Furtul (art.208 cod penal). Decizia 751/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 751
Ședința separată din data de 23 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în comuna Săhăteni, (la familia ) împotriva deciziei penale nr. 124/25.05.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care s-a respins apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 218/26.11.2008 pronunțată de Judecătoria Mizil, ca nefondat.
Prin sentința penală nr.218/2008 a Judecătoriei Mizil, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, prev. de art. 208 al. 4- art. 209 al.1 lit. e,g, Cod penal, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție, prev. de art. 86 al. 1și respectiv art.89 alin.1 din OUG nr. 195/2002 republicată, furt calificat prev. de art. 208-209 al.1 lit. e, g, i Cod penal, toate cu aplic. art. 99 și art. 33 lit. Cod penal și Cod penal, s-a dispus internarea într-un centru de reeducare a inculpatului minor (fiul lui și, născut la 26.08.1992), conform art. 104 Cod penal rap. la art. 490 Cod proc. penală.
Prin aceeași sentință, inculpatul minor în solidar cu reprezentanții legali și părți responsabile civilmente și, domiciliați în comuna Săhăteni, județul B, a fost obligat la 3.000 lei despăgubiri civile către partea vătămată, constituită parte civilă în cauză.
Cauză luată la a doua strigare, în vederea prezentării părților legal citate și având în vedere dispozițiile procedurale ce reglementează soluționarea cauzelor cu recurenți minori la data comiterii infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată.
La apelul nominal, făcut în ședință separată a răspuns recurentul inculpat personal și asistat de avocat din Baroul Prahova conform delegației nr. 5517/2009 aflată la fila 26 dosar, lipsă fiind intimatele părți vătămate și, intimatele părți responsabile civilmente și, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău și autoritatea tutelară Consiliul local Săhăteni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul arată că nu au cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Curtea, luând act de susținerile părților, în sensul că nu sunt cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că acesta a declarat recurs împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Prahova și de Judecătoria Mizil, prin care s-a luat măsura internării sale într-un centru de reeducare.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond revocarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare și înlocuirea acesteia cu măsura libertății supravegheate prev. de art. 103 Cod penal, avându-se în vedere că recurentul inculpat poate fi supravegheat de bunicii săi.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat cu menținerea hotărârilor anterioare ca legale și temeinice.
Se apreciază că în raport de modalitatea concretă de săvârșire a celor patru infracțiuni reținute în sarcina recurentului inculpat ce relevă un pericol social ridicat precum și de concluziile raportului de evaluare din care rezultă că rudele apropiate ale minorului nu au o autoritate asupra acestuia, faptul că el a părăsit domiciliul fără a comunica locul unde se află, măsura internării într-un centru de reeducare este o măsură corectă în raport de circumstanțele personale ale inculpatului.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt arată că lucrează ca zilier la o fermă, nu este de acord cu măsura internării într-un centru de reeducare, deoarece în prezent locuiește la bunicii săi în comuna Săhăteni. iar faptul că nu a fost găsit de organele de poliție întrucât era plecat la muncă.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.218 din 26 noiembrie 2008 Judecătoriei Mizils -a dispus internarea într-un centru de reeducare conform art.104 rap. la art.490 cod proc. penală a inculpatului minor (fiul lui și, născut la 26 august 1992), domiciliat în comuna Săhăteni, județul B, pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat prev. de art.208 alin.4, art.209 alin.1 lit.e) și g) și respectiv art.208, art.209 alin.1 lit.e), g), i) cod penal, conducere pe drumuri publice a unui autovehicul fără permis de conducere corespunzător și părăsirea locului accidentului, fapte prev. de art.86 alin.1 și art.89 alin.1 din nr.OUG195/2002, republicată, toate cu aplic. art.33 lit.a) și art.99 cod penal.
În latură civilă, inculpatul a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente și să plătească despăgubiri civile în cuantum de 3.000 lei către partea civilă.
