Furtul (art.208 cod penal). Decizia 373/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂN I

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA NR.373

Ședința publică din data de 14 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Elena Zăinescu

JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea

JUDECĂTOR 3: Mihai Viorel

GREFIER - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26 martie 1985, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.44 din 20.02.2008 a Tribunalului Prahova, în dosarul nr-, prin care a fost admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.2290/13.11.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin urmare:

S-a desființat în parte, în latură penală, sentința penală nr.2290/2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în sensul că s-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71 și 64 lit.a și b cu excepția dreptului de a alege, precum și aplicarea art.65 alin.2, în sensul că aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b, cu excepția dreptului de a alege pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art.383 raportat C.P.P. la art.350 s C.P.P.-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat, iar în baza art.88 s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 15.05.2007 la zi.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate, cheltuielile judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.

La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest la enitenciarul Ploiești, asistat de apărător desemnat din oficiu, cu delegație avocațială nr.16060/2008, din cadrul Baroului P, lipsă fiind intimații părți civile și G, precum și intimații părți vătămate, și G.

Procedura de citare nelegal îndeplinită, cu intimata-parte vătămată G, a cărei dovadă de îndeplinire a procedurii de citare a fost restituită la dosar cu mențiunea "destinatar necunoscut".

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Cu permisiunea instanței, avocat a luat legătura cu recurentul inculpat, precizând că acesta solicită acordarea unui termen de grefă pentru studierea dosarului.

Curtea, în ceea ce privește lipsa de procedură învederată cu intimata-parte vătămată G, apreciază că nu se impune amânarea cauzei, având în vedere că această parte nu s-a constituit parte civilă.

Încuviințează cererea recurentului inculpat de acordare a unui termen de grefă, fixează acest termen pentru data de astăzi, la arhiva instanței, în prezența apărătorului desemnat din oficiu, urmând a se relua cauza.

La doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest la enitenciarul Ploiești, asistat de apărător desemnat din oficiu, cu delegație avocațială nr.16060/2008, din cadrul Baroului P, lipsă fiind intimații părți civile și G, precum și intimații părți vătămate, și G.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se arată de avocatul desemnat din oficiu al recurentului inculpat că s-a procedat la studierea dosarului la grefa instanței și că nu au cereri prealabile de formulat în cauză.

De asemenea, reprezentantul Ministerului Public menționează că nu are cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.

Curtea, luând act că nu sunt alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, precizează că prin recursul de față critică ambele hotărâri pronunțate anterior în cauză, atât cea pronunțată de Judecătoria Ploiești cât și decizia pronunțată în apel, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate.

Solicită se avea în vedere că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt, ci numai de cea de viol, nevinovăția sa fiind susținută de toate declarațiile martorilor audiați în cauză, în fața instanței de fond cât și la urmărirea penală.

Arată că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de viol este prea mare, față de circumstanțele reale și cele personale.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate, iar pe fond, achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de furt și redozarea pedepsei stabilită pentru infracțiunea de viol.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că inculpatului i-a fost aplicată de Judecătoria Ploiești, și menținută de instanța de apel, o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol, reținându-se și starea de recidivă postcondamnatorie.

În condițiile în care limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea de viol sunt 3-10 ani închisoare, concursul de infracțiunii reținut în sarcina inculpatului precum și starea de recidivă, apreciază că a fost corect aplicată pedeapsa acestuia, corespunzător criteriilor de individualizare prevăzute de art.72

Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefundat, să se compută detenția preventivă a inculpatului de la 15.05.2007 la zi și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Recurentul inculpat, având cuvântul personal, solicită se avea în vedere că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de viol este foarte mare, că are un copil minor în întreținere și doi frați mai mici de care nu are cine să se îngrijească, deoarece tatăl său a decedat în urmă cu doi ani, el fiind singurul întreținător de familie.

