Furtul (art.208 cod penal). Decizia 28/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 208 - 209. -
(Număr în format vechi 142/MF/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 28
Ședința publică de la 25 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Rădulescu PREȘEDINTE SECȚIE
- - - - JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
GREFIER: - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror a din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
****************************************************
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de inculpații -, și, ambii aflați în stare de libertate, trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj nr. 999/P/2004 pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. b cu aplicarea art. 37 lit. b și 75 lit. c Cod Penal, în ceea ce - l privește pe inculpatul cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod Penal, împotriva sentinței penale nr. 13 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns partea responsabilă civilmente, lipsind apelantul - inculpat, pentru care s-a prezentat apărător ales avocat, apelantul - inculpat partea responsabilă civilmente, partea civilă SUCURSALA - O - C, autoritatea tutelară Consiliul Local, intimatul Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelanții - inculpați au fost citați și prin afișare la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea, respectiv Consiliul Local, precum și împrejurarea că pe numele apelantului - inculpat minor s-a emis mandat de aducere, care nu a fost executat, la dosar depunându-se proces - verbal întocmit de agent din cadrul Postului de Poliție, din care rezultă că inculpatul este plecat de circa 1 lună în Spania la muncă, iar părinții nu cunosc adresa la care acesta locuiește.
Se învederează de asemenea lipsa de apărare a apelantului - inculpat.
Avocat pentru apelantul - inculpat, învederează instanței că avocat i-a solicitat să o substituie, urmând ca până la sfârșitul ședinței să depună delegație de substituire. Mai învederează de asemenea faptul că la instanța de fond i-a reprezentat pe ambii inculpați, aceștia nu au interese contrare și cunoaște cazul.
Mai arată că amândoi frații lucrează în Spania și știu că astăzi au termen de judecată.
Instanța admite substituirea.
Avocat, arată că partea responsabilă - civilmente, prezent în fața instanței la acest termen, ar fi cerut o amânare pentru a obține o declarație consulară de retragere a apelului și de către inculpatul.
Cererea de amânare este pusă în discuție.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că orice formă de cerere de retragere, în lipsa inculpatului care să fie în fața instanței și să declare să-și retrage apelul nu poate fi avută în vedere; practic nu se opune la amânare, dar Ministerul Public se va opune la retragere întrucât cererile de retragere se fac personal în fața instanței.
Instanța respinge cererea de amânare motivat de împrejurarea că este necesară prezența persoanei, care personal să își exprime fără echivoc voința și, în orice caz instanța a mai acordat termene pentru ca ambii inculpați să se prezinte în instanță, iar aceștia nu s-au prezentat.
Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței a pune în discuție lipsa de competență a instanței de fond, respectiv a Tribunalului Dolj, la data judecării față de decizia 610 / 20.06.2007 a Curții Constituționale, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. III alin. 2 și alin. 3 teza întâi din Legea nr. 356/2006 de modificare a Codului d e procedură penală.
În situația în care instanța împărtășește acest punct de vedere solicită să se ia act de retragerea apelului inculpatului minor, admiterea apelului declarat de inculpatul major, extinderea efectelor acestuia și cu privire la inculpatul minor, desființarea hotărârii pronunțată de tribunal și trimiterea cauzei la Judecătoria Craiova spre competentă soluționare în primă instanță.
Avocat pentru apelanții - inculpați și, față de excepția invocată lasă la aprecierea instanței.
Partea responsabilă civilmente arată că își însușește concluziile apărătorului.
CURTEA:
Asupra apelurilor declarate;
Prin sentința penală nr. 13 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr-, s-au dispus următoarele:
1. În baza art. 208 alin.1, art. 209 alin.1 lit.a și al.3 lit.b cu Cod Penal aplic.art. 75 lit.c și art. 37 lit.a Cod Penal, cu aplic.art. 74 lit.c și art.76 lit.c Cp. a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de:
- 1 an închisoare, cu aplic.art. 71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.bCp.
