Furtul (art.208 cod penal). Decizia 605/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 605
Ședința publică din data de 7.07.2008
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
- -
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui n și, ns.la data de 8.03.1979, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 105 din data de 16.04.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr. 354 din data de 26.02.2008, pronunțată de Judecătoria Ploiești, prin care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped.de art. 208 al.1 - art. 209 al.1 lit.e cu aplic.art.41 al.2
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător ales din Baroul Prahova, lipsă fiind intimați - părți vătămate G, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Avocat, având cuvântul după ce în prealabil a luat legătura cu inculpatul arestat arată că acesta nu mai are alte cereri de formulat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea ia act că nu mai sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Avocat, având cuvântul pentru inculpat, solicită instanței admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri iar pe fond redozarea pedepsei aplicate acestuia,în sensul aplicării unei pedepse sub minimul prevăzut de lege, cu aplic.art. 72,74,76 lit.c
Mai arată că inculpatul a avut o atitudine sinceră, a recunoscut fapta comisă, este bolnav, are probleme psihice și trebuie să beneficieze de un tratament de specialitate, întrucât în arest afecțiunile de care acesta suferă se vor agrava.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea hotărârilor atacate întrucât sunt legale și temeinice, în mod just fiind individualizată pedeapsa aplicată, față de fapta comisă și modalitatea de săvârșire a acesteia.
Precizează că la dosarul cauzei există probe certe din care rezultă vinovăția inculpatului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că este bolnav și solicită instanței reducerea pedepsei.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Verificând lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 354 din data de 26.02.2008, Judecătoria Ploiești, în temeiul art. 208 al.1 - 209 al.1 lit.e, cu aplic.art.41 al.2 a fost condamnat inculpatul, fiul lui n și, ns.la data de 8.03.1979, în P, județul P, domiciliat în P,-, județul P, CNP -, cetățean român, fără antecedente penale, studii 3 clase, fără ocupație, necăsătorit, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 71 i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prev.de art. 64 lit.a teza a II-a și b, pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 350 al.1 pr.penală, a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 88 și art. 357 al.2 pr.penală, s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive de la 20.08.2007 la zi.
În baza art. 14 și 346 al.1 pr.penală, rap.la art. 998-999 cod civil, a fost admisă în totalitate acțiunea civilă a părții vătămate G și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei către partea vătămată G, reprezentând daune materiale.
S-a luat act de faptul că prejudiciul produs părții vătămate ( 35 lei ), a fost integral recuperat.
În temeiul art. 191 al.1 pr.penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că la data de 25.06.2007, în jurul orelor 17,45 în timp ce se afla pe platoul de la Centrale din P inculpatul a sustras din geanta părții vătămate, suma de 35 lei, fiind prins în flagrant de către lucrătorii operativi din cadrul Biroului de Investigații Criminale care se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
La data de 1.08.2007, în jurul orelor 12,30 în timp ce se afla pe platoul de la Centrale inculpatul a sustras părții vătămate suma de 400 lei.
Partea vătămată a declarat că în timp ce se afla la o pentru a cumpăra ceva, a simțit că îi umbla cineva în buzunarul de la spate al pantalonilor, moment în care s-a întors și l-a apostrofat pe inculpat.
Inculpatul a restituit părții vătămate suma de 200 lei pe care îi avea în . după care a fugit cu restul de 200 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o ca nelegală și netemeinică, solicitând în principal redozarea pedepsei, având în vedere starea sa de sănătate și atitudinea sinceră avută pe parcursul procesului penal.
Ca atare, a solicitat apelantul - inculpat reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, după aplicarea circumstanțelor atenuante prev.de art. 74 și 76
Prin decizia penală nr. 105 din 16.04.2008 Tribunalul Prahovaa respins apelul formulat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 354 din 26.02.2008 pronunțată de Judecătoria Ploiești,ca nefondat.
S-a menținut starea de arest conform art. 350 pr.penală și în baza art. 88, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 20.08.2007 la zi.
Tribunalul Prahova și-a motivat hotărârea, reținând că, situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, care a realizat o justă interpretare și apreciere a probelor administrate în cauză în toate fazele procesului penal, din acestea rezultând atât existența faptei de furt calificat în formă continuată prev.de art. 208 al.1, art. 209 al.1 lit.e, cu aplic.art. 41 al.2 cât și comiterea acesteia de către inculpat cu forma de vinovăție cerută de lege.
