Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 198/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 198-
Ședința publică din 01 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 3: Marioara Dumitru
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul penal declarat de "" FILIALA A, împotriva sentinței penale nr. 90 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, s-au luat în discuție actele și lucrările dosarului, precum și susținerile părților, așa cum au fost consemnate în încheiarea din data de 25 martie 2008, care face parte integrantă din prezenta decizie, fiind amânată pronunțarea la data de azi, când în urma deliberării s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Prin sentința penală nr. 90 din 19 februarie 2008 Tribunalul Argeșa respins plângerea formulată de petenta Fundația Culturală Memoria - Filiala A, cu sediul în P,-, jud. A, împotriva rezoluției nr. 517/II/2/2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș și a fost bligată petenta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că rezoluția contestată este legală și temeinică, întrucât suspiciunea de omor, în legătură cu care au fost efectuate cercetările, nu a fost confirmată.
S-a constatat, din actele premergătoare începerii urmăririi penale, că la sesizarea făcută la data de 16.11.2006 de numitul, potrivit căreia în timpul unor lucrări de excavație efectuate în incinta fostului Penitenciar Pitești au fost identificate mai multe fragmente de oase, procurorul a dispus efectuarea unei expertize antropologice la Institutul de Medicină Legală " Minovici" B; din concluziile raportului de expertiză a rezultat, însă că osemintele examinate sunt de origine animală, provenind cel mai probabil de la mai multe bovine.
Nici un os nu este de origine umană.
Judecătorul fondului a observat că nu s-au încălcat dispozițiile art. 107 alin. 4 Cod procedură penală deoarece, pe de o parte, probele nu au fost ridicate de la petentă, ci din incinta fostului Penitenciar Pitești, iar pe de altă parte petenta nu a invocat pretinsa nulitate în termenul prevăzut de art.197 alin. 4 Cod procedură penală.
În termen legal, petenta a declarat recurs împotriva sentinței penale, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, iar pe fond - admiterea plângerii, cu consecința desființării rezoluției și trimiterii cauzei la parchet, în vederea începerii urmăririi penale.
Se susține, în motivarea recursului, că modul de efectuare a cercetărilor a fost defectuos, întrucât din fragmentele osoase prelevate nu s-au păstrat mostre pentru comparație, așa încât nu se poate ști dacă medicii care au efectuat expertiza au avut la dispoziție materialul recoltat de la fața locului, ori s-a procedat la substituirea fragmentelor osoase cu altele, de origine animală.
Această bănuială persistă, în opinia petentei, cu atât mai mult cu cât mai mulți deținuți au dispărut în fostul penitenciar, în perioada comunistă, presupunerea fiind aceea că au fost uciși, iar trupurile lor neînsuflețite - ascunse, iar pe locul unde s-a aflat Penitenciarul Pitești nu a fost niciodată abator de animale.
Deși, dată fiind perioada de timp scursă de la acele evenimente, ar putea fi prescrisă răspunderea penală, descoperirea adevărului despre cele întâmplate atunci, în sensul stabilirii identității victimelor și a celor ce le-au ucis, este deosebit de importantă.
Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, cum și sub toate aspectele, astfel cum impun exigențele art. 385/6 alin. ultim din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursul este nefondat, pentru argumentele ce urmează a fi expuse.
Cu ocazia efectuării, la data de 15.11.2006, a unor lucrări de excavație pe șantierul situat în locul în care fusese amplasat fostul Penitenciar Colibași, numitul a descoperit, sub niște grinzi de beton, fragmentele unor oase ( 2 dosar parchet).
Au fost sesizate organele de cercetare penală, iar cu ocazia deplasării procurorului la fața locului, s-a constatat că în beton sunt fixate mai multe fragmente osoase, iar la o adâncime de circa 3,8 au fost observate oseminte.
Au fost efectuate fotografii și filmări judiciare, iar fragmentele osoase descoperite au fost ambalate în plicuri de hârtie și sigilate ( 3, 4 și 7 - 33 dosar parchet).
Întrucât pentru lămurirea cauzei era nevoie de concluziile unor experți, procurorul a dispus efectuarea unei expertize antropologice, cu următoarele obiective: dacă materialul osos este de origine u mană sau animală; în cazul în care oasele sunt de natură umană, dacă aparțin unuia și aceluiași schelet uman; sexul, talia și vârsta persoanei la data survenirii decesului; starea de sănătate generală reflectată de țesutul osos, etc. ( 36 dosar parchet).
Pentru efectuarea lucrării, s-au pus la dispoziție experților fragmentele osoase găsite la data de 16.11.2006 în incinta fostului penitenciar, ambalate în plicuri de hârtie sigilate, astfel cum au fost ridicate de la fața locului.
La data de 03.07.2006, a fost depus raportul de expertiză ( 38 - 40), ale cărui concluzii sunt în sensul că toate oasele examinate sunt de origine animală.
Pentru răspunsurile la celelalte întrebări, se recomandă a se adresa unui laborator de anatomie, eventual Laboratorul de medicină legală veterinară.
În raport de acestea, procurorul a dispus, prin rezoluția din data de 25.07.2007, neînceperea urmăririi penale, întrucât fapta reclamată nu există.
Primul - procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, fiind sesizat în conformitate cu dispozițiile art. 278 Cod de procedură penală, a respins ca neîntemeiată plângerea, considerând că soluția adoptată este legală și temeinică.
Verificând rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în mod corect judecătorul fondului, învestit potrivit art. 278/1, a respins ca nefondată plângerea.
Cercetarea la fața locului, efectuată potrivit dispozițiilor art. 129 și următoarele din Codul d e procedură penală, a fost finalizată cu procesul - verbal despre care am făcut anterior vorbire, în care sunt consemnate toate datele precizate în art. 131 alin. 1, respectiv: descrierea amănunțită a situației locului, a urmelor găsite, a obiectelor examinate și a celor ridicate, a poziției și stării celorlalte mijloace materiale de probă.
Este adevărat că în actul respectiv se menționează că au fost prezenți la cercetare cei doi martori asistenți, și care, însă, nu au semnat pe fiecare pagină și la sfârșit, așa cum prevede art. 91 alin. 2.
Această împrejurare nu este de natură a atrage sancțiunea nulității actului întocmit, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 129 alin. 2 din cod, participarea martorilor asistenți la efectuarea cercetării la fața locului nu este obligatorie indiferent de situație.
În plus, fotografiile judiciare, realizate cu respectarea întocmai a procedeelor de fotografiere la fața locului, redau în mod amănunțit situația de la locul faptei, precum și fragmentele osoase descoperite acolo, identice cu cele surprinse de reprezentantul petentei în planșele depuse la dosarul nr. 517/II/2/2007.
În ceea ce privește nerespectarea de către organele de cercetare penală a dispozițiilor art. 107 Cod de procedură penală, invocată de petiționară, curtea constată că aceste dispoziții legale nu sunt aplicabile în speță.
Textul de lege menționat prevede că probele pentru analiză se iau cel puțin în dublu și se sigilează. Una dintre probe se lasă celui de la care se ridică, iar în lipsa acestuia, uneia din persoanele arătate în art. 108 alin. final.
Dispozițiile legale citate sunt conținute în articolul ce are ca denumire marginală "Identificarea și păstrarea obiectelor", cuprins în secțiunea a VIII - a, Titlul III, Partea generală, intitulată "Ridicarea de obiecte și înscrisuri. Efectuarea perchezițiilor".
Ridicarea de obiecte sau înscrisuri ce pot servi ca mijloace de probă în procesul penal, ca act procedural distinct de percheziție, se efectuează prin prezentarea la domiciliul persoanei care le deține, consemnându-se modul în care au fost ridicate obiectele sau înscrisurile, într-un proces - verbal.
Pentru a se înlătura suspiciunea înlocuirii lor, din probele pentru analiză recoltate se lasă o parte și celui de la care se ridică, existând, astfel, posibilitatea comparării ulterioare.
În cazul infracțiunii de omor, cercetarea criminalistică prezintă anumite particularități, una dintre regulile importante fiind aceea că, la început, în câmpul infracțional vor intra numai procurorul și medicul legist. Aceasta, pentru a se evita posibilitatea distrugerii de urme și modificarea poziției obiectelor.
utilă este aparatura video, utilizată în speța de față, pentru operativitatea cercetărilor și pentru reținerea completă a imaginii întregului loc în care s-au identificat cadavrele ori părți ale acestora.
În continuare, se procedează la examinarea cadavrului ori a fragmentelor osoase descoperite, presupus a fi umane.
Expertiza antropologică a fost efectuată tocmai pentru a se lămuri aspecte esențiale pentru cauză, cum ar fi acela al provenienței fragmentelor osoase descoperite. Era important, în acest scop, a fi supus analizei tot ce fusese descoperit la fața locului.
În situația investigării unui omor, în mod evident părțile componente ale trupului ori fragmentele osoase descoperite nu pot fi dispersate, așa cum pretinde recurenta - petentă, căci fiecare dintre acestea are un rol important în stabilirea unor date cum ar fi: identitatea victimei, vârsta acesteia, data decesului, etc.
Cum medicilor experți le-au fost puse la dispoziție, pentru a fi examinate, plicurile de hârtie sigilate cu sigiliul tip nr. 14870 (acelea despre care se face vorbire în procesul - verbal de cercetare la fața locului) conținând oasele și fragmentele osoase descoperite cu ocazia excavațiilor efectuate pe șantier, suspiciunile recurentei, că s-ar fi procedat la înlocuirea probelor, apar ca neîntemeiate.
De menționat că în expertiză se consemnează faptul că "oasele examinate sunt în număr de 128, de culoare gălbuie, lipsite de părți moi. - unele dintre ele prezintă zone de așchiere și de întrerupere a continuității osoase, de culoare albicioasă (consecutiv manevrelor de excavare), iar altele prezintă zone de întrerupere a continuității de culoare gălbuie (consecutiv tranșării cel mai probabil în scopuri culinare)."
Pentru cele ce preced, curtea va respinge ca nefondat recursul, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) din Codul d e procedură penală și va menține sentința atacată, ca legală și temeinică.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 din același cod,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta FUNDAȚIA CULTURALĂ "" FILIALA, împotriva sentinței penale nr.90 din 19 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
Obligă pe petentă la 100 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 1 aprilie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex./12.04.2008
Jud.fond:.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Gabriel Săndulescu, Marioara Dumitru
