Furtul (art.208 cod penal). Decizia 422/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 208 Cod penal-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 422
Ședința publică din 16 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 2: Cheptene Micu Diana
JUDECĂTOR 3: Ilieș
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror din
cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL SUCEAVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 197 din 06 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul asistat de către apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind partea vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care inculpatul, prin intermediul apărătorului, depune la dosar un memoriu.
Instanța aduce la cunoștința inculpatului că poate da o nouă declarație în această fază procesuală, iar în caz afirmativ, tot ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea, cât și împotriva sa.
În acest context, întrebat fiind, inculpatul arată că își menține declarațiile date anterior. Arată totodată că execută un mandat de 4 ani închisoare care a fost emis în cauza de față.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, pentru inculpat, solicită admiterea recursului și redozarea pedepsei inculpatului, apreciind că aceasta este prea mare față de modul cum au fost săvârșite faptele. Așa cum rezultă și din declarațiile sale, în momentul în care a săvârșit fapta se afla într-o stare avansată de ebrietate, s-a trezit mahmur, a apucat geanta și s-a speriat când s-a văzut încuiat în camera respectivă. Și-a însușit geantă fără a avea neapărat intenția de a sustrage bunurile din ea și de a păgubi partea vătămată, ci pur și simplu a găsit-o acolo și a luat- Pentru aceste motive, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond este prea mare față de gravitatea și de pericolul social pe care îl prezintă infracțiunea săvârșită, solicitând admiterea recursului și redozarea pedepsei, în sensul micșorării acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată și s-au avut în vedere, pe de o parte, împrejurările comiterii infracțiunii, iar pe de altă parte, persoana inculpatului care anterior a mai luat contact cu legea penală, săvârșind prezenta infracțiune în condițiile unei recidive postcondamnatorii. Apreciază că decizia penală recurată este legală și temeinică, motiv pentru care pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, precizează că a săvârșit mai multe infracțiuni pentru care a primit condamnări de-a lungul timpului, însă de la data de 6 februarie 2006 când a fost eliberat, de 3 ani de zile nu a mai comis decât infracțiunea de față, lucru care nu s-a întâmplat niciodată și care rezultă și din fișa de cazier aflată la dosarul cauzei. A comis această infracțiune pe fondul consumului de alcool și după cearta avută cu colegul său. Când s-a trezit, s-a prezentat singur la Poliția R și în aceeași zi a fost dus la parchet. Nu înțelege cum de în acea zi nu era nimeni în acea instituție pentru a i se lua declarație și a fost informat doar că va primi citație, lucru care nu s-a întâmplat. de doi ani de zile, de la comiterea infracțiunii până la data arestării sale, a muncit, nu a mai consumat alcool și a încercat să nu mai aibă de a face cu poliția. De-a lungul timpului a executat aproximativ 17 ani de închisoare, însă niciodată nu a beneficiat de clemență. Apreciază că pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa este prea mare, sens în care solicită redozarea acesteia.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio, potrivit disp. art. 304 Cod procedură penală.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 595 din data de 10.10.2007, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În temeiul art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului pe perioada executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute de art. 64 lit. a și lit. b Cod penal.
A fost admisă în parte acțiunea civilă promovată în procesul penal și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1.000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat părții civile.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în procesul penal.
Sentința primei instanțe a fost desființată în totalitate prin 181 din 2.06.2008 a Tribunalului Suceava, dispunându-se desființarea acesteia în totalitate și rejudecarea cauzei de către prima instanță.
În rejudecare, prin 890 din 10.12.2008 a Judecătoriei Rădăuțis -a dispus condamnarea inculpatului, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) pen.
În temeiul art. 71. pen. au fost interzise inculpatului pe perioada executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen și în temeiul art. 346 alin. 1, rap. la art. 14. pr. pen. și art. 998-999. civ. a fost admisă acțiunea civilă promovată în procesul penal și a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1000 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat părții civile.