În fine, cu aceeași solidaritate, a fost obligat și la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, prima instanță a reținut în fapt că lipsit fiind de supraveghere, datorită decesului succesiv al ambilor părinți și carențelor educative manifestate de reprezentanții legali, inculpatul a abandonat cursurile școlare, săvârșind mai multe infracțiuni pe raza orașului
Astfel, în seara zilei de 31 decembrie 2007, constatând că partea vătămată a parcat autoturismul pe str. A I și lăsând cheile în contact, inculpatul s-a introdus în habitaclu punându-l în circulație pe drumurile publice, deși nu poseda permis de conducere corespunzător.
Datorită neîndemânării pe raza localității, județul P, acesta a pierdut controlul volanului, intrând în gardul imobilului aparținând martorului, după care a părăsit locul evenimentului rutier, fără încuviințarea organelor de poliție.
suferite de autovehicul în condițiile descrise au fost evaluate la suma de 3.000 lei, solicitate cu titlu de despăgubiri civile de partea vătămată.
Același inculpat în noaptea de 4/5 februarie 2008, neavând unde să se adăpostească, cu ajutorul unei chei potrivite s-a introdus în autoturismul părții vătămate, parcat în zona CFR M iar dimineața, la plecare, și-a însușit fără drept boxele audio, intenționând să le valorifice pentru a face rost de bani.
Bunurile fiind recuperate la scurt timp după comiterea faptei, partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Sentința primei instanțe a fost menținută de Tribunalul Prahova, care prin decizia penală nr.124 din 25 mai 2009 respins apelul inculpatului vizând reaprecierea măsurii educative, în sensul înlocuirii cu libertatea supravegheată conform art.103 cod penal, ca nefondat.
Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, reiterându-se concluziile susținute la judecata apelului acesta a solicitat casarea soluției adoptate în gradele de jurisdicție anterioare și înlocuirea internării într-un centru de reeducare cu măsura prev. de art. 103 Cod penal, avându-se în vedere că ar putea fi supravegheat de bunicii săi, cu care locuiește în comuna Săhăteni, județul
Recursul nu este fondat.
Verificând hotărârile atacate, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivul de casare invocat precum și din oficiu în limita disp. art. 3859al. 3 și 4 Cod proc. penală rezultă că faptele, împrejurările săvârșirii acestora și vinovăția inculpatului s-au reținut corect, găsindu-și corespondent în probele administrate ce au fost complet analizate și just apreciate.
S-au avut în vedere constatările efectuate de organele de poliție asupra autoturismelor efracționate precum și la locul evenimentului rutier din 31 decembrie 2007 produs pe raza localității, județul P coroborate cu declarațiile părților vătămate, ale martorei, procesele verbale de reconstituire precum și acelea prin care inculpatul a recunoscut comiterea faptelor.
Din examinarea acestora rezultă cu certitudine că în seara zilei de 31 decembrie 2007, în contextul abandonului școlar și lipsei de supraveghere din partea bunicilor cărora le-a fost încredințat, prin folosirea de chei potrivite, recurentul și-a însușit autoturismul părții vătămate, folosindu-l fără drept și avariindu-l datorită neîndemânării conducerii pe drumurile publice, el neposedând permisul cerut de regulamentul pentru punerea în aplicare a OUG nr. 195/2002.
S-a dovedit de asemenea că în noaptea de 4/5 februarie 2008 același inculpat a dormit în autoturismul părții vătămate, parcat în zona CFR M, iar la plecare a sustras boxele audio, intenționând să le valorifice pentru a face rost de banii necesari întreținerii.
În condițiile expuse avutul particular a fost prejudiciat cu suma de 3.000 lei reprezentând contravaloarea reparațiilor necesare înlăturării avariilor produse autoturismului părții vătămate.
Bunurile însușite din patrimoniul părții vătămate s-au recuperat la scurt timp și mai înaintea valorificării acestora în zona pieței din orașul
Împrejurările de fapt fiind dovedite prin probe pertinente descoperirii sustragerilor de autovehicule și bunuri aflate în habitaclul acestora, comise la adăpostul întunericului și urmate de punerea în circulație pe drumurile publice, încadrarea juridică a activității infracționale în două infracțiuni de furt calificat prev. de art. 208 al. 4 rap. la art. 209 al. 1 lit. e,g, art. 208 - 209 al. 1 lit. e,g,i și două infracțiuni privind regimul circulației pe drumurile publice prev. de art. 89 al. 1 și respectiv art. 86 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, toate cu aplic. art. 33 lit. a cod penal, este legală.