De asemenea, solicită achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de furt, urmând a se constata că această infracțiune nu a fost dovedită ca fiind comisă de el, în condițiile în care rucsacul în cauză se afla la 50 m distanță de locul unde se afla, iar asupra sa nu s-a găsit nici un telefon mobil, acest din urmă aspect reieșind din declarațiile martorilor audiați în cauză.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față,

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.2290 din data de 13.11.2007 Judecătoria Ploiești l-a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26.03.1985, în P, județul P, domiciliat în comuna, sat-, județul P, CNP -, deținut în Penitenciarul Ploiești, cetățean român, recidivist, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii furt calificat, prev. și ped. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.d, g, i, alin.2 lit.b pen. cu aplicarea art.41 alin.2 și art.37 lit.a pen. precum și la pedeapsa de 6 ani închisoare și trei ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b pen. pentru săvârșirea infracțiunii de viol prev. de art.197 alin.1 pen. cu aplicarea art.37 lit.a pen.

În baza art.61 pen. s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 194/2004 a Judecătoriei Sinaia, contopindu-se restul rămas neexecutat din această pedeapsă, de 402 zile, cu fiecare din pedepsele principale aplicate prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedepsele de 3 ani și respectiv 6 ani închisoare.

În baza art.33 lit. a, art.34 lit. b, art.35 alin. 1 pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b pen. după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea disp. art. 71, 64 lit. a, b pen., iar în baza art. 88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 15.05.2007 la zi.

În baza art. 350 alin. 1 pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.

S-a luat act ca părțile vătămate, domiciliată în B, sector 2, Podul Lacul nr.79,.157,.39, domiciliat în B, sector 2, nr. 293, .1,.B,.57, domiciliată în B, sector 6,-,.3..B,.42, G, domiciliată în., Județ P nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art.14 rap. la art. 346 alin. 1.pr.pen. a fost respinsa ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă, domiciliat în P,., nr. 131, Județ P împotriva inculpatului.

A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă G, domiciliat în com. C, Județ V, iar n baza art. 14 rap. la art. 346 alin. 1.pr.pen. art. 998 și urm. Civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 70 euro, în echivalentul în lei la data plății, către această partea civilă, prejudiciu nerecuperat.

În temeiul art. 191 pr.pen. a fost obligat condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 500 lei, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

a data de 15.05.2007, partea vătămata G se afla în zona de Vest, bariera, iar prin constrângere inculpatul a dus-o în boscheții aflați lângă conductele de termoficare, unde a întreținut împotriva voinței sale un raport sexual normal. Partea vătămata a strigat după ajutor și a fost auzită de martorii, si, care au anunțat organele de politie Cu ocazia cercetări la fața locului, a fost găsit un telefon mobil, pe care inculpatul 1-a avut asupra sa în momentul comiterii faptei, telefon ce a fost restituit martorului, care a declarat ca îl împrumutase inculpatului.

Potrivit raportului medico-legal nr. 368/2007 al SML P, fila 30 dosar partea vătămata a prezentat leziuni traumatice care ar fi putut fi produse prin lovire de corp dur, leziuni ce pot data din 15.05.2007, dar care nu au necesitat îngrijiri medicale.

In noaptea de 22.01.2007, inculpatul a pătruns prin escaladarea gardului de acces în imobilul părții vătămate, de unde a sustras 100 litri de motorina, cauzând un prejudiciu de 350 lei, așa cum reiese din declarația martorului, acesta s-a întâlnit cu inculpatul, care ulterior i-a spus ca are puțina, a plecat iar când a revenit avea asupra sa mai multe bidoane cu motorina, ce au fost ascunse într-o casă părăsită.

Ulterior, inculpatul a condus organele de politie la locul unde se afla motorina, care a fost și restituită părții vătămate.

