Falsul intelectual (art. 289 cod penal). Decizia 501/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 501
Ședința publică de la 12 Mai 2009
PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Membri Valentina Trifănescu
- - - - JUDECĂTOR 3: George
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea recursului declarat de partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 298 de la 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurentul parte vătămată, care a fost reprezentat de avocat, apărător ales și intimatul, reprezentat de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat pentru recurentul parte civilă solicită admiterea recursului și casarea deciziei și trimiterea dosarului la instanța de fond care nu s-a pronunțat pe toate faptele inculpatului, respectiv pe acelea de a folosi un certificat de moștenitor fals pentru a vinde un imobil care nu-i aparținea.
Avocat, pentru intimatul intimat, depune concluzii scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, deoarece instanțele nu pot anula un contract de vinzare cumpărare în condițiile în care acesta nu a făcut obiectul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat deoarece instanțele s-au conformat deciziei de îndeumare și au arătat în concret pentru care fapte și înfracțiuni s-au pronunțat, instanțele neputând să anuleze un act care nu a făcut obiectul judecății.
Dezbaterile fiind închise,
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Constată că, prin sentința penală nr. 695 din 04 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr.1185/2006, în baza art.31 rap. la art. 289 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului (fost ), la 6 luni închisoare.
În baza art. 292 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la 3 luni închisoare;
În baza art. 291 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 3 luni închisoare.
În baza art. 33-34 Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani și 6 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art.359 Cod pr.penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. 70/2002 autentificat la data de 27.10.2002 de către Biroul Notarului Public.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin plângerea înregistrată, petentul a contestat ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea din data de 04.04.2005 emisă în dosarul nr. 553/P/2005, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului, pentru infracțiunile prev. de art. 291, 291 și art. 31 rap. la art. 289 Cod penal.
Acesta a arătat că intimatul împreună cu mama sa, numita au înstrăinat un imobil care le aparține fiind dobândit de soția sa de la, conform contractului de întreținere autentificat sub nr. 17251/1994 de notariatul de Stat
A mai arătat că intimatul a urmărit de la bun început înstrăinarea unui imobil care nu îi aparținea astfel că, nu se justifică scoaterea sa de sub urmărire penală pentru motivul că fapta sa nu prezintă pericol social.
Instanța de fond a apreciat că faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, întrucât acesta nu doar a declarat în fals ci s-a și folosit de actul astfel emis, acesta producând efecte juridice și a creat o aparență de proprietate în favoarea unor terți.
Față de situația de fapt reținută, instanța a constatat că în drept, faptele astfel săvârșite de inculpatul întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 291, art. 292 și art. 31 rap. la art. 289 Cod penal, texte de lege în baza cărora acesta a fost condamnat.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, privind gradul de pericol social al faptelor săvârșite, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, împrejurările în care au fost săvârșite faptele, persoana inculpatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel partea vătămată, prin procurator judiciar, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, dat fiind faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra sumei de 9400 RON, neexistând în dispozitivul sentinței apelate nici o referire la aceasta, iar în ceea ce privește repunerea părților în situația anterioară, instanța de fond a considerat că este suficient să dispună doar anularea certificatului de moștenitor nr. 70/2002, fără însă a dispune anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 762/2002 încheiat de și, în calitate de vânzători, pe de o parte și în calitate de cumpărător, pe de altă parte, precum și a contractului de vânzare-cumpărare prin care înstrăinează imobilul casă de locuit numitului.
Prin decizia penală nr. 185 din 25 mai 2007, Tribunalul Dolj a respins apelul declarat de partea vătămată, prin procurator, privind pe intimatul făptuitor.
A fost obligat apelantul la plata sumei de 25 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a constatat că hotărârea primei instanței este temeinică și legală.
Critica formulată de apelant privind necitarea acestuia la termenul de judecată din data de 04.12.2006 s-a constatat că este nefondată, deoarece acesta a stat în instanță prin procurator, fiica sa, care avea termen în cunoștință.
Solicitările apelantului vizând acordarea sumei de 9400 RON cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea chiriei imobilului pe perioada înstrăinării acestuia respectiv anularea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între inculpat și, pe de o parte și între aceasta din urmă și, pe de altă parte, sunt neîntemeiate.
Infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat fac parte din categoria infracțiunilor de pericol și nu de rezultat, motiv pentru care ele nu sunt susceptibile de crearea unui prejudiciu care să declanșeze acțiunea civilă în procesul penal.
Obiectul material al infracțiunii de fals intelectual, la care inculpatul a avut o participație improprie, îl constituie certificatul de moștenitor nr.70/2002 autentificat la data de 27.190.2002 de către Biroul Notarului Public, astfel că, în mod legal, prima instanță a dispus anularea acestuia.