În baza art. 83 Cp a revocat beneficiul suspendării condiționate privind pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată prin 697/10.11.2002 a Judecătoriei Băilești, iar în baza art. 7 din Legea 543/2002 revocat și beneficiul grațierii pentru aceeași pedeapsă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 an închisoare aplicată mai sus și pe lângă aceasta, pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu executare în regim de detenție, cu aplicarea art. 71 și 64 lit.a teza a II-ași lit.b cp.
2. În baza art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.a și alin.3 lit.b Cp cu aplicarea art. 99 și art. 109 Cp, cu aplic.art.74 lit.a și c Cp și art. 76 lit.d Cod penal condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de:
- 8 luni închisoare cu interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cp cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art.110 Cp a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an și 2 luni, iar în baza art. 71 alin.5 Cp dispune suspendarea executării pedepsei accesorii.
În baza art. 359 Cpp a atras atenția inculpatului asupra dispoz.art. 83 Cp privind revocarea suspendării pedepsei.
În baza art. 118 lit.b Cod penal confiscat de la inculpați în favoarea statului, următoarele bunuri: o secure, un bomfaier, 3 (trei) chei fixe, un de 5 kg, ridicate în baza procesului verbal întocmit de Poliția Municipiului Băilești (fila 7 dosar urmărire penală).
În baza art. 347 Cpp a disjuns acțiunea civilă formulată de A-Suc.Dunăre-O și a fixat termen de judecată la data de 6.03.2008.
În baza art. 191 Cpp a obligat pe inculpatul la plata sumei de 100 lei RON și pe inculpatul la plata aceleiași sume cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele considerente de fapt și de drept:
Prin rechizitoriul parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, înregistrat inițial pe rolul instanței- Secția Penală la data de 25.01.2006 și în urma încheierii nr. 143/11.09.2006 a acestei secții, înregistrat la data de 14.09.2006 pe rolul Secției de Minori și Familie a Tribunalului Dolj, au fost trimiși în judecată inculpații, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. și al.3 lit.b Cod Penal, cu aplicarea art. 37 lit.b și art. 75 lit.c și Cod Penal pentru infracțiunea prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit. și al.3 lit.b
Cod PenalS-a reținut în sarcina lor că în data de 18.08.2004, în jurul orelor 7,00 după o înțelegere prealabilă s-au deplasat cu căruța părinților lor cu un, un bomfaier, o secure, chei fixe, la stația de irigat 35 și au sustras componente ale stației de irigat, intenționând să le valorifice, fiind însă depistați de organele de poliție în apropierea depozitului.
Fiind audiați de instanță ( filele 58 și 74 dosar ), inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Inculpatul minor ( fila 58 ) a arătat că nu a participat la sustragerea bunurilor împreună cu fratele său, ci acesta săvârșit singur fapta, lucru pe care l- arătat ulterior când au fost opriți de organele de poliție.
A mai arătat că inculpatul l-a luat de acasă în jurul 12-13 și pe parcursul deplasării spre Municipiul Băilești nu a discutat cu acesta despre ce are în căruță.
Inculpatul ( fila 74 ) a arătat că respectivele componente le-a găsit în iarbă în timp ce cosea, uneltele găsite asupra lui intenționa să le folosească la scosul unor buturugi și confirmă susținerile fratelui său, inculpatul.
Ambii inculpați au arătat că declarațiile de recunoaștere în faza de urmărire penală le-au făcut la sugestia organelor de urmărire penală care le-au promis că vor scăpa nepedepsiți.
În ceea ce privește pe inculpatul, minor la data săvârșirii faptei după termenul de judecată la care a fost audiat, nu s-a mai prezentat, deși a fost citat cu mandate de aducere și procese verbale de constatare pentru toate termenele de judecată.
Conform proceselor verbale de căutare a rezultat că acesta este plecat în localitatea Sibiu unde muncește, aspect confirmat pe parcursul procesului de către tatăl inculpatului, partea responsabilă civilmente, inclusiv la ultimul termen de judecată din 7.08.2008 când a menționat că inculpatul are cunoștință de proces, sens în care l-a și telefonat din județul Sibiu.
