Furtul (art.208 cod penal). Decizia 196/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 196-
Ședința publică din 01 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
Președinte: dr.G --- instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu Viocepreședinte G--
JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr.33 din 7 februarie 2008,pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio, potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat recurentul inculpat asistat din oficiu de avocat în baza delegației nr. 1224/2008, lipsă intimata parte vătămată și intimata parte vătămată.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,potrivit art. 172 al. 7 Cod procedură penală, s-a permis apărătorului să ia legătura cu recurentul inculpat.
La cererea întrebarea instanței, recurentul inculpat arată că este de acord să dea o declarație.
Potrivit art. 38514Cod procedură penală, s-a procedeat la ascultarea inculpatului, răspunsurile fiind consemnate în proces verbal ce s-a atașat la dosar.
Avocat și procurorul, având pe rând cuvântul, precizează că nu mai au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, instanța constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului și achitarea inculpatului în baza art. 10 lit c -Cod procedură penală, întrucât nu a comis faptele pentru care a fost condamnat.
În subsidiar, solicită reducerea pedepsei, întrucât pedeapsa aplicată este mult prea mare.
Procurorul având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului, menținerea deciziei ca legală și temeinică.
Din probele administrate în cauză, respectiv procesul verbal de prerdare casetofonului, uremele papilare găsite la partea vătămată, declarațiile martorilor, rezultă că inculpatul comis faptele și nu se impune achitarea.
Pedeapsa este just individualizată, având în vedere gravitatea faptelor și starea de recidivă prev. de art.37 lit a Cod penal.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt potrivit art. 38513al. ultim, nu recunoaște faptele.
CURTEA
Asupra recursului penal formulat;
Din examinarea actelor dosarului, constată:
Prin sentința penală nr.305 din 1 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Costești, inculpatul (născut la data de 19 august 1985, domiciliat în comuna, județul A, deținut în Penitenciarul Colibași ) a fost condamnat la:
-1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208 alin.1 cu aplicația art.37 lit.a Cod penal;
-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.192 alin.1 cu aplicația art.37 lit.a Cod penal;
-3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.208, 209 alin.1 lit.i cu aplicația art.37 lit.a Cod penal;
-1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.192 alin.1 cu aplicația art.37 lit.a Cod penal.
In baza art.33, 34 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
In baza art.61 alin.1 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă de 334 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.344/2004 a Judecătoriei Costești, rest ce a fost contopit cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, dispunându-se să se execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, în condiții de penitenciar, cu aplicarea art.71 Cod penal, în limitele prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus arestul preventiv începând cu data de 12 iulie 2007.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 40 lei, despăgubiri civile, luându-se act de neconstituirea ca parte civile a părții vătămate.
In fine, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Spre a hotărî astfel, în fapt, prima instanță a reținut:
1.La data de 14 mai 2007, inculpatul trecând pe lângă locuința părții vătămate, aflată în comuna, sat, unde domiciliază și inculpatul, și ând că aceasta nu este prezentă în acel loc, s-a hotărât să sustragă bunuri din interior. Astfel, inculpatul a pătruns, fără drept, pe poarta de acces iar din interiorul locuinței a sustras o combină muzicală, marca "Philips", pe care a transportat-o la domiciliul său, unde a fost găsită de organele de poliție și restituită părții vătămate.
Faptele au fost încadrate în infracțiunile prevăzute de art.208 alin.1 Cod penal și art.192 alin.1 Cod penal.
2.La data de 10 iulie 2007, în jurul orelor 10,00, inculpatul a pătruns pe poarta de acces în domiciliul părții vătămate iar, apoi, prin efracție, a pătruns în locuință de unde a sustras un casetofon, mai multe casete audio și suma de 40 lei, pe care, de asemenea, le-a dus la domiciliul său, parte fiind restituite persoanei vătămate cu excepția sumei de bani pe care a cheltuit- Pentru suma de 40 lei, persoana vătămată a solicitat să fie despăgubită.
In drept, faptele inculpatului au fost încadrate în infracțiunile prevăzute de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.i Cod penal.
Situația de fapt a fost dedusă din probele administrate în cauză.
S-a făcut aplicațiunea dispozițiilor art.33, 34 Cod penal, privind concursul de infracțiuni, deoarece inculpatul a săvârșit mai multe infracțiuni înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele.
Tot astfel, s-a făcut aplicațiunea dispozițiilor prevăzute de art.37 lit.a Cod penal, privind recidiva postcondamnatorie, în raport de condamnarea la 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.334/2004 a Judecătoriei Costești, reținându-se că infracțiunile din prezenta cauză au fost săvârșite în perioada liberării condiționate, revocându-se, potrivit art.61 Cod penal, restul de 334 zile, rămas neexecutat.