În temeiul art. 191 alin. 1. pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în procesul penal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că, inculpatul a fost cazat la mănăstirea la data de 3.02.2007 în aceeași cameră cu partea vătămată, iar a doua zi acesta din urmă efectuând diverse lucrări în gospodăria mănăstirii până în jurul orelor 14,00 când s-a întors la locul de cazare unde în jurul orelor 15,00 apărut și inculpatul aflat în stare de ebrietate. Partea vătămată a plecat în localitatea, lăsându-l pe inculpat în cameră, la plecare asigurând însă ușa camerei cu un lacăt pe exterior. În jurul orelor 18,00 când s-a întors partea vătămată a găsit ușa camerei forțată dar ușa deschisă și a constatat că inculpatul plecase pe un geam, sustrăgând și o geantă cu mai multe lucruri personale aparținând părții vătămate, haine, telefon mobil, încălțăminte în valoare de 1.000 lei.
Situația de fapt a fost reținută din coroborarea plângerii și declarației părții civile, cu rezultatul procesului verbal de reconstituire, precum și cu declarațiile martorilor audiați, și totodată cu declarația de recunoaștere dată de inculpat în faza de urmărire penală prin care a arătat că profitând de faptul că a rămas singur în cameră a sustras geanta de voiaj ce aparținea părții vătămate, fapt explicat de inculpat pe seama consumului de alcool.
În ceea ce privește circumstanțele săvârșirii faptei, s-a reținut că din fișa de cazier precum și din sentința penală nr. 2/2003 pronunțată de Judecătoria Deva în dosarul nr. 5600/2002, menținută prin decizia penală nr. 132/2003 pronunțată de Tribunalul Hunedoara la 13.03.2003, sentință definitivă la 1.04.2003, inculpatul are în antecedență mai multe pedepse cu închisoarea, contopite prin această hotărâre, pedeapsa rezultantă stabilită de 6 ani închisoare, motiv pentru care s-a dispus schimbarea de încadrare în sensul reținerii și disp. art. 37 lit. a pen.
La stabilirea și aplicarea pedepsei, ținându-se cont de criteriile generale de individualizare prev. în art. 72. pen. de dispozițiile generale ale Codului penal, precum și de limitele speciale de pedeapsă stabilite de legiuitor, astfel că, raportat la gradul de pericol social, la împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, față de persoana inculpatului, vârsta sa și atitudinea psihică, starea de recidivă, instanța a apreciat că se impune condamnarea la pedeapsa închisorii peste minimul prevăzut pentru îndeplinirea scopului punitiv și de prevenție, aptă să asigure reeducarea sa și formarea atitudinii corecte față de lege, pe care o va stabili la 4 ani, pedeapsa urmând a fi executată.
Analizând și acțiunea civilă alăturată acțiunii penale, în virtutea dispozițiilor art. 346. pr. pen. și reținându-se că soluția de condamnare dispusă pentru săvârșirea infracțiunii conduce și la antrenarea răspunderii civile delictuale, întrucât repararea prejudiciului civil își are izvorul în fapta ilicită comisă, fiind îndeplinite condițiile răspunderii instituite prin dispozițiile art. 998. civ. inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile de natură patrimonială către partea civilă, produse prin sustragerea bunurilor în valoare de 1000 lei.
În baza acestei sentințe a fost emis nr. 1026/08 din 30.12.2008, inculpatul fiind încarcerat la 1.02.2009 ( 63 ds. fond)
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, la data de 6.02.2009, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul cuantumului ridicat al pedepsei aplicate și pentru nelegalitate, sub aspectul nelegalei sale citări.
Procedând la analiza apelului formulat, Tribunalul a constatat că inculpatul nu a fost prezent la judecata în primă instanță, în nici unul dintre cele două cicluri procesuale, și nici la pronunțarea hotărârii. În consecință, cererea de apel fiind făcută în termen de 10 zile de la data începerii executării pedepsei, sunt întrunite în speță dispozițiile art. 365 alin. 1.C.P.P. referitoare la exercitarea apelului peste termen, Tribunalul a procedat la analizarea fondului cauzei.
Prin decizia nr. 197 din 06.10.2009 a Tribunalului Suceavas -a dispus în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 365 alin. 1 Cod procedură penală respingerea apelului peste termen declarat de inculpatul ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie s-a reținut că din probatoriul administrat în cauză vinovăția inculpatului a fost corect stabilită.