De asemenea apărătorul inculpatului și partea responsabilă civilmente au solicitat consecutiv amânarea cauzei pentru a se prezenta și acest inculpat la judecată, menționând că urmează să se întoarcă în localitate, fapt care nu s-a întâmplat.
Având în vedere că inculpatul a fost prezent pe parcursul termenelor de judecată, a fost audiat iar ulterior s-au făcut toate demersurile legale pentru a fi căutat, s-a apreciat pe baza actelor de la dosar că acesta se sustrage de la judecată, fiind incidente disp.art. 484 alin.1
C.P.P.Examinând actele și lucrările dosarului, probele administrate în cursul urmăririi penale și cele efectuate nemijlocit în cursul cercetării judecătorești, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 18.08.2004, în jurul orelor 7,00 după o înțelegere prealabilă, învinuitul și, care sunt frați, au plecat de la domiciliul lor situat în comuna, județul D, iar de aici au luat la ei, un, un bomfaier, o secure, chei fixe și cu ajutorul căruței părinților lor s-au deplasat la stația de irigat 35, cu intenția de a sustrage componente din metal, pe care ulterior să le valorifice pentru a face rost de bani.
Astfel, ajungând aici, cei doi învinuiți au pătruns în incinta stației 35 urcându-se pe loitra căruței iar apoi pe un bazin, iar de aici cu ajutorul unei frânghii au coborât în interiorul stației.
Cu ajutorul ului pe care îl aveau asupra lor au spart carcasa de la o pompă, au tăiat cu bomfaierul un ax al acesteia, iar de la o altă pompă au smuls un ax.
De asemenea, învinuiții cu ajutorul ului au spart trei postamente din metal ale, ce erau prinse în beton, precum și o din fontă, aflate într-un cămin.
Bunurile astfel dislocate le-au scos din interiorul stației cu ajutorul unei frânghii, după care le-au încărcat în căruță iar de aici s-au îndreptat către SC SA Băilești, unde intenționau să valorifice fierul vechi astfel obținut.
Cei doi au fost depistați de organele de poliție în apropierea depozitului Băilești și conduși ulterior la sediul Poliției Băilești pentru stabilirea întregii activități infracționale.
Pe timpul cercetărilor învinuiții au avut o atitudine sinceră recunoscând și regretând faptele comise.
Vinovăția inculpaților sub aspectul comiterii faptelor de care sunt acuzați este dovedită prin: proces verbal de constatare, planșe foto, proces verbal de ridicare de bunuri, adresă prejudiciu, proces verbal de conducere în teren, declarațiile inculpaților, declarații martori, coroborate cu declarațiile inițiale de recunoaște a faptelor.
În ceea ce privește susținerile inculpaților, declarațiile acestora au fost avute în vedere prin prisma art. 69.C.P.P. în măsura în care s-au coroborat cu fapte și împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente în cauză.
Susținerile lor în cursul cercetării judecătorești că au dat acele declarații la urmărirea penală la sugestia organelor de poliție nu au fost apreciate ca fiind probate, iar pe de altă parte au fost asistați la luarea declarațiilor de apărători din oficiu.
Totodată apărările formulate de aceștia în cursul cercetării judecătorești în sensul că ar fi găsit acele componente ale stației de irigat, fără a le sustrage și distruge au fost infirmate de probatoriul administrat, astfel procesul verbal de constatare ( fila 2 dosar urmărire penală), însoțit de planșe fotografice ( fila 3-7 ), dovadă ridicare bunuri ( fila 12 ) din care rezultă bunurile găsite asupra lor și sculele folosite în acest scop, inclusiv chei fixe infirmând apărarea că ar fiu intenționat să scoată buturugi, proces verbal de conducere în teren, declarațiile martorilor asistenți și, probatorii care confirmă că inculpații au condus organele de cercetare la Stația de pompare nr. 35 AC și au descris detaliat modul de operare și săvârșire a faptei.
