Furtul (art.208 cod penal). Decizia 642/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI
DOSAR. Nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 642
Ședința publică din data de 05 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTORI: Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
- -
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24 ianuarie 1979, în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni, județul D, împotriva deciziei penale nr.112 din data de 03 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Prin această decizie a fost admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 107 pronunțată la data de 22.04.2009 pronunțată de Judecătoria Pucioasa, pe care o desființează în parte, în latură penală, în sensul că menținând la încadrarea juridică a faptei disp. art. 37 alin.1 lit. b și Cod Penal circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit.c și alin.2 Cod Penal, reindividualizează pedeapsa, aplicându-i acestuia 2 ani închisoare, în condițiile disp. art. 76 alin.1 lit.c și art. 80 al.1 și 2 p, pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin.1 - art. 209 alin.1 lit. i
Cod PenalLa apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest, personal și asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegației nr.4932/2009, fila 10 dosar și după încheierea dezbaterilor s-a prezentat și intimatul-parte vătămată
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, s-a luat legătura de avocatul desemnat din oficiu cu recurentul-inculpat, aflat în stare de arest.
Apărătorul recurentului - inculpat cât și reprezentantul Ministeruluu Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea, a luat act de declarațiile părților, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților, în dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurentul - inculpat solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză, în sensul reducerii pedepsei aplicate inculpatului, sub limita de 2 ani închisoare.
Solicită a se da o mai mare eficiență circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 și 76 cod penal, având în vedere că inculpatul este o persoană tânără, iar prejudiciul este parțial restituit, iar o pedeapsă orientată către minimul prevăzut de lege își poate atinge scopul educativ.
Intimatul - parte vătămată G, fiind prezent după strigarea cauzei solicitat respingerea recursului declarat de inculpat, ca fiind nefondat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat, menținerea soluțiilor pronunțate în cauză, ca fiind legale și temeinice.
Pedeapsa aplicată inculpatului este corect individualizată în raport cu prevederile art. 72 Cod penal, având în vedere că anterior inculpatul a mai fost condamnat de 5 ori pentru fapte de același gen.
Solicită totodată conputarea din pedeaspă reținerea și arestarea preventivă de la 27.02.2009, la zi.
Recurentul - inculpat având utimul cuvânt solicită reducerea pedepsei aplicate, pe care o consideră prea aspră.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 107 pronunțată de Judecătoria Pucioasa la 22.04.2009, în baza disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. i Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 alin.1 lit.b Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului, la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea disp. art. 71 și 64 alin.1 lit.a teza aII a și lit. b Cod penal.
Potrivit disp. art. 350 cod procedură penală a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza disp. art. 88 Cod penal a fost dedusă din pedeapsă perioada reținerii și arestării acestuia, începând cu 27.02.2009 la zi.
În conformitate cu disp. art. 14, 15 și 346 cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2900 lei către partea vătămată G cu titlu de despăgubiri civile, dispunându-se în același timp ca diferența de 3090 lei, (până la concurența sumei de 5990 lei) indisponibilizată de către organele de poliție și consemnată la cec, conform recipisei nr. -/1 la dispoziția instanței de judecată, să fie remisă acestei părți de către CEC Bank.
Conform disp. art. 191 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat și la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariul apărătorului care i-a fost desemnat din oficiu, de 200 lei.
Pe baza probelor administrate în cauză, instanța de fond a constatat că în dimineața zilei de 27.09.2008, inculpatul care locuiește în același bloc cu partea vătămată G, a forțat ușa de acces și a pătruns în apartamentul acesteia, după ce s-a asigurat că nu mai exista nicio persoană în acest spațiu, de unde a sustras suma de 5990 lei, aflată într-un plic înfășurat în cearceaful din lada patului tip recamier situat într-unul dintre dormitoare.
Ulterior inculpatul a ajuns cu un microbuz în B și s-a întâlnit în zona de Nord cu numitul, fiind surprins de către organele de poliție care au descoperit asupra sa suma de 3090 lei, care a fost indisponibilizată, fiind consemnată la CEC la dispoziția instanței de judecată.