Anularea celor două contracte de vânzare-cumpărare la care face referire apelantul nu era atributul instanței penale, deoarece încheierea lor excede cadrului procesual penal dedus judecății.
Pentru realizarea acestei operațiuni juridice era necesară promovarea unei acțiuni în in fața instanței civile, îndrituită să verifice condițiile de validitate a celor două contracte.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs petentul, susținând că hotărârile pronunțate în cauză sunt netemeinice și nelegale și că deși instanța a reținut ca stare de fapt că inculpatul folosindu-se de acte care nu corespundeau adevărului, respectiv certificatul de moștenitor, a înstrăinat în formă autentică, fără drept, bunuri care rezultau din acest certificat în aceeași zi în care s-a emis și certificatul de moștenitor și la același notar public.
Prin decizia penală nr.94 din 04 februarie 2008, pronunțată în dosar nr-, Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul declarat de petentul, împotriva deciziei penale nr.185 din 25 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-, privind pe intimatul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de apel Tribunalul Dolj.
Pentru a se pronunța astfel, curtea a reținut că instanța de fond, fără să facă o delimitare clară potrivit art.317 p, cu privire la obiectul judecății, arătând în concret care sunt actele materiale comise de inculpat și care este încadrarea în drept a acestor fapte, a reținut doar că "faptele inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social, întrucât acesta nu declarat doar fals, ci și s-a folosit de actul astfel emis, acesta producând efecte juridice și a creat o aparență de proprietate în favoarea unor terți".
Astfel, s- constatat că deși s-a reținut existența mai multor fapte penale care întrunesc elementele constitutive ale aceluiași tip de infracțiuni, respectiv art.291, 292 și art.31 rap.la art.289 p, instanța s-a pronunțat doar pentru una din fiecare aceste infracțiuni, și fără să arate în concret care este latura obiectivă a acesteia.
Prin Încheierea din 12 martie 2008 pronunțată în dosar nr-, Curtea de APEL CRAIOVAa dispus înlăturarea omisiunii vădite privind plata onorariului apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei și acordarea acesteia Baroului D, apreciind îndeplinite cond. prev. de art.196
C.P.P.Cu ocazia rejudecării cauzei, Tribunalul Dolj, prin decizia penală nr. 298 de la 20 noiembrie 2008, a respins apelul declarat de apelantul parte vătămată, împotriva sentinței penale nr. 695 din 04 decembrie 2006, pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosarul nr. 1185/2006, privind pe intimatul inculpat domiciliat în C strada - B -.5,. 1. 19 județul D și a fost obligat apelantul la 40 lei cheltuieli judiciare statului.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că instanța de fond a stabilit prin coroborarea probelor administrate atât la Parchet cât și nemijlocit în fața instanței, o situație de fapt corectă și reală, faptele reținute în sarcina inculpatului și anume acelea de fals în declarații, uzul de fals și participația improprie la infracțiunea de fals intelectual fiind conforme cu situația de fapt reținută, încadrarea juridică fiind justă.
Descrierea activității infracționale a inculpatului a demonstrat că acesta a săvârșit trei infracțiuni și anume: falsul în declarații - în cuprinsul declarației depuse la Primăria inculpatul declarând în fals că el este singurul moștenitor al defunctei - uzul de fals - în fața notarului public inculpatul a uzat de certificatul de moștenitor nr.70/2002, deși știa că acesta cuprinde mențiuni false pentru înstrăina bunurile cuprinse în respectivul certificat de moștenitor, precum și participația improprie la infracțiunea de fals intelectual constând în aceea că prin declarațiile sale a determinat notarul public să întocmească în fals certificatul de moștenitor nr.70/2002.
Pedepsele aplicate pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni au fost just individualizate, raportat la criteriile prev. de art.72 Cod Penal, la împrejurările în care s-au săvârșit faptele și consecințele acestora, modalitatea de executare stabilită pentru pedeapsa rezultantă fiind de natură să asigure atingerea scopului general și special al prevenției sociale.
De asemenea, în mod corect s- dispus anularea certificatului de moștenitor nrt.70/2002, obiectul material al infracțiunii de fals intelectual la care inculpatul a avut o participație improprie, constituindu-l chiar acest certificat.