In noaptea de 30.04/1.05.2007, părțile vătămate, si G călătoreau cu trenul rapid 626 in direcția B Nord si au constatat lipsa mai multor bunuri, dispărute in timp ce dormeau ( partea vătămata Gac onstatat lipsa unui rucsac de culoare neagra si kaki, ce conținea un aparat foto marca DX 80, un teleobiectiv DX 80, un filtru de polarizare marca 67, o lanterna marca - si un portofel ce conținea acte, doua carduri și suma de 70 euro, a constatat lipsa unui telefon mobil si a unui aparat foto digital, iar lipsa unui telefon mobil, a unui aparat foto digital si a sumei de 40 lei).

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, sub aspectul laturii penale, susținând că pedeapsa aplicată este prea aspră în raport cu circumstanțele reale în care a fost săvârșită infracțiunea și circumstanțele sale personale, solicitând reducerea pedepsei aplicate.

Prin decizia penală nr.44 pronunțată la data de 20.02.2008, Tribunalul Prahovaa admis apelul declarat de inculpatul, a desființat sentința în parte, în latură penală, n sensul că s-au modificat pedepsele accesorii și pedepsele complementare prev. de art.64 lit.a pen. interzicându-i-se dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective sau publice, iar restul dispozițiilor au fost menținuate.

În baza art.383 rap.la art.350 pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive luata față de inculpat, iar în baza art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicata perioada reținerii și arestării preventive de la 15.05.2007 la zi.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale apelate.

În motivarea deciziei, tribunalul reținut că instanța de fond a administrat în totalitate probele necesare și utile soluționării cauzei și apreciind asupra acestuia, a reținut o situație de fapt confirmată de ansamblul probator (plângerile și declarațiile părților vătămate, procesul verbal de depistare și de cercetare la fața locului, proces verbal de conducere în teren, întocmite de organele de urmărire penală, raportul de expertiză medico-legală din care a rezultat leziunile traumatice suferite de partea vătămată urmare a săvârșirii infracțiunii de viol, declarațiile inculpatului date pe parcursul procesului penal, fișa de cazier judiciar a acestuia, precum și declarațiile martorilor, ).

Situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunilor, au fost corect reținute de prima instanță, faptele fiind recunoscute în parte pe întreg parcursul procesului penal și de către inculpat, respectiv recunoaște comiterea infracțiunii de viol, precum și a furtului săvârșit la data de 22.01.2007, dar nu recunoaște actele materiale de furt din data de 30.04./01.05.2007, însă din probele dosarului - declarația martorului (fila 93, procesul-verbal de depistare a inculpatului în zona CFR Câmpina întocmit de organele de poliție - a reieșit că inculpatul este autorul acestora.

În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpatului pentru săvârșirea în concurs real, dar și în stare de recidivă postcondamnatorie, a unei infracțiuni de furt calificat în formă continuată și de viol, s-a apreciat că au fost bine individualizate în raport cu criteriile prev.de art.52 și 72 cod penal, avându-se în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite de către inculpat, rezultat din modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, care este recidivist, fiind anterior sancționat tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, precum și atitudinea sinceră a inculpatului, de recunoaștere și regretare a săvârșirii infracțiunilor comise de acesta.

Față de practica judiciară a Curții Europene a Drepturilor Omului și faptul că legislația europeană în materia drepturilor omului, face parte integrantă din dreptul intern, tribunalul a apreciat că în cauză, inculpatul trebuie să beneficieze de dreptul de a alege prev.de dispozițiile art.64 lit.a teza I din Codul penal, nejustificându-se restricționarea acestui drept față de cele două infracțiuni săvârșite de acesta, întrucât în cauză inculpatului i s-a interzis acel drept atât cu titlu de pedeapsă accesorie, cât și cu titlu de pedeapsă complementară.

În raport de gradul de pericol social deosebit al faptelor penale săvârșite de către inculpat, instanța de apel a reținut că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării și a menținerii arestării sale preventive, existând temerea că dacă acesta ar fi pus în libertate, ar comite infracțiuni de același gen, astfel că ață de cele arătate, în temeiul dispozițiile art.383 pr. rap.la disp. art.350 pr. a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul disp. art.88 cp. a dedus din pedeapsa aplicată acestuia, perioada reținerii și arestării sale preventive, începând cu data de 15.05.2007, la zi.

