Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 426/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 426
Ședința publică din 16 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 3: Cheptene Micu
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta împotriva sentinței penale nr. 166 din 03.06.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Dezbaterile asupra recursului au avut loc în ședința publică din 28 octombrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită separat și care face parte integrantă din decizie, când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea pentru data de 11 noiembrie 2009 și apoi pentru astăzi, când:
Deliberând,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin plângerea împotriva actelor procurorului înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de dosar -, petenta a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună desființarea rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava din 3.03.2009 în dosarul nr. 765/P/2008 și din 3.04.2009 în dosarul nr. 335/II/P/2009, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de autor necunoscut pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 Cod penal.
În motivarea plângerii s-a arătat, în esență, că în cauză a fost administrat un probatoriu incomplet, care nu a dus la lămurirea tuturor aspectelor, argumentarea fiind una incompletă, ce nu a răspuns tuturor argumentelor petentei, în condițiile în care existau indicii privind faptul că victima a fost ucisă de numitul "".
În drept au fost invocate dispozițiile art. 278/1 Cod procedură penală.
Prin sentința penală nr. 166 din 03.06.2009 a Tribunalului Suceavas -a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției din 03.03.2009 dată în dosarul nr. 765/P/2008 și a rezoluției prim procurorului din data de 03.04.2009 în dosarul nr. 335/II/2/2009 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Pentru a pronunța această sentință s-au reținut următoarele:
provine dintr-o familie dezorganizată, tatăl său fiind divorțat de mai mulți ani de către numita (s-a reținut că susnumitul a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni, s-a sustras încarcerării, în prezent aflându-se în ); s-a reținut că victima mai avea două surori, respectiv numita - născută în anul 1989, și numita - născută în anul 1999. Potrivit informațiilor apărute în presă situația financiară a acestei familii era precară - în luna decembrie 2008 doar datoriile la Asociația de proprietari depășeau suma de 5000 lei.
Lipsa unui adevărat suport moral în familie, problemele specifice vârstei, anturajul pe care îl avea, adoptarea unei atitudini de sfidare a celor din jur, au determinat-o pe victimă ca în anul școlar 2007 - 2008 să nu frecventeze în mod regulat cursurile liceului (clasa a XI-a); s-a reținut că victima a fost propusă pentru exmatriculare însă conducerea liceului a acceptat să-i ofere acesteia o nouă șansă, motivând că atât mama sa cât și sora sa sunt eleve la același liceu. Din investigații s-a mai reținut și faptul că în discuțiile purtate cu diverși profesori sau colegi, victima afirma constant - încă de atunci - că modelul său în viață este, intenționează în viitor sa-i copieze modul de viață, să găsească o persoană bogată care să o întrețină, fără a fi nevoită să muncească.
Tot din cercetări s-a mai reținut că deși avea o situație materială precară - lipsa banilor necesari traiului o împiedica pe numita să-i ofere fiicei sale sumele de bani de care aceasta avea nevoie - acest lucru nu o împiedica să frecventeze în mod constant diverse baruri și discoteci, în unele din aceste locuri victima stând uneori nopți întregi. în perioada 2007 - 2008, și anterior anului 2007, victima s-a împrietenit cu diverse persoane din mediul infracțional.
La începutul anului 2008 victima 1-a cunoscut pe martorul, întreținând cu acesta relații de prietenie până în luna mai 2008. în perioada mai - august 2008 martorul a părăsit teritoriul României, deplasându-se în Franța, loc unde muncea mama sa. La revenirea acestuia în țară victima a reluat relațiile de prietenie cu susnumitul.
Din cercetări s-a reținut și faptul că în perioada cât prietenul său a fost în Franța, victima a participat la un concurs organizat de un post de televiziune - martorii audiați au declarat că ulterior revenirii în S au sesizat o schimbare comportamentală la victimă, în sensul că aceasta a început să adopte o atitudine tot mai sfidătoare la adresa vechilor prieteni, îi privea de sus, evita compania tor etc. în perioada participării la respectivul concurs victima 1-a cunoscut pe numitul, persoană cu domiciliul în județul Dîmbovița, despre care s-a afirmat că are o situație materială înfloritoare. Chiar dacă nu s-au întâlnit în mod constant, cei doi tineri au purtat permanent un dialog telefonic.
Așa după cum s-a afirmat și mai sus ulterior lunii august 2008 (la revenirea în țară a martorului ) victima a reluat relațiile de prietenie cu acesta - petrecând aproape tot timpul în compania sa, stabilindu-și domiciliul la locuința acestuia etc. - dar în același timp purtând și discuții telefonice cu numitul.