S-a considerat de către judecătorul fondului că această situație de fapt a rezultat din coroborarea primei declarații dată de către inculpat la urmărirea penală (la sediul Poliției TF Gara de Nord) în care el a descris amănunțit modul de operare, și a celei dată în faza cercetării judecătorești, cu cele ale părții vătămate și ale martorilor, care au relatat că în dimineața zilei de 27.02.2009 inculpatul, care locuiește în același bloc cu partea vătămată a părăsit apartamentul având în mâini o pereche de mănuși de culoare neagră, că a fost văzut pe raza orașului numărând o sumă mare de bani, și că a jucat la aparatele electronice o anumită sumă de bani, dar și cu procesul verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice prin care au fost fixate urmele de forțare a ușii pentru ca inculpatul să poată pătrunde în apartamentul părții vătămate.
A fost înlăturată apărarea inculpatului, potrivit căreia ar fi sustras din apartamentul proprietatea părții vătămate numai suma de 2800 lei, cu motivarea că declarațiile acestuia au fost oscilante și nesusținute de celelalte probe administrate în cauză.
În același timp, reținând că asupra acestuia a fost găsită suma de 3090 lei, judecătorul fondului a apreciat că diferența până la suma de 5990 lei (pe care partea vătămată o păstra în același loc într-un plic, inculpatul recunoscând că și-a însușit întreaga sumă găsită) a fost cheltuită de către inculpat până la momentul la care a fost identificat de către organele de poliție, reprezentând contravaloarea drumului până la B și suma achitată pentru jocurile mecanice și pe alimentele și băutura consumate împreună cu martorul.
S-a apreciat astfel că în drept fapta inculpatului, care în ziua de 27.02.2009 a pătruns prin efracție în domiciliul părții vătămate G, de unde a sustras suma de 5990 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de disp. art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. i Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 alin.1 lit. b Cod penal, primul termen al recidivei postexecutorii fiind reprezentat de pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 270 pronunțată de Judecătoria Pucioasa la 20.06.2005, care a fost executată de către acesta în perioada 19.07.2005- 6.06.2007, când a fost liberat condiționat cu un rest de 408 zile neexecutate.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute de disp. art. 72 Cod penal - limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, gradul de pericol social concret al faptei dat de împrejurările în care a fost comisă și de mijloacele utilizate, valoarea modică a prejudiciului, recuperat în limita sumei de 3090 lei, găsită asupra inculpatului, și persoana acestuia care are statut de recidivist, și a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal.
Prin prisma acestor criterii, instanța s-a orientat către o pedeapsă cu închisoarea, al cărei cuantum a fost fixat la nivelul minimului special prevăzut de textul incriminator, pentru infracțiunea comisă de către inculpat, dispunându-se ca aceasta să fie executată în regim de detenție, în condițiile disp. art. 71 și 64 alin.1 lit. teza a II a și lit. Cod penal, referitoare la pedepsele accesorii.
În considerarea ideii că s-au menținut temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, instanța de fond a menținut această măsură, în baza disp. art. 350 Cod procedură penală, iar în conformitate cu disp. art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsă, perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 27.02.2009 la zi.
Ca urmare a legăturii de cauzalitate dintre stabilirea vinovăției inculpatului și prejudiciul astfel cum a fost mai sus stabilit și creeat în patrimoniul părții vătămate în baza disp. art. 14, 15 și 346 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească părții vătămate suma de 2900 lei, dispunându-se, în același timp, ca diferența de 3090 lei să-i fie remisă de CEC Bank, unde a fost consemnată potrivit recipisei nr.-/1.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul care a criticat-o pentru netemeinicie.
În motivele formulate în scris și susținute de către apărător, inculpatul a menționat că întrucât prejudiciul a fost recuperat, pot fi reținute în favoarea sa circumstanțe atenuante, cu consecința coborârii cuantumului pedepsei sub nivelul minimului special prevăzut de lege.
Fiind audiat în conformitate cu jurisprudența apelantul-inculpat a recunoscut săvârșirea faptei, susținând însă, că a sustras din apartamentul părții vătămate doar suma de 2.500 lei.