Analizând și modul de soluționare a laturii civile, s-a constatat că în mod corect inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri față de partea civilă

Împotriva ambelor hotărâri inculpatul a declarat recurs, în termen legal, criticându-le ca fiind nelegale și netemeinice, invocând cazurile de casare prev. de art.3859pct.18 pr.pen. respectiv că s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare pentru săvârșirea actelor materiale de furt de la călătorii din trenul 626, în principal, iar în subsidiar, pct.14 al aceluiași articol, în sensul că s-a aplicat o pedeapsă prea mare pentru infracțiunea de viol, în raport de prevederile art.72 pen.

Recurentul precizează că probele administrate în cauză nu dovedesc cu certitudine că el este autorul sustragerilor comise în noaptea de 30.04.-1.05.2007 și la stabilirea pedepsei pentru infracțiunea de viol nu s-a ținut seama de circumstanțele reale și cele personale.

Se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor, achitarea sa pentru infracțiunea de furt calificat și reducerea pedepsei aplicată pentru infracțiunea de viol la minimul special.

Curtea, examinând hotărârile recurate în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate și din oficiu în limitele prev de art.3859alin.3 pr.pen. constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond și instanța de apel au stabilit corect situația de fapt cu privire la comiterea de către inculpat a ambelor infracțiuni de viol și furt calificat în formă continuată pentru care a fost condamnat, fiind în concordanță cu probele efectuate în cauză, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, și G, precum și ale martorilor, și.

Referitor la actele materiale de sustragere comise în noaptea de 30 aprilie/1 mai 2007, s-a reținut în mod corect că inculpatul recurent, profitând de faptul că părțile vătămate, G, aflate în trenul rapid 626 în direcția B- Nord dormeau, a sustras mai multe bunuri, respectiv un rucsac de culoare neagra si kaki, ce conținea un aparat foto marca DX 80, un teleobiectiv DX 80, un filtru de polarizare marca 67, o lanterna marca -, mai multe telefoane mobile, două aparate foto digital, precum și suma totală de 45 lei.

Martorul, lucrător CFR, a declarat că în stația Câmpina a observat că au coborât mai multe persoane pe partea opusă a peronului, printre aceste persoane l-a recunoscut și pe inculpat, care avea în spate un rucsac mic. De asemenea, acesta la recunoașterea din grup (după fotografii), l-a indicat fără ezitare pe inculpat, ca fiind persoana care coborâse din trenul rapid 626 având asupra sa un rucsac ( fila 95 și 96 dosar )

De asemenea din procesul verbal de depistare aflat la fila 75 dosar, semnat de martorul asistent, rezultă că organele de poliție l-au depistat pe inculpat în zona CFR Câmpina, consemnându-se că rucsacul a fost găsit lângă un stâlp din apropiere. Desigur, inculpatul sesizând prezența acestora, a abandonat rucsacul pentru a nu fi găsit asupra sa însă este evident că bunurile părților vătămate care călătoreau în tren nu puteau ajunge în zona CFR Câmpina dacă inculpatul nu le-ar fi sustras. Verificându-se conținutul acestuia au fost identificate bunurile sustrase de la cele patru părți vătămate, precum și actele de identitate ale numitului

Din examinarea acestora rezultă cu evidență că inculpatul este autorul actelor de sustragere comise în noaptea de 30.04./1.05.2007, cum corect au reținut cele două instanțe, motiv pentru care susținerea inculpatului că nu este el autorul actelor materiale de sustragere care intră în componența infracțiunii de furt calificat în formă continuată pentru care a fost condamnat este neîntemeiată, fiind infirmată de probele efectuate în cauză.