În ceea ce privește solicitarea apelantului de a i se acorda suma de 9400 lei cu titlul de despăgubiri civile, tribunalul a constatat că acesta este nefondat, întrucât infracțiunile pentru care este judecat inculpatul fac parte din categoria infracțiunilor de pericol și nu de rezultat, motiv pentru care ele nu sunt susceptibile de crearea unui prejudiciu și astfel să declanșeze acțiunea civilă în procesul penal precum și că anularea celor două contracte de vânzare-cumpărare întocmite ulterior eliberării certificatului de moștenitor, la care face referire apelantul, excede cadrului procesual din prezenta cauză, apelantul având o altă cale la dispoziție pentru a solicita eventuala anulare a acestor contracte, instanța civilă fiind cea instruită să verifice condițiile de valabilitate ale celor două contracte, precum și acordarea de eventuale despăgubiri apelantului pentru nefolosirea imobilului.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs partea civilă criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie și susținând în esență că instanța de apel, ca și instanța de fond, nu s-a pronunțat cu privire la toate faptele inculpatului, deși era obligată, invocând astfel cazul de casare prev. de art. 3859alin. pct. 10 Cod proc. penală.
Recursul este fondat și va fi admis cu următoarea motivare.
Curtea constată că recurentul parte civilă a înțeles să reclame ca fapte infracționale nu numai cele reținute de instanța de apel, respectiv faptele inculpatului și ale mamei sale, care au dus la emiterea certificatului de moștenitor nr. 70/2002, ci și faptele acelorași persoane, care prin folosirea unui certificat de moștenitor fals - cum de altfel au constatat și instanțele de fond și de apel - au reușit sa vindă unui terț, în aceiași zi în care s-a emis certificatul de moștenitor și în fața aceluiași notar public care a emis certificatul, un bun imobil care nu le aparținea.
Rezultă asfel că inculpatul a acționat în baza unei rezoluții infracționale unice nu numai pentru a dobândi în calitate de moștenitor un bun imobil la care nu avea dreptul ci, mai ales, pentru a vinde acest imobil și a dobândi în final o sumă de bani.
Ori folosirea unui act autentic fals, știind acest lucru, pentru a determina un notar public să încheie un alt act autentic, al cărui conținut nu corespunde în parte adevărului, pot constitui fapte prevăzute de legea penală, cu privire la care instanțele sunt obligate să se pronunțe, inclusiv pe latură civilă.
Certificatul de moștenitor a fost mijlocul prin care inculpatul și mama sa au încheiat un contract de vânzare - cumpărare, cu date care nu corespundeau adevărului, vânzarea fiind de fapt scopul urmărit de cei doi.
Cu privire la aceste ultime acte materiale Tribunalul nu s-au pronunțat deși, era evident, că recurentul a sesizat inițial Ministerul Public pentru efectuarea de cercetări și apoi a înțeles să formuleze plângere la instanță în baza art. 2781Cod proc. penală - plângere care a fost admisă și reținută cauza pentru judecare în baza art. 2781alin. 8 lit. c Cod proc. penală - și pentru aceste acte materiale ale inculpatului și ale mamei acestuia.
Elocvente, în sensul celor reținute de curte, sânt memoriile recurentului parte civilă, depuse pe parcursul judecății și în plângerea făcută la instanța de fond împotriva ordonanței de netrimitere în judecată, acte în care acesta susține constant că inculpatul trebuie să fie sancționat și pentru vânzarea frauduloasă a imobilului, ca urmare a folosirii unor acte false.
De altfel prima instanță, prin încheierea din data 01.09.2006 prin care a admis plângerea petentului recurent, în baza art. 2781alin. 8 lit c Cod proc. pen. și a reținut cauza spre judecare, a constatat că faptele deduse judecății vizează nu numai obținerea certificatului de moștenitor care nu ar corespunde realității dar și folosirea acestui act pentru vânzarea unui bun care nu-i aparținea, motivând că: " faptele prezintă un grad ridicat de pericol social, întrucât acesta nu doar a declarat în fals ci s-a folosit de actul astfel emis, acesta producând astfel efecte juridice și creând o aparență de proprietate "
Cu motivarea reținută, existând cazul de casare invocat în temeiul art. 38515alin 1 pct. 2 lit. c cod proc penală, se va admite recursul se va casa decizia și se va trimite cauza la instanța de apel în vederea rejudecării, rămânând valabile actele procedurale încheiate până la data de 20.11.2008.
Curtea apreciază, în raport de motivul de casare reținut și având în vedere caracterul devolutiv al apelului prev. de art. 371 comb. cu art. 378 alin. 1 și 2 Cod proc. penală și de dispoz. art. 379 alin. 1 pct. 2 lit. b Cod proc. penală, că tribunalul și nu judecătoria este instanța care trebuie să se conformeze dispozițiilor de îndrumare ale Curții.
Văzând și dispoz. art. 192 alin. 3 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE.
Admite recursul declarat de partea vătămată împotriva deciziei penale nr. 298 de la 20 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la instanța de apel Tribunalul Dolj.
Cheltuielile judiciare în sumă de 15 lei rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 mai 2009.
- - - - -
Grefier,
Red.jud.DF.
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon, Membri Valentina Trifănescu, George