În ceea ce privește temeinicia pedepsei aplicate inculpatului s-a apreciat că reținerea uneia sau mai multor împrejurări drept circumstanțe atenuante este atributul instanței de judecată.
Față de gradul concret de pericol social al faptei, de modalitatea de săvârșire, de urmarea produsă și persoana inculpatului care cunoaște numeroase antecedente penale s-a apreciat că aplicarea unei pedepse sub minimul special nu este de natură a satisface scopurile pedepsei astfel cum acestea sunt reglementate de art. 52 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile criticate de inculpat în apel s-a reținut că aceasta a fost corect soluționată prin reținerea cuantumului celui mai mic a valorii bunurilor sustrase.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a formulat recurs inculpatul care a solicitat redozarea pedepsei aplicate prin reducerea acesteia.
În motivarea recursului a arătat că pedeapsa aplicată este prea aspră față de fapta săvârșită și modul de comitere a acesteia.
A mai arătat că în momentul săvârșirii faptei se afla într-o stare avansată de ebrietate, a găsit geanta părții vătămate pe care a luat-o fără intenția de a-și însuși bunurile acesteia.
A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor recurate și reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată.
Examinând recursul declarat de inculpat sub aspectul motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată următoarele:
Din probatoriul administrat în faza de urmărire penală și cercetare judecătorească, respectiv plângerea și declarațiile părții vătămate, procesul verbal de reconstituire, planșe foto, declarațiile martorilor, și coroborate cu declarațiile inculpatului a reieșit cu certitudine că în data de 04.02.2007 inculpatul care era în stare de ebrietate și se afla în camera părții vătămate și-a însușit o geantă cu mai multe bunuri aparținând părții vătămate în valoare de aproximativ de 1.000 lei după care a părăsit camera printr-un geam.
Stabilind în mod corect vinovăția inculpatului, instanța de fond i-a aplicat o pedeapsă pe care Curtea o apreciază ca fiind prea aspră față de natura, gravitatea și modalitatea de săvârșire a faptei, a urmării produse cât și a persoanei inculpatului.
Chiar dacă inculpatul este recidivist, așa cum în mod corect a reținut prima instanță, față de modalitatea concretă de săvârșire a faptei, de unde rezultă că acesta se afla în stare avansată de ebrietate, urmarea produsă concretizată în prejudiciul relativ modic cauzat părții vătămate, Curtea constată că scopul pedepsei poate fi atins pentru inculpat și prin aplicarea unei pedepse mai mici decât cea aplicată de instanța de fond.
Față de cele ce preced, Curtea urmează ca în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală să admită recursul declarat de inculpat, să caseze în totalitate decizia și în parte sentința și în rejudecare, ca urmare a reanalizării criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal, să condamne inculpatul la o pedeapsă pe care o consideră îndestulătoare pentru reeducarea lui.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu sunt contrare prezentei decizii.
Ca urmare a admiterii recursului și a redozării pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului se va anula mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1026/08 din 30.12.2008 emis de Judecătoria Rădăuți și se va dispune emiterea unui nou mandat de executare.
Se va constata că inculpatul a executat din pedeapsa aplicată perioada de la 01.02.2009 la zi.
Onorariul pentru avocatul din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul,fiul lui și, născut la data de 05.10.1969 în com., jud. B, domiciliat în sat, com., jud. B, CNP - -.
Casează în totalitate decizia penală nr. 197 din 06.10.2009 a Tribunalului Suceava și în parte sentința penală nr. 890 din 10.12.2008 a Judecătoriei Rădăuți și reținând cauza spre rejudecare:
Condamnă pe inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de furt prev. de art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare în loc de 4 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale care nu sunt contrare prezentei decizii.
Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1026/08 din 30.12.2008 emis de Judecătoria Rădăuți și dispune emiterea unui nou mandat de executare în baza prezentei decizii.
Constată executată din pedeapsa aplicată perioada de la 01.02.2009 la zi.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului din care suma de 200 lei reprezentând onorariul pentru avocatul din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 16 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex/02.12.2009
Jud. fond:
Jud. apel:.
Președinte:Biciușcă OvidiuJudecători:Biciușcă Ovidiu, Cheptene Micu Diana, Ilieș