Din actele și lucrările dosarului s-a reținut în mod corect și vinovăția inculpatului pentru infracțiunea de viol comisă la data de 15 mai 2007, prin constrângere, asupra părții vătămate G, în zona de Vest - Bariera, în boscheții aflați lângă conductele de termoficare, raportul medico-legal întocmit de P (fila 30 dosar ) confirmă că aceasta a prezentat leziuni traumatice care ar fi putut fi produse prin lovire cu un corp dur, leziuni cauzate la data de 15 mai 2007, precum și pentru actele materiale de sustragere comise în noaptea de 22 ianuarie 2007, când inculpatul prin escaladarea gardului a pătruns în imobilul părții vătămate de unde a sustras 100 litri motorină, cauzând un prejudiciu de 350 lei, faptă recunoscută de inculpat în mod constant. La reconstituire inculpatul a condus organele de poliție la locul de unde a sustras motorina, indicând traseul parcurs.

Recursul este nefondat și sub aspectul invocat în subsidiar, respectiv al aplicării unei pedepse excesive pentru infracțiunea de viol.

La individualizarea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de viol, Curtea constată că dispozițiile art.72 și 52 pen. au fost corect interpretate și aplicate, ținându-se seama de limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social al faptei, modalitatea de comitere precum și persoana inculpatului, care este recidivist și a dat dovadă de perseverență infracțională, săvârșind faptele deduse judecății în perioada liberării condiționate de care a beneficiat, ceea ce dovedește predispoziția acestuia la comiterea faptelor antisociale.

Din fișa de cazier judiciar aflată la fila 39 dosar se constată că recurentul inculpat a fost liberat condiționat la data de 18 iulie 2006 din executarea pedeapsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința nr.194/2004 a Judecătoriei Sinaia și față de gravitatea faptelor săvârșite, în mod legal s-a dispus aplicarea disp. art.61 pen. respectiv revocarea beneficiului liberării condiționate și contopirea pedepsei de 402 zile închisoare rămasă neexecutată cu pedepsele aplicate pentru faptele deduse judecății.

Drept urmare, pedeapsa aplicată de 6 ani închisoare este legală și justă, fiind în măsură să asigure funcția de exemplaritate și de reeducare a inculpatului prin conștientizarea consecințelor faptelor comise.

Instanța de apel, ținând seama de legislația europeană în materia drepturilor omului, în mod corect a apreciat că nu se justifică interzicerea dreptului de a alege, prev. de art.64 lit.a pen. limitând așadar atât pedepsele accesorii cât și pedepsele complementare la disp. art.64 lit.a teza a II a și lit.b pen. acestea pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei.

Concluzionând, Curtea constată că nu sunt incidente cazurile de casare prev. de art.3859pct.18 și 14 pr.pen. și în consecință, hotărârile atacate fiind legale și temeinice, criticile formulate se privesc ca neîntemeiate, astfel că recursul declarat va fi respins ca nefondat, în temeiul art.38515pct.1 lit.b pr.pen.

Inculpatul recurent fiind judecat în stare de arest, se va computa detenția preventivă la zi, conform art.383 alin.2 pr.pen. și art.88 pen. începând cu data de 15 mai 2007.

În baza art.192 alin.2 pr.pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul, născut la data de 26 martie 1985, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr.44 din 20.02.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr.2290/13.11.2007 pronunțată de Judecătoria Ploiești.

detenția preventivă a inculpatului de la 15 mai 2007 la zi.

Obligă recurentul inculpat la 180 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției, în contul Baroului

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 14 aprilie 2008.

Președinte, Judecători,

Grefier,

Red./Tehn. red.

4 ex./21.04.2008

. fond --Jud.

Jud. fond

. apel --Trib.

Jud. apel,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3113/2006

Președinte:Elena Zăinescu
Judecători:Elena Zăinescu, Ioana Nonea, Mihai Viorel

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Furtul (art.208 cod penal). Decizia 373/2008. Curtea de Apel Ploiesti