În ceea ce privește declarațiile martorilor (fila 57 ) și ( fila 197 ) audiați în apărare, nu s- reținut pe baza lor o stare de fapt contrară, aceștia cunosc aspecte anterioare plecării de la domiciliu a inculpaților în ziua respectivă, iar susținerea că stația de pompare nu mai era în stare de funcționare de 10 sau 15 ani este contrazisă de adresa A -Sucursala Dunăre O ( fila 16 dosar urmărire penală ) și declarațiile martorului, inginer în cadrul.
Ca atare, față de întreg probatoriul administrat, instanța a considerat că revenirea inculpaților asupra declarațiilor anterioare de recunoaștere nu este justificată și apărările lor formulate în cursul cercetării judecătorești nu au fost confirmate de probatoriul administrat.
În ceea ce privește pe inculpatul, instanța a pus în discuție ( filele 184 și 198 ) starea de recidivă, din dispozițiile art. 37 lit.b, reținerea dispozițiilor art. 37.lit.a Cod Penal, având în vedere sentința penală nr. 647/10.08.2007 a Judecătoriei Băilești, definitivă prin neapelare la data de 24.12.2002, infracțiunea în prezenta cauză fiind săvârșită în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei, deci în stare de recidivă postcondamnatorie.
Conform fișei de cazier ( fila 32 dosar urmărire penală ) și comunicării Judecătoriei Băilești acest inculpat a fost condamnat prin sentința penală nr. 697/2002 a Judecătoriei Băilești la o pedeapsă de 1 ani și 2 luni închisoare cu aplicarea art. 81.Cod Penal, pedeapsă grațiată administrativ în baza art. 1,7 8 din legea 543/2002 modificată.
Având în vedere că fapta din prezenta cauză a fost săvârșită la data de 18.04.2004, deci atât în cursul termenului de încercare redus ( 2 ani ) ca urmare a efectelor grațierii, conform art. 13 alin. 2 din Legea 546/2002, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 83.Cod Penal, instanța dispus revocarea suspendării condiționate privind pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, iar în baza art. 7 din Legea 543/2002 revocat și beneficiul grațierii acordat pentru aceeași pedeapsă, urmând să fie executată alături de pedeapsa aplicată în cauză.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată în cauză acestui inculpat, a avut în vedere gravitatea faptei săvârșite, modul și mijloacele concrete de săvârșire, împrejurările comiterii faptelor, vârsta sa și atitudinea de recunoaștere în faza de urmărire penală, perspectivele de reintegrare în societate așa cum rezultă din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune ( filele 66-69), aspecte pe care instanța le- avut în vedere și a reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante prev.de art. 74 lit.c și 74 alin.2 și Cod Penal l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare cu interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a ( dreptul de a fi ales ) și lit.- b
Cod PenalLa individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului minor a avut în vedere contribuția sa concretă la săvârșirea infracțiunii, modul și mijloacele de săvârșire, vârsta inculpatului minor, lipsa antecedentelor penale, atitudinea de recunoaște a faptei, perspectivele de integrare în societate ( filele 62-65), acestea din urmă reținându-le ca și circumstanțe atenuante în favoarea acestuia, în condițiile prev. de art. 74 lit.a și c Cod Penal, și l-a condamnat pe acest inculpat la o pedeapsă de 8 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. teza a II-a și lit.b cu Cod Penal titlu de pedeapsă accesorie.
Cu privire la pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor arătate mai sus instanța a apreciat că aceasta este necesară și proporțională în speță față de natura, gravitatea faptelor și persoana inculpaților care relevă că aceștia nu au avut capacitatea și maturitatea de a respecta o valoare fundamentală, respectiv proprietatea și importanța unor bunuri.
În baza art. 110.Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a pedepsei a executării pedepsei aplicate inculpatului minor, iar în baza art. 71 al.5 și Cod Penal a suspendării pedepsei accesorii, considerând că scopul pedepsei, conform art. 32.Cod Penal, poate fi atins și fără privare de libertate, este suficientă pentru educarea inculpatului, minor la data săvârșirii faptei.
În baza art. 359.C.P.P. a atras atenția inculpatului asupra disp.art. 83.Cod Penal, privind revocarea suspendării.