Au fost avute astfel în vedere plângerile și declarațiile părților vătămate și G, procesul verbal de depistare, procesul verbal de recunoaștere după fotografii, declarațiile martorilor și, probele coroborându-se în parte și cu declarațiile inculpatului care a recunoscut comiterea faptei de furt calificat din data de 25 iunie 2007.
În baza acestor probatorii s-a reținut în mod corect că în data de 25.06.2007, în jurul orelor 17,45 în timp ce se afla pe platoul Centrale P, inculpatul a sustras din geanta părții vătămate suma de 35 lei, fiind prins în flagrant de către lucrătorii operativi din cadrul Biroului de Investigare Criminală, care se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Deși inculpatul a negat constant comiterea faptei de furt calificat comisă în data de 1.08.2007, instanța de fond a înlăturat ca nesincere declarațiile inculpatului, vinovăția acestuia în comiterea faptei de la acea dată rezultând fără putință de tăgadă din declarația părții vătămate G și a martorului, martor ocular, care în data de 1.08.2007, l-a observat pe inculpat în timp ce restituia părții vătămate o sumă de bani.
De altfel, în fața instanței de fond, precum și cu ocazia prezentării pentru recunoaștere după fotografii, atât partea vătămată cât și martorul l-au recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care a sustras părții vătămate suma de 400 lei.
În baza probatoriilor administrate, instanța de fond a reținut corect faptul că în data de 1.08.2007, în jurul orelor 12,30 în timp ce se afla pe platoul de la Centrale, inculpatul a sustras din buzunarul de la spate al pantalonilor părții vătămate G, suma de 400 lei, moment în care acesta s- întors, l-a apostrofat pe inculpat, care i-a restituit doar 200 lei pe care îi avea în . fugind cu restul de 200 lei.
Ca atare, soluția instanței de fond în ceea ce privește situație de fapt reținută în sarcina inculpatului, este legală și întemeiată pe probele administrate în cauză.
Și în ceea ce privește individualizarea pedepsei, tribunalul apreciază că instanța de fond a făcut o corectă aplicare în cauză a criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzută de art. 72, la aplicarea acesteia, avându-se în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite, modalitatea comiterii acesteia, respectiv în loc public pe platoul Centrale din P, un loc care prin natură și destinație este întotdeauna accesibil publicului, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, precum și atitudinea nesinceră avută de acesta pe parcursul procesului penal.
În raport de criteriile arătate, în mod just instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, dând dovadă de clemență și orientându-se spre o pedeapsă către minimul special prevăzut de lege.
Față de atitudinea nesinceră a inculpatului și în raport și de gravitatea faptei de sustragere de bunuri din locuri publice, tribunalul apreciază că în cauză nu se impune reducerea pedepsei, scopul preventiv - educativ al acesteia putând fi atins doar prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul, susținând că a fost sincer recunoscând fapta comisă, este bolnav, are probleme psihice, fapt pentru care solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și redozarea pedepsei făcând aplicarea art. 74 și 76 lit. cod penal.
Curtea verificând hotărârile atacate pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, în raport de motivele de recurs invocate, constată că recursul declarat este nefondat, așa cum se va arăta în continuare:
Din probele administrate în cauză și anume: declarațiile părților vătămate, procesul verbal de depistare, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului rezultă vinovăția recurentului în săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat.
Se constată că încadrarea juridică este legală.
Cu privire la motivele de recurs invocate, Curtea apreciază că instanțele au făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 72, respectând criteriile prevăzute de acest text de lege privind aplicarea pedepsei.
Față de aceste considerente, se constată că hotărârile atacate sunt temeinice și legale, fapt pentru care, Curtea, în temeiul art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală, va respinge recursul declarat ca nefondat.
Întrucât inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv, în temeiul art. 88 cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 20 august 2007 la zi.
Văzând și disp.art. 192 al.2 pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui n și, ns.la 18.03.1979, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva deciziei penale nr. 105 din data de 16.04.2008, pronunțată de Tribunalul Prahova.
detenția preventivă a inculpatului de la 20.08.2007 la zi.
Obligă recurentul - inculpat la 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 7.07.2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./15.07.2008
nr- Judecătoria Ploiești
nr- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ștefan Fieraru Ion Stelian