Tot din cercetările întreprinse în cauză a mai reieșit și faptul că deși a reînceput cursurile liceului, victima nu a fost prea mult timp la școală, a acumulat un număr mare de absențe, ceea ce a condus la exmatricularea ei de la liceu începând cu data de 21 noiembrie 2008. în discuțiile purtate cu prietenii săi în perioada respectivă, victima a susținut constant că dorește să-și trăiască viața așa cum crede ea de cuviință, nu o interesează să urmeze cursurile vreunei școli deoarece a constatat că se poate trăi foarte bine chiar și fără școală, intenționând să părăsească țara - deoarece a împlinit 18 ani și nimeni nu o poate împiedica să facă ce vrea - și vrea să plece în Franța sau în pentru a munci.
Tot în același interval de timp numitul a venit în S pentru a se întâlni cu victima. Din declarația numitei privitor la discuțiile purtate în perioada respectivă, s-a desprins faptul că numita a fost deosebit de încântată de o astfel de relație, considerând că numitul ar putea fi soluția ideală pentru ieșirea familiei sale din criza financiară, sugerând fiicei sale să întrerupă orice relații cu și să acorde mai mult timp discuțiilor cu. Tot din depoziția martorei s-a reținut și faptul că victima a început să fie deranjată în mod vădit de insistențele mamei sale, susținând în mod constant că nu renunță la "a pentru " în favoarea "banilor lui " - în repetate rânduri victima a început să se certe cu mama sa, fiecare astfel de discuție terminându-se cu afirmațiile victimei în sensul că se va sinucide.
Ulterior datei de 01 decembrie 2008 (perioadă în care și numita a aflat de exmatricularea fiicei sale) incidentele verbale dintre mamă și fiică s-au acutizat, reținându-se că numita insista tot mai puternic ca fiica sa să întrerupă relațiile cu și să se apropie de, răspunsul fiicei sale fiind invariabil în sensul că nu renunță la și dacă nu va fi lăsată să-și urmeze destinul, se va sinucide.
În cursul nopții de 03/04 decembrie 2008, aflându-se sub influența băuturilor alcoolice, victima și-a contactat telefonic două prietene afirmând față de acestea că intenționează să se deplaseze în "pădure la Cetate" și să se spânzure și dorește ca prietenele ei să-i promită că vor veni la înmormântare, afirmând că ea va fi îmbrăcată în rochie de mireasă; totodată le-a solicitat prietenelor sale să vorbească cu și să-i ceară să fie îmbrăcat în haine de mire. La aceeași dată, după convorbirea cu prietenele sale, victima a purtat o discuție pe aceeași temă și cu prietenul său, solicitându-i acestuia pe un ton imperios să-i promită că la înmormântarea ei va veni îmbrăcat în haine de mire. S-a reținut din cercetări că persoanele cu care a discutat victima nu au acordat prea mare importanță vorbelor sale, punându-le exclusiv pe seama stării avansate de ebrietate în care se^afla.
În cursul nopții de 05/06 decembrie 2008, după ce a consumat din nou o cantitate mare de băuturi alcoolice, victima a avut prima tentativă de sinucidere. S-a reținut că a cumpărat o cantitate nedeterminată de medicamente pe care le-a ingurgitat, afirmând față de mai multe persoane - inclusiv față de sora sa - că se va sinucide. Probabil că pastilele luate de victimă nu au făcut parte din categoria unor medicamente periculoase sau a luat o cantitate foarte mică, întrucât nu a acuzat o stare generalizată de rău și nici nu a trezit suspiciuni față de persoanele apropiate ei care au întâlnit-o ulterior.
În perioada 08/09 decembrie 2008 victima a stat ca de obicei în locuința prietenului său. Prin intermediul calculatorului victima a purtat o discuție cu o prietenă de-a sa, afirmând că este disperată, este distrusă psihic, motivul fiind acela că prietenul său s-ar putea să aibă o altă prietenă, iar ei nu îi mai acordă atenție.
La data de 09 decembrie 2008, în jurul orelor 12:30 - 13:00, victima a părăsit apartamentul prietenului său, afirmând că merge la domiciliul mamei sale pentru a-i spăla niște haine. După plecarea ei, martorul a sunat pe o prietenă comună și, printre alte discuții, a aflat de la aceasta despre existența numitului. Ulterior a sunat-o pe victimă, cerându-i relații despre noul ei prieten, însă aceasta a refuzat să-i ofere explicații, terminând convorbirea cu prietenul său brusc, cu afirmația "oricum, nu mai are nici un rost". Potrivit declarațiilor martorului, acesta a încercat în repetate rânduri să o contacteze telefonic pe victimă însă aceasta nu i-a mai răspuns.