În baza art. 118 lit.b Cod Penal, a dispus confiscarea de la inculpați în favoarea statului a următoarelor bunuri: o secure, un bomfaier, 3 (trei) chei fixe, un de 5 kg, ridicate în baza procesului verbal întocmit de Poliția Municipiului Băilești (fila 7 dosar urmărire penală).
În ceea ce privește latura civilă se reține că A -Sucursala Dunăre-O s-a constituit parte civilă cu suma de 20.990 lei reprezentând prejudiciu cauzat de inculpați prin sustragerea componentelor Stației 35 și aducerea acesteia în stare de întrebuințare.
Inculpații prin apărător au contestat valoarea acestui prejudiciu ( fila 175 și 233 - 234 dosar instanță și au invocat ordinul 1753/22.11.2004, respectiv că nu s-a avut în vedere gradul de uzură componentelor Stației de pompare.
Conform dovezii de predare primire ( fila 12 dosar urmărire penală ) s-au predat de către organele de cercetare penală părții civile următoarele componente: 1 bucată pompă 200 fără rotor, 1 bucată pompă MA 200, 1 bucată crapodină pompă MA, 3 bucăți postament pompă și 1 bucată corp DN 4001.
Întrucât cuantumul prejudiciului a fost contestat de inculpați sarcina probei dovedirii acestui prejudiciu revine părții civile care în speță nu a făcut dovada cuantumului lui cu nici un mijloc de probă, respectiv costul de achiziție a componentelor sustrase cu caracteristici și grad de uzură similar ( conform art. 50 din ordinul 1753/22.11.2004 ), deviz de lucrări.
Ca atare, nefiind lămurită întinderea prejudiciului cauzat și având în vedere că rezolvarea pretențiilor civile ar provoca întârzierea soluționării acțiunii penale ( a se vedea că partea civilă a răspuns la prima dresă a instanței abia la data de 2.10.2007- fila 174, în baza art. 347.C.P.P. tribunalul disjuns acțiunea civilă și a fixat termen de judecată la data de 6.03.2008.
În baza art. 191.C.P.P. a obliga pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat apel ambii inculpați, fără a-l motiva.
La termenul din 7 mai 2008, inculpatul, minor la data săvârșirii faptei, dar major la data promovării apelului, a declarat oral și în scris că înțelege să își retragă apelul declarat împotriva sentinței penale 13 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr-.
Ulterior acestui termen, inculpatul nu s-a mai prezentat în instanță, deși prezența sa era obligatorie în raport cu disp. art. 484 alin. 1 Cod procedură penală, iar Curtea a pus în vedere acestuia necesitatea prezentării sale la termenul acordat.
Având în vedere această împrejurare, instanța a dispus citarea sa cu mandat de aducere potrivit art. 183 Cod procedură penală, precum și citarea sa la domiciliul cunoscut și prin afișare la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială s-a săvârșit infracțiunea.
S-au făcut toate demersurile legale pentru ca acest inculpat să fie prezent în instanță și având în vedere conținutul procesului verbal de căutare, potrivit căruia inculpatul nu se află la domiciliu de cca. o lună, fiind plecat în Spania unde nu are reședință sau domiciliu cunoscut, Curtea a apreciat pe baza actelor de la dosar că acesta se sustrage de la judecată, fiind incidente disp.art. 484 alin.1 teza finală Cod procedură penală.
La termenul de astăzi, 25 iunie 2008, s-a pus în discuția părților prezente incidența în cauză dispozițiilor deciziei nr. 610 / 20.06.2007 a Curții Constituționale, prin care s-a admis excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art.III alin.(2) i alin.(3) teza întâi din Legea nr.356/2006 pentru modificarea i completarea Codului d e procedură penal, precum i pentru modificarea altor legi i s-a constatat ă aceste dispozi ii sunt neconstitu ionale.
Dispozițiile legale care au fost declarate neconstituționale și care interesează în cauză, prevăzute de art. II alin. 3 teza întâi, sunt următoarele:Cauzele aflate în curs de judecatăla data intrrii în vigoare a prezentei legi vor continua ă fie judecate de instan ele competente, potrivit dispozi iilor aplicabile anterior acestei date. În caz de admitere a apelului sau a recursului, dacă se dispune desfiin area sau, după caz, casarea hot rârii i rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instan a competent, potrivit prezentei legi.
