorei producându-se din culpa sa exclusivă.
În schimb accidentarea părții vătămate putea fi evitată dacă inculpata ar fi condus autoturismul cu o viteză la limita legală, respectiv de 50 km/h, în apropierea microbuzului oprit pe contrasens.
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpată, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2 și 4 pen. iar pedeapsa aplicată acesteia a fost stabilită în limite legale potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepselor, prev.de art.72 pen. reținând în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante prev.de art.74 rap.la art.76 lit.e pen. aplicându-i o pedeapsă de doar 1.000 lei amendă.
La instanța de fond inculpata a fost obligată să-i plătească părții civile suma de 30.000 euro, cu titlu de daune morale, care au fost reduse la suma de 15.000 euro, prin decizia atacată cu recurs în prezenta cauză.
Așa cum s-a arătat mai, partea civilă a suferit un politraumatism cu multiple plăgi zdrobite, ale membrului inferior stâng, cu fractură deschisă, fiind necesară amputația chirurgicală în proporție de 1/3 parte a piciorului stâng.
Leziunile suferite de partea civilă au necesitat pentru vindecare un nr.de 90-120 zile de îngrijiri medicale, iar aceasta a rămas cu un grad de invaliditate permanent de 60%.
Corect a reținut instanța de fond că infracțiunea comisă de inculpată a cauzat părții civile și un prejudiciu moral care este consecința caracterului ireversibil al vătămării grave a integrității fizice prin amputarea piciorului stâng.
Partea civilă fiind lipsită de posibilitatea deplină de a participa la viața socială și de a se bucura efectiv de viața de zi cu zi și de preocupările și obligațiile pe care le are aceasta și astfel apreciem că partea civilă este îndreptățit să primească despăgubiri civile sub forma de daune morale care să-i permită măcar în parte să-și creeze o anumită ambianță, care să înlocuiască acele preocupări pe care partea civilă în prezent nu le poate efectua.
Din ancheta socială efectuată în cauză, rezultă că soția părții civile nu este încadrată în muncă și nu realizează venituri proprii.
Fiul părții civile, în urma accidentului suferit de tatăl său, a fost nevoit să se retragă de la Grupul Școlar, datorită lipsei mijloacelor de întreținere.
Potrivit registrului agricol familia părții civile are în proprietate o suprafață de 2,68 ha teren agricol situat în zone de deal și M, cu o slabă productivitate agricolă și o casă de locuit. Nu posedă animale în gospodărie iar singurele venituri pentru întreținerea familiei părții civile erau sumele realizate de aceasta din munca pe care o presta anterior producerii accidentului.
Având în vedere vârsta părții civile, preocupările acesteia, că în urma accidentului cauzat de inculpată i-a fost amputat piciorul stâng și că a rămas cu un grad de invaliditate permanentă de 60%, că în urma acestui accident au suferit material întreaga familie a părții civile, apreciem că în mod corect instanța de fond a stabilit o sumă în cuantum de 30.000 euro pe seama părții civile, motive pentru care în baza art.38515pct.2 lit.d pr.pen. urmează să fie admis recursul formulat de aceasta împotriva deciziei penale nr.98 din 19.05.2008 a Tribunalului Maramureș, care va fi casată în întregime și va fi menținută sentința penală nr.12 din 21.01.2008 a Judecătoriei Vișeu d e, ca fiind legală și temeinică.
Cheltuielile judiciare suportate de stat în recurs urmează să rămână în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de partea civilă - domiciliat în nr.7. jud.M, împotriva deciziei penale nr. 98/A din 19 mai 2008 a Tribunalului Maramureș, pe care o casează în întregime și menține sentința penală nr. 12 din 21 ianuarie 2008 a Judecătoriei Vișeu d e.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VG/MR
30.10.08/3 EX.
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Vasile Goja Claudia Ilieș