Apelul formulat de inculpat, prin care s-a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținându-se că în mod greșit a fost condamnat, întrucât nu este autorul infracțiunilor ce i se impută, a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr.33 din 7 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Tribunalul a reținut că, dimpotrivă, inculpatul este autorul infracțiunilor pentru care a fost condamnat, probele administrate în cauză conducând la această concluzie.
Impotriva deciziei tribunalului, inculpatul a formulat recurs, susținând, și de această dată, că nu este autorul infracțiunilor ce i se pun în sarcină iar, în subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei, în sensul diminuării cuantumului acesteia.
Examinând hotărârile pronunțate, în raport de criticile formulate precum și din oficiu, în limitele și în conformitate cu dispozițiile art.385/6, 385/8 și 385/9 alin.3 Cod pr.penală, se constată că recursul este nefondat și va fi respins ca atare.
Cu referire la vinovăția recurentului-inculpat în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat:
Atât în cursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești s-a administrat un probatoriu amplu, respectiv cercetări la fața locului, planșe foto, reconstituiri, depoziții de martori, constatări tehnico-științifice, dactiloscopice etc. mijloace de probă din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul este autorul celor 4 infracțiuni săvârșite la datele de 14 mai și 10 iulie 2007.
Un fapt semnificativ în a dovedi vinovăția inculpatului îl reprezintă împrejurarea că bunurile sustrase au fost găsite în domiciliul său și apoi restituite părților vătămate și, aspect peste care în mod logic nu se poate trece.
Din constatarea tehnico-științifică dactiloscopică rezultă că au fost identificate impresiunile digitale ale inculpatului pe bunuri aflate în domiciliul părților vătămate (două tuburi de spray găsite în fața locuinței părții vătămate, 18).
In plus, atât în cursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, inculpatul a reD.ut săvârșirea faptelor. Astfel, în declarația aflată la fila 88, precizează: "În data de 10 iulie 2007 "am văzut că vecina mea, a plecat de la domiciliul ei și m-am decis să mă duc în cadrul domiciliului să-i fur acesteia ceva. In curtea domiciliului vecinei mele am intrat pe poarta principală, m-am dus în casă, însă am constatat că ușa era asigurată cu un lacăt și de aceea am mers spre fereastră unde am forțat ușor geamul și prin intermediul acestui geam am intrat în interiorul locuinței iar de pe o masă am luat suma de 40 lei, sub formă de trei bancnote. Am mers în camera de zi unde am găsit un casetofon și casete... pe care le-am luat". Aceleași precizări le face inculpatul și în legătură cu furtul din locuința părții vătămate.
Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a reD.ut săvârșirea faptelor, precizând: "Referitor la învinuire declar că reD. și regret comiterea faptei care mi se reține în sarcină" (106).
Aceleași recunoașteri ale săvârșirii infracțiunilor le-a făcut inculpatul și în fața primei instanțe, unde a arătat: " conținutul materialului de urmărire penală, al rechizitoriului și arăt că reD. comiterea tuturor faptelor, așa cum au fost descrise prin actul de sesizare".
In raport de acest probatoriu, susținerile inculpatului făcute în fața instanței de recurs sunt neîntemeiate și, ca atare, vor fi respinse.
In ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, se constată că a fost făcută în mod corect, în raport de dispozițiile art.72 Cod penal, potrivit cărora la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de gradul concret de pericol social al faptei săvârșite și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Aceste criterii de individualizare aplicate la speță, au condus la concluzia că se impune aplicarea unor pedepse a căror executare să se facă prin privare de libertate. De fapt, pedepsele stabilite sunt orientate spre minimul prevăzut de textele de lege încriminatoare, cu toate că pericolul social pe care-l prezintă recurentul este mărit, acesta fiind dedus din statutul de recidivist al recurentului, așa cum rezultă din fișa de cazier judiciar (27).
Nu este fără semnificație împrejurarea că în chiar perioada liberării condiționate, inculpatul în loc să-și corijeze conduita a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, ceea ce dovedește persistență în săvârșirea unor fapte antisociale, de același gen (furturi).
Prin urmare, pedepsele stabilite de către instanțe nu vor fi reduse deoarece, altfel, acestea nu și-ar mai putea atinge finalitatea înscrisă în art.52 din Codul penal.
Cum nici din oficiu nu au fost constatate motive de nelegalitate sau netemeinicie ale hotărârilor pronunțate, se va respinge ca nefondat recursul, în temeiul dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Pe cale de consecință, va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în raport de dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
Potrivit art.88 din Codul penal, se va deduce la zi perioada arestului preventiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr.33 din 7 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș.
Deduce la zi arestul preventiv.
Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul de avocat în sumă de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.Gh.-, G -, -,
Grefier,
Red.Gh.-
Tehnored.
Ex.3
Jud.fond
Jud.apel
10 aprilie 2008
Președinte:Gheorghe Diaconu ViocepreședinteJudecători:Gheorghe Diaconu Viocepreședinte, Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Gabriel Săndulescu