Având în vedere soluția pronunțată de Curtea Constituțională și disp. art. art. 31 alin. 1, din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie, precum și cele prev. de art. 31 alin. 3 teza I din același act normativ, care se referă la suspendarea, respectiv încetarea efectelor juridice ale dispozițiilor legale constatate neconstituționale, rezultă că în privința cauzelor aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Legii 356/2006, acestea nu vor continua să fie judecate de instanțele competente potrivit dispozițiilor aplicabile anterior acestei date, ci vor fi trimise la instanțele competente potrivit acestei legi.
Or, în conformitate cu disp. art. 25 alin. 1 Cod procedură penală, judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe, iar printre infracțiunile prevăzute în art. 27 pct. 1 lit. a Cod procedură penală, așa cum a fost modificat prin Legea 356/2006, ce se judecă de tribunal în primă instanță, nu figurează și furtul calificat prev. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a și alin. 3 lit. b Cod penal, pentru care au fost cercetați și trimiși în judecată cei doi inculpați.
Prin urmare, competența materială de soluționare în primă instanță a acestei infracțiuni aparține judecătoriei, iar nu tribunalului.
Teritorial, competența aparține Judecătoriei Băilești, în conformitate cu disp. art. 30 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, având în vedere locul unde s-a săvârșit infracțiunea.
În cauză, tribunalul în mod greșit a soluționat cauza în primă instanță, neobservând dispozițiile legale relative la competență, în contextul declarării neconstituționale a disp. legale tranzitorii prev. de art. III alin. 3 teza întâi din Legea 356/2006, fiind incident cazul de nulitate absolută prev. de art. 197 alin. 2 teza Cod procedură penală, care nu poate fi înlăturată în nici un mod, poate fi invocată în orice stare a procesului și care se ia în considerare chiar din oficiu.
Așadar, analizând apelul potrivit art. 371 alin. 2 Cod procedură penală exclusiv sub acest aspect de drept, în baza art. 379 pct. 2 lit. b teza finală Cod procedură penală, se va admite apelul inculpatului ca fondat, se va desființa sentința tribunalului se va dispune rejudecarea cauzei de către instanța competentă material și teritorial, Judecătoria Băilești.
Se vor extinde efectele apelului declarat de inculpatul și asupra inculpatului, în baza art. 373 Cod procedură penală, întrucât prin soluția pronunțată nu se creează acestei părți, o situație mai grea.
Față de prioritatea în examinare a chestiunii legate de competența materială în primă instanță și de soluția de desființare cu trimitere spre rejudecare ce s-a impus, apare inutilă examinarea pe fond a apelului declarat de inculpatul .
În orice caz, în ceea ce privește apelul declarat de inculpatul, major la data declarării apelului, în baza art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, se va lua act de retragere - având în vedere cele arătate în precedent cu privire poziția exprimată fără echivoc apelantului - din care rezultă cu claritate conținutul și sensul pe care a înțeles să -l dea solicitării sale printr-o exprimare liberă a voinței și că instanța este ținută să se pronunțe limitele investirii și să dea o rezolvare firească, adecvată intenției reale a titularului cererii.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 13 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr-.
Admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 13 din 21 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția pentru Minori și Familie în dosarul nr-, ca fondat.
Extinde efectele apelului declarat de inculpatul și asupra inculpatului.
Desființează sentința și dispune rejudecarea cauzei de instanța competentă, Judecătoria Băilești.
Chletuielile judiciare din apel, din care 100 lei avocat oficiu pentru inculpatul, ce se vor vărsa din fondurile Ministerului Justiției, rămân în sarcina statului.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 25 iunie 2008.
Președinte, Judecător
a
Grefier,
Red. TR/4 ex.
14.07.2008
Jud.fond AC
Președinte:Tatiana RădulescuJudecători:Tatiana Rădulescu, Mariana Pascu