Cercetările întreprinse au stabilit că victima s-a deplasat la domiciliul său, loc unde se afla doar sora sa mai mică. Aflată într-o stare de depresie accentuată, victima a adoptat hotărârea de a se sinucide, sens în care într-o agendă a consemnat un așa-zis "bilet de adio" adresat mamei sale, dar și prietenilor apropiați. Totodată a luat din casa mamei sale două șuruburi, un cablu provenind de la un prelungitor vechi și o sfoară din material textil, precum și un - cu privire la acest s-a reținut că victima a determinat-o pe sora sa să ceară respectivul de la o vecină din același bloc. Obiectele menționate mai sus, precum și telefonul conectat la rețeaua au fost puse într-o geantă. S-a reținut din cercetări că atunci când a părăsit locuința, adresându-se surorii sale, victima i-a spus: "Vă " - formulă care se adresează de obicei nu doar unei singure persoane, ci mai multor persoane.
Ulterior victima s-a deplasat singură în Parcul din municipiul S, s-a urcat singură într-un copac până la înălțimea de 5-6 m, loc în care a legat prin înfășurare cablul în jurul a patru ramuri, a improvizat un laț din cablu și sfoara avută la dispoziție, după care s-a spânzurat.
Cu ocazia cercetării la fața locului, în respectivul copac a fost găsită geanta pe care victima o luase de acasă, în care se aflau ul, șuruburile și telefonul mobil.
Conform concluziilor medicului legist, moartea victimei a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice produsă prin comprimarea formațiunilor vasculo - nervoase și aeriene ale gâtului în cadrul unei spânzurări tipice complete. Leziunea specifică spânzurării - șanțul de spânzurare - s-a produs prin comprimarea gâtului de un laț traumatic reprezentat de un cablu și acționat de propria greutate a corpului, având prin gravitatea ei caracter tanatogenerator. La momentul decesului victima nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, utopiaceelor, halucinogenelor, hipnoticelor, antidepresivelor triciclice sau excitantelor sistemului nervos (analizele toxicologice au fost efectuate în cadrul lași). Prezența spermatozoizilor atestă consumarea unui raport sexual relativ recent. în opinia medicului legist, decesul victimei s-a produs cu aproximativ 48 -68 ore înaintea efectuării necropsiei (respectiv data de 12 decembrie 2008, orele 12:00).
În afară de șanțul de spânzurare, medicul legist a mai identificat și alte leziuni pe suprafața externă a corpului - fără rol tanatogenerator - produse prin următoarele mecanisme:
- echimozele de la nivelul extremității cefalice (pavilionul i, regiunea retroauriculară, regiunea hemimandibulei drepte) s-au putut produce prin lovirea acesteia de obiectele din jur (exemplu crengi, cablul de spânzurare etc.) în timpul manifestării contracțiitor tonico-donice generalizate, contracții care apar în cursul fazei convulsive și durează aproximativ 2 minute;
- o echimoză roșie-violacee de pe roșul buzei inferioare, centrată de o excoriație cu crustă hematică cenușie, cu aspect de amprentă dentară a arcadei dentare superioare, s-a putut produce prin mușcarea buzei inferioare posibil în timpul manifestării contracțiilor tonico-clonice generalizate;
- o echimozele superficiale de culoare violacee, orizontale, circulare, de la nivelul membrelor superioare, 1/3 inferioară a ambelor antebrațe, regiunea pumnului bilateral, s-au putut produce prin comprimare de către un corp din material textil (exemplu un șnur djn material textil);
- echimozele violacei superficiale, ușor oblice, paralele, de circa 4/2 cm și 6/2 cm cu contur ușor estompat de la nivelul brațului stâng, fața antero-externă, 1/3 medie și inferioară, s-aii putut produce prin comprimare de către un corp semidur posibil din material textil (exemplu mânerele poșetei);
- echimoza violacee cu contur neregulat de circa 3/2 cm de la nivelul cotului stâng și 1/3 superioară antebraț stâng, fața posterioară, s-au putut produce prin comprimarea corului pe un plan dur cu suprafață neregulată (posibil trunchiul copacului în timpul urcării);
- echimozele violacei de pe fața anterioară a ambilor genunchi s-au putut produce prin lovirea genunchilor de un plan dur cu suprafață neregulată (exemplu trunchiul copacului în timpul urcării).