Și măsura de excepție a internării într-un centru de reeducare luată față de minorul inculpat este corectă, satisfăcând întrutotul criteriile legale privind alegerea sancțiunii penale înscrise în art. 100 Cod penal.
Potrivit acestor dispoziții ce reglementează consecințele răspunderii penale pentru fapte săvârșite în minoritate, evaluarea măsurii educative sau pedepsei apte să asigure definitivarea procesului de reintegrare socială a minorului ce răspunde penal se realizează ținându-se seama în egală măsură de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală dar și de comportarea lui, condițiile în care a fost crescut și în care a trăit și orice element de natură să caracterizeze persoana acestuia.
Într-adevăr recurentul nu a mai suferit până în prezent sancțiuni penale iar în cursul procesului a cooperat pentru aflarea adevărului, recunoscând și regretând faptele stabilite în sarcină.
Atari circumstanțe personale sunt însă insuficiente pentru asigurarea garanțiilor că reintegrarea socială s-ar putea realiza prin lăsarea în continuare în mediul familial subcultural în care trăiește în prezent și sub supravegherea ascendenților paterni (bunic) și (străbunică), persoane care datorită vârstei, nivelului de instrucție și lipsei suportului financiar s-au dovedit inapte să exercite o protecție socială eficientă astfel încât să inhibe factorii ce au atras comportament antisocial cu consecințe penale.
Că este așa s-a stabilit fără dubiu, cu ocazia analizei psiho-sociale efectuate de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău, apreciindu-se că frustrările de natură afectivă, modele de comportament negative ale familiei și cunoscuților, capacitatea educogenă redusă a membrilor familiei, cu grad mare de influențabilitate și permisivitate deosebită față de actele infracționale, unite cu situația pauperă și eșecul școlar au influențat determinant conduita generală a inculpatului.
S-a concluzionat de asemenea că singura perspectivă de reintegrare socială a acestuia este intervenția unei instituții specializate care să îl supună unui control strict, axat pe un sistem corespunzător de școlarizare, de pregătire profesională și maturizare morală.
Pe de altă parte, urmare examenelor medico-legale psihiatrice efectuate conform art. 99 al. 2 Cod penal, serviciul de specialitate a stabilit că recurentul prezintă tulburări de comportament la pubertate și grave carențe afectiv educative, având însă intelect normal și discernământ păstrat la data săvârșirii faptelor pentru care a fost condamnat.
Aceste date unite cu gravitatea concretă a sustragerilor de autoturisme în modalitatea de operare expusă, pericolul creat pentru ordinea publică prin punerea acestora în circulație pe drumuri naționale cu trafic intens rutier, justifică concluzia instanțelor anterioare privind oportunitatea internării recurentului într-un centru de reeducare.
Măsura admisă de art. 104 Cod penal este cert că constituie singura alternativă educațională, creându-i posibilitatea definitivării procesului de reintegrare socială în contextul reluării cursurilor școlare abandonate și formării profesionale potrivit aptitudinilor sale.
Separat de acesta, curtea observă că fiind născut de 26 august 1992 la data soluționării recursului inculpatul a împlinit vârsta de 17 ani și două luni, împrejurare de fapt care înlătura vocația legală pentru măsura libertății supravegheate, întrucât conform art. 103 Cod penal aplicarea acesteia este condiționată de posibilitatea exercitării supravegherii deosebite cel puțin timp de un an.
Față de cele ce preced, rezultă că hotărârile atacate sunt temeinice și legale inclusiv sub aspectul alegerii măsurii educative aplicate recurentului, situație în care calea de atac exercitată se va respinge ca nefondată în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod proc. penală.
Văzând și disp. art. 192 al. 2 rap. la art. 191 al. 3 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul domiciliat în comuna Săhăteni