Analizând această cale de atac, Tribunalul Dâmbovița prin decizia penală nr.112/03.07.2009 a admis apelul declarat de inculpat și în consecință a desființat în parte sentința atacată, sub aspectul laturii penale a cauzei, în sensul că menținând la încadrarea juridică dată faptei disp.art. 37 alin.1 lit.b Cod penal și reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de disp. art. 74 alin.1 lit. c și alin.2 Cod penal, a reindividualizat pedeapsa stabilită de către instanța de fond la 2 ani închisoare, în condițiile disp. art. 76 alin.1 lit. c și ale disp. art. 80 alin.1 și 2 Cod penal.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate și de asemeni s-a considerat necesară menținerea starea de arest față de inculpat, iar în baza disp. art. 381 alin.1 Cod proc. penală adaugă timpul de arestare scurs după pronunțarea hotărârii, începând cu 22.04.2009 la zi.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că dimensiunea unei pedepse trebuie să fie rezultatul unui examen echilibrat al tuturor criteriilor stabilite de lege.În acest sens se precizează că atitudinea în general sinceră adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal îl îndreptățește să beneficieze de circumstantele atenuante prev. de art. 74 alin.1 lit. c și alin. 2
Cod PenalPrivitor la criticile inculpatului tribunalul a mai constatat că în acord cu probele administrate în cauză, instanța de fond a determinat corect contravaloarea prejudiciului cauzat părții vătămate, în condițiile în care apelantul a declarat că și-a însușit întreaga sumă pe care o conținea plicul găsit într-unul dintre dormitoarele apartamentului acesteia, care coincide cu cea înscrisă în buletinul de schimb valutar emis de către R la 23 ianuarie 2009 (care a fost anexată dosarului), el neputând proba că ar fi deținut vreo sumă anterior comiterii sustragerii și relatând că a făcut mai multe cheltuieli în cursul zilei de 27.02.2009, inclusiv pentru jocuri mecanice.
Împotriva celor două hotărâri judecătorești a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei cu referire exactă la cuntumul acesteia, față de care a apreciat că este mult prea în raport de suma de bani pe care el consideră că a sustras-o, aceasta fiind de numai 2800 lei și nu 5590 lei, așa cum s-a precizat până în prezent.
Examinând această cale de atac prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și conform art. 385/9 alin.3 pr. pen.Curtea apreciază că acest recurs este nefondat, astfel cum se va arăta în continuare.
Situația de fapt a sustragerii unei sume de bani din locuința părții vătămate G nu este contrazisă de către inculpat, ea fiind corect stabilită atât de către organele de urmărire penală dar si de celelalte două instante anteriore pe baza probelor administrate în cauză.
Inculpatul contrazice cele reținute până în prezent numai cu privire la cuantumul sumei de bani, precizând că a sustras numai 2800 lei.
Așa cum punctează și tribunalul, această susținere este contrazisă de declarațiile inculpatului, care a precizat că a sustras un plic având în interior o sumă de bani, fără aoî număra în prealabil, de declarațiile părții vătămate care a susținut că în aceea zi a efectuat un schimb valutar, iar toți banii i-a pus intr-un plic, cît și de buletinul de schimb valutar emis cu aceea ocazie, (fila 58 dosar ) și depus la dosarul cauzei, din care rezultă că au fost înmânați părții vătămate 5590 lei.
Prin prisma celor de mai sus, Curtea apreciază că pedeapsa de 2 ani închisoare cu executare în regim privativ de libertate stabilită de către instanța de apel, în urma admiterii apelului inculpatului și reținerii circumstantelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit.c și alin. 2 este Cod Penal just individualizată, având în vedere că acesta este recidivist, fiind condamnat anterior pentru mai multe infracțiuni de același gen, ceea ce denotă că nu a înțeles să se integreze în societate, în sensul de a-și procura cele necesare traiului și satisfacției vieții personale în urma unei activități legale.
Pentru considerentele mai sus expuse, Curtea va respinge recursul inculpatului ca nefondat, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b
C.P.P.Având în vedere prevederile art. 385/17 alin. 4 C.P.P. Curtea va computa din pedeapsa aplicată inculpatului și mai sus amintită, perioada reținerii și arestării preventive de la 27.02.2009, la zi.
Văzând și disp. art. 192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, ns. la 24.01.1979 deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr. 112 din data de 03 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
din pedeaspă reținerea și arestarea preventivă de la 27.02.2009, la zi.
Obligă recurentul-inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului.
Definitivă.
Pronuntata in sedinta publica, azi 05 octombrie 2009.
Presedinte, JUDECĂTORI: Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
- - - - - - -
Grefier
Red. TF/PM
4 ex/14.10.2009
f- Judecătoria Pucioasa
a- Tribunal
G,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