Altfel spus, leziunile menționate mai sus sunt leziuni tipice care apar de regulă în momentul în care o persoană se urcă într-un copac, leziuni tipice atunci când o persoană ține pe corpul său diverse obiecte, respectiv leziuni tipice cazurilor de spânzurare.
Examinând comparativ fotografiile efectuate de către specialiștii criminaliști cu ocazia cercetării la fața locului, fotografiile efectuate în timpul desfășurării necropsiei și fotografiile efectuate cu ocazia examinării obiectelor vestimentare ale victimei, a rezultat că nu exista pe corpul victimei nici o leziune care să fi fost produsă printr-un mecanism ce ar putea ridica suspiciuni, celelalte leziuni identificate fiind tipice atât urcării într-un copac, cât și cazurilor de spânzurare și totodată nu au fost identificate urme de interes operativ care să nască bănuieli cu privire la crearea lor. Astfel:
- cercetarea efectuată asupra solului din jurul copacului nu a identificat urme de răvășire ori de distrugere a vegetației, nefiind puse în evidență nici urmele unor alte persoane; nu au fost identificate ramuri rupte;
- cercetarea efectuată asupra trunchiului copacului, precum și asupra ramurilor groase ale copacului, a pus pregnant tn evidență urme dinamice de noroi (identic cu cel din jurul copacului), pornind de la contactul arborelui cu solul până la înălțimea la care s-a urcat victima;
- analizând tălpile bocancilor cu care era încălțată victima, s-a constatat că pe tălpi nu este o cantitate mare de noroi, rezultat al frecării tălpilor bocancilor cu respectivul copac; în cazul în care victima ar fi ajuns în copac prin alte metode decât prin forțe proprii, pe tălpi ar fi trebuit să se identifice o cantitate mai consistentă de noroi;
- examinarea hainelor pe care le purta victima la momentul respectiv a identificat urme de culoarea scoarței copacului în zone predispuse unui contact intim în timpul urcării în copac prin forțe proprii: pe geacă aproape de cusătura umărului, zona antebrațului mâinii stângi, pe spatele gecii, pe mâneca dreaptă aproape de cusătura de la umăr; pe pantalorri, pe suprafața exterioară, atât pe partea din față, între craci, cât și la partea din spate;
- examinând fața cadavrului victimei, organul de urmărire penală constată că victima a acordat o atenție deosebită modului în care și-a pieptănat părul, nefiind identificat nici măcar un singur de păr răvășit; în cazul în care victima ar fi ajuns în acel loc altfel decât prin forțe proprii, cu certitudine o terță persoană ar fi trebuit să exercite diverse manopere violente prin care s-ar fi ajuns inclusiv la răvășirea părului victimei;
- cu privire la lațul folosit de victimă, atrage atenția faptul că modul în care victima a legat cablul electric pe crengile copacului este unul simplu, banal, care nu necesita o pregătire îndelungată. Cablul este înfășurat de mai multe ori pentru a crea rezistență, nu sunt noduri complicate, aspect care a fost observat chiar și la capetele găsite în dreptul încheieturilor mâinilor - victima nu a făcut noduri la acest cablu, preferând doar să-și înfășoare capetele libere în jurul mâinilor;
- mâinile victimei erau legate în modul descris anterior în față, iar nu în spate, fapt care pledează pentru o activitate desfășurată chiar de victimă;
- asupra victimei nu a fost identificată nici o categorie de obiecte de valoare (cu excepția cerceilor din ), toate bunurile persoane ale acesteia fiind găsite la domiciliu.
Ca o sinteză a celor de mai sus, este cert că victima s-a urcat singură în acel copac, iară a fi determinată / ajutată / forțată de vreo terță persoană; în cazul în care s-a accepta situația contrară, pare puțin probabil ca victima să nu se fi opus în nici un mod, iar manoperele prin care ar fi fost forțată să nu fi lăsat pe corpul ei sau la locul faptei nici cea mai mică urmă.
0 mențiune specială trebuie făcută și cu privire la "biletul de adio" identificat la domiciliu și pus la dispoziția organelor de urmărire penală chiar de către mama victimei. Redăm în continuare conținutul acestui document:
"Scrisoarea mea
Mama ți-am zis că ai să regreți toată viața pentru ceea ce mi-ai făcut. acum sper să fii fericită îmi pare rău. am o rugăminte la tine. te sâ-1 chemi pe al meu să fie mirele meu. scris această scrisoare cu lacrimi în suflet. și nu găsesc alta rezolvare la problema mea.Mama sper să te îneci în bani să fii fericită., și vă iubesc enorm de mult. îmi pare rău. Dar mama tu ai ales asta pentru mine eu am ales fericirea dar nu mai lăsat nu mai lăsat. Adio.
te
iubesc
enorm."
criminaliști din cadrul PJ. S au efectuat o constatare tehnico științifică asupra acestui înscris, comparativ cu un alte două documente puse la dispoziție tot de către mama victimei. Concluzia a fost aceea că toate înscrisurile, inclusiv "biletul de adio" au fost executate de către aceeași persoană.
Analizând cele consemnate de către victimă într-unui din documentele de referință (un așa-zis jurnal intim), organul de urmărire penată constată că sunt mențiuni făcute de către victimă începând cu data de 25 noiembrie 2008, mențiuni care au același ton descurajant, plin de frustrare, de abandonare a luptei cu viața, identic cu afirmațiile victimei față de prietenii săi, respectiv: "sunt o fată foarte nefericită, am de ales între și bani și am ales, sper să nu greșesc. inima îmi plânge. îmi vine să plâng încontinuu. sper să mai am o șansă în viața asta. cât am stat cu am fost cea mai fericită. stau și mâ gândesc la. nu mai rezist. conștientizez la ceea ce renunț, fericirea. Toată viața un om o caută iar eu o arunc pentru bani. mă gândesc la, m-aș duce pe jos până la el. am o viață distrusă. îl iubesc dar toată lumea e împotriva. am să mă răzbun pe toți. de mâine încep o nouo viață, cu ură și dispreț.
Față de cele anterior menționate, instanța de fond a reținut că în cauză nu există suspiciuni cu privire la decesul numitei. Decesul acesteia se datorează exclusiv unui act de voință conștient asumat de către aceasta, la data de 09 decembrie 2008. Comportamentul victimei începând, aproximativ, din data de 25 noiembrie 2008, afirmațiile acesteia față de mai multe persoane că intenționează să se spânzure, dorește să fie înmormântată în haine de mireasă și dorește ca la înmormântarea ei numitul să fie îmbrăcat în haine de mire, tentativa de sinucidere prin ingurgitarea unor medicamente, cele consemnate în jurnalul intim și în documentul intitulat "Scrisoarea mea", constatările efectuate cu ocazia cercetării locului faptei, rezultatul necropsiei efectuate de medicul legist din cadrul S, precum și toate celelalte mijloace de probă administrate în cauză, pledează spre acest lucru.
Instanța de fond a mai reținut că atitudinea și comportamentul victimei în perioada anterioară se suprapune peste teoriile enunțate de psihologi cu referire directă la comportamentul sinucigașilor. Astfel, în lucrarea "Medicina legală pentru juriști", Editura, I, 2005, pag. 206, autorii G, Cătin, au arătat: " este, ca și hipomania, o stare la Urnita normalității ce apare după evenimente curente de viață percepute ca "o gaură în Eu sau ca un lapsus existențial", care, la personalități fragile, ce nu fac față eșecurilor existențiale, duc la o prăbușire afectiva urmată de tentative de suicid sau chiar acte de suicid (șase tentative pentru un suicid realizat, de unde funcția de apel, de strigăt de ajutor a tentativei). Prin scăderea încrederii în sine, prin incapacitatea de a simți plăcerile vieții, depresivul pierde interesul pentru viața, își asumă idei de culpabilitate și devalorizare, mai ales dimineața, când conștiința devine mai clară și deseori expiază actul printr-o tentativă de suicid. Pentru mulți autori, suicidul este un act patologic, deși persoana nu are tulburări de intensitate psihotică, ci doar de tip depresiv, deoarece, deseori, frapează discordanțo dintre motivele de suicid (banale) și actul comis cu hotărâre (fără a lăsa șansa eșecului) și pentru că între viață și moarte nu se poate alege cât timp moartea e inevitabila. De aceea, pentru acești autori, dialogul cu moartea începe întotdeauna pe un plan irațional. sinuciderea copilului, care, de regulă, are o tanatofobie și nu are conștiința ireversibilității gestului (explicat, astfel, prin carențe afective, eșecuri școlare, frică de pedeapsă sau ca reacție de opoziție fața de diferite frustrări), precum și suicidul bătrânului sau suicidul colectiv, m care intervine inducția reciprocă. Există apoi un suicid psihotic, halucinator, confuzional, pasional sau automat, dar care nu se va confunda cu suicidul - devianța din stările anormale, suicidul de șantaj etc. Motivația actelor suicidale rezida la bărbați, mai frecvent, în conflicte sociale, iar la femei în conflicte erotice. este o absență a celorlalți și un strigat de ajutor ce trebuie să găsească pe cineva disponibil afectiv la un dialog pentru a face criza de preocupare suicidală să treacă. Răspunderea medicului în suicid se poate angaja pentru neprevederea riscului de suicid, nesupravegherea bolnavului, lipsa de tratament în urma tentativei sau lipsa de informare a familiei despre un astfel de risc".
Într-o altă lucrare, "Introducere în sociologia delincventei juvenile. între normalitate și devianță", Editura Medicală, B, 1990, pag. 63 - 65, autorii și au arătat: "0 teorie particulară, care încearcă concilierea punctului de vedere psihologic cu cel sociologic, este așa-numita teorie a "rezistenței la frustrare", elaborată de care, pornind de la critica conceputului de cauză a delincventei, propunea elaborarea unui sistem de ipoteze explicative capabil să suplinească deficiențele teoriei "cauzale". Acest model de abordare a delincventei juvenile are ca fundament conceptual structura interioară a individului, care poate fi caracterizat ca un adevărat "scut de rezistență" împotriva abaterilor de la normele sociale și a demoralizării. Există o structură sociala externă și o structură psihica interioară care acționează ca mecanisme de protecție în calea frustrării și a agresivității tânărului. Structura sau rezistența externă este alcătuită din grupurile sociale la care tânărul participă și este socializat (familie, vecinătate, prieteni, etc.) și care oferă posibilitatea dobândirii unui status, asigurarea unor mijloace legitime de realizare a scopurilor, sentimentul identificării cu grupul, etc. în schimb, structura sau rezistența interioara dobândește o importanță și o semnificație aparte m anumite momente, reprezentând o adevărată "matrice" care asigură tânărului conștiința identității de sine și a imaginii despre sine în raport cu alte persoane sau grupuri, convingerea orientării spre scopuri dezirabile și "toleranța" la frustrare. Dacă unul sau mai multe componente ale celor două structuri lipsesc, tânărul este predispus să devieze de la normele de conviețuire socială. Dezvoltând aceste idei, alți autori considera că manifestările delincvente ale tinerilor se datorează, în mare măsură, capacității reduse de depășire a situațiilor de frustrare. Starea de frustrare poate apărea ori de câte ori tânărul se confruntă cu un obstacol sau o bariera socială, care îl împiedică să-și satisfacă interesele și scopurile personale. Capacitatea unui tânăr de a surmonta o situație de frustrare, fără a face apel la mijloace de răspuns inadecvate, a fost definită "toleranța" la frustrare, care poate acționa fie ca element favorizant, stimulator, fie ca frână în realizarea scopurilor personale cu mijloace licite sau ilicite. Abordând mecanismele etiologice ale frustrării și agresivității în perioada adolescenței, L introduce noțiunea de "disonanță" cognitivă și afectivă, definită ca fiind un element ce intervine atunci când este încălcată, împiedicată sau nerealizată o necesitate legitimă a tânărului, ceea ce conduce la apariția unor stări tensionale și conflictuale între tânăr și mediul său socializator. Astfel, primul grup de socializare în care intră orice copil sau adolescent este familia, care oferă satisfacerea nevoilor de subzistență, educație, securitate emoțională și îi furnizează modelele dezirabile de reușită. Există însă familii caracterizate prin fenomene disarmonice, tensionale și în care anxietatea și lipsa de siguranță, creată de perturbarea relațiilor copilului cu părinții sau de conflictele între părinți, favorizează apariția stărilor de mânie și violență, ca și manifestări de instabilitate și impulsivitate. Reprezentând efectul cumulat al mai mult factori, inadaptarea și agresivitatea tânărului nu implică cu necesitate devianța, fiind doar surse potențiale ale acesteia. Ele evoluează spre devianța numai în anumite condiții, și anume când tânărul realizează că atât atitudinea, cât și comportamentul său nu sunt acceptate de societate. în acel moment, tânărul va respinge sau va contesta modelele convențional-tradiționale, prin părăsirea Și abandonarea mediului familial sau școlar și asocierea în acele grupuri de referința care îi asigură suportul emoțional și securitatea afectivă, indiferent prin ce mijloace de reușită".
De asemenea, în lucrarea "", Editura, B, 2004,. 160 - 166, autorii, consacră mai multe definiții, puncte de vedere, clarificări conceptuale în studiul "Victima din perspectiva gestului suicidal. introproiectată".
Organul de urmărire penală a reținut atitudinea vădit ostentativă a numitei, dorința sa de a ieși în evidență într-un mod spectaculos și senzațional, încă de la începutul declanșării cercetărilor în această cauză. Deși susnumita a cunoscut exact starea de spirit în care se afla fiica ei, intenția acesteia de a se sinucide, a citit biletul de adio lăsat de fiica ei - ea fiind persoana care 1-a pus la dispoziția autorităților -, a constatat că șnurul textil și cablul electric sunt obiecte care îi aparțineau, iar ul găsit în apropierea victimei este obiectul luat de către de la o vecină din aceeași scară de bloc, a fost informată de către lucrătorii de poliție cu privire la toate constatările pe care le-au efectuat etc. a susținut fără nici un argument concret că fiica ei a fost ucisă. Deși a fost invitată în fața autorităților judiciare să dea declarații scrise cu privire la diverse aspecte, susnumita a refuzat să facă acest tucru, preferând însă să lanseze diverse teorii către mijloacele de informare în masă dornice de senzațional și de creșterea rating-ului.
La data de 22 ianuarie 2008, numita a înmânat organelor de urmărire penală o plângere penală "împotriva mai multor persoane care pot avea implicații privind decesul de natură violentă" al numitei. în cuprinsul acestei plângeri, numita a motivat într-un anumit mod elementele pe care le consideră de natură a ridica suspiciuni că nu ar fi vorba de o sinucidere, ci de o crimă - în cuprinsul prezentului act procedural organul de urmărire penală a răspuns la toate obiectivele cuprinse în plângere.
Printre alte lucruri inserate în respectiva plângere, precum și în celelalte precizări comunicate ulterior, numita a solicitat efectuarea unei reconstituiri / experiment judiciar prin care autoritățile să verifice dacă o persoană ar putea să se urce în copacul unde a fost descoperită spânzurată fiica sa, solicitând totodată și cercetarea privind posibila "implicare în caz a unor persoane cu care a interacționat în condiții suspecte - violente prin limbaj sau comportament"; mai precis, s-a solicitat cercetarea lui (cu motivarea că a fost prieten al victimei, se certau frecvent și o reținea la domiciliul său), (persoană suspectă că a amenințat-o), (cu motivarea că f-a dat "șuturi în fund" pe trecerea de pietoni), (deoarece avea dispute privind iubitul lor comun ), din Tîrgoviște (cu motivarea că a "fost iubit în ultima perioadă"). De asemenea, numita a mai arătat că se consideră / constituie parte vătămată în cauză și se constituie parte civilă, solicitând despăgubiri.
Toate aceste aspecte, reținute și prin rezoluția prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, nu sunt în nici un fel contrazise de materialul probatoriu existent în cauză, fiind din contră, confirmate, motivele invocate de petentă prin plângerea formulată, fiind contrazise de aceste probe.
Astfel, intenția numitei de a se sinucide reiese în mod indubitabil din biletul de adio lăsat de aceasta familiei, interpretat psihologic, al cărui conținut a fost expus anterior, realizarea acesteia fiind apoi confirmată de celelalte probe administrate în cauză, precum procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele fotografice, raportul medico-legal de necropsie, raportul de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor. Faptul că acest bilet de adio a fost întocmită de, este confirmat de raportul de constatare tehnico-științific întocmit în cauză, prin care se arată că scrisul a fost executat de aceeași persoană cu cea care a întocmit cele două înscrisuri de comparație, aparținând victimei. Intenția sa de a se sinucide mai este confirmată expres și de afirmațiile acesteia anterioare incidentului, prin care a afirmat expres că intenționează să se sinucidă, precum și de faptul că cu puține zile anterior sinuciderii aceasta a întreprins o tentativă de sinucidere, îngurgitând medicamente în acest scop.
Realizarea acestei intenții de către este confirmată de raportul medico legal întocmit în cauză, care confirmă existența pe corpul acesteia a unor leziuni ce atestă faptul că aceasta s-a cățărat în copac, susținerile petentei privind acțiunea altor persoane asupra victimei fiind astfel contrazise în mod obiectiv. La aceeași concluzie duce și faptul că defuncta a folosit la cățărare și au fost găsite împreună cu geanta sa obiecte pe care le-a luat de acasă în acest scop.
Față de toate aceste aspecte ce reies din analiza materialul probatoriu administrat în cauză, tribunalul a constatat că în mod temeinic s-a reținut prin rezoluțiile parchetului că decesul numitei este datorat suicidului și nu activității unor alte persoane. Susținerile petentei privind implicarea lui, sau a altor persoane, în uciderea victimei, într-o altă localitate după care a fost machiată, adusă, și atârnată în copac în scopul de a se crea impresia că aceasta s-a sinucis, faptul că aceasta ar fi fost inevitabil să fie observată în copac, că degetele acesteia au fost ștrangulate etc. nu corespund realității fiind în mod evident contrazise de comportamentul defunctei, de probele administrate în cauză, care actele medico-legale și constatările tehnico-științifice, care infirmă în mod obiectiv susținerile petentei și confirmă cele reținute prin rezoluțiile parchetului.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs petenta care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului petenta a reiterat motivele invocate inițial în plângerea formulată împotriva soluțiilor procurorului arătând în esență că în cauză se impune refacerea urmăririi penale, identificarea și tragerea la răspundere penală a persoanelor răspunzătoare de moartea lui.
A arătat că organul de urmărire penală nu a avut în vedere aspectele sesizate în plângerea penală prin care a arătat că avea probleme cu vederea, nu a verificat urmelor de spermatozoizi găsite, nu s-au verificat urmele găsite deasupra i drepte, nu au fost audiate toate persoanele menționate în plângerea penală, nu au fost verificate aspectele prin care a arătat că fiica sa nu se putea urca în copac singură la acea dată, nu s-a pronunțat asupra leziunilor de le degete, asupra faptului că freza era intactă, cât și asupra faptului că încălțămintea nu prezenta urme de sol.
A solicitat admiterea recursului și trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.
Examinând recursul declarat de petentă sub aspectul motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 1 din Codul d e procedură penală, procesul penal are ca scop constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Pornind de la scopul procesului penal instituit de textul legal prezentat și având în vedere disp. art. 2, 3 și 4 Cod procedură penală, se constată că în desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei precum și cu privire la persoana făptuitorului, sens în care organele de urmărire penală și instanțele de judecată sunt obligate să aibă rol activ în desfășurarea procesului penal.
De asemenea, potrivit art. 202 Cod procedură penală, organul de urmărire penală este obligat să strângă probele necesare pentru aflarea adevărului și pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, în vederea justei soluționări a acesteia.
Analizând actele de urmărire penală prin prisma textelor legale enunțate, se observă, așa cum în mod corect a reținut și instanța de fond, că organul de urmărire penală a administrat un amplu probatoriu în vederea aflării adevărului și descoperirii cauzelor morții lui.
Astfel, în acest sens au fost efectuate numeroase acte specifice de urmărire penală, respectiv cercetare la fața locului, examinări tehnice asupra hainelor și planșele fotografice, raportul medico legal de necropsie, rapoarte de constatare tehnico științifică și au fost audiați martori pentru a se verifica aspectele sesizate de petenta prin plângerea penală.
Pe baza probatoriului administrat, în mod corect a apreciat instanța de fond că soluțiile adoptate de procuror sunt legale și temeinice și că moartea numitei este urmarea unui act de suicid și nu activității unor alte persoane.
Aspectele invocate de petentă în recurs și care în opinia acesteia nu au fost analizate de către organul de urmărire penală nu sunt confirmate de probe și nu înlătură concluzia certă la care a ajuns și prima instanță, aceea că moartea numitei este rezultatul unei activități suicidare.
Potrivit art. 2781alin. 7 Cod procedură penală, în cadrul procedurii plângerii formulate împotriva rezoluțiilor sau "ordonanțelor de netrimitere în judecată, judecătorul soluționând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate".
Se constată că atât organul de urmărire penală cât și instanța de fond au analizat solicitările petentei, așa încât infirmarea soluțiilor procurorului și redeschiderea urmăririi penale, așa cum solicită aceasta, nu se impune în cauză.
Chiar dacă s-ar reverifica aspectele invocate de petentă în plângere și în cererea de recurs, acestea nu sunt de natură a infirma probatoriul administrat deja în cauză.
Având în vedere faptul că petenta nu a prezentat în fața instanței de fond sau de recurs înscrisuri noi sau mijloace de probă ce sunt necesare a fi administrate pentru justa soluționare a cauzei, iar aspectele invocate în recurs au fost verificate și infirmate pe baza probelor administrate de organul de urmărire penală, Curtea urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, să respingă recursul declarat de aceasta ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta - petentă, domiciliată în mun. S, strada - -, nr. 8, -.3,Sc. A,. 21, jud. S, împotriva sentinței penale nr. 166 din 03.06.2009 a Tribunalului Suceava.
Obligă petenta recurentă să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.11.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
Ex. 2/11.12.2009
Jud. fond -
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana, Biciușcă Ovidiu, Cheptene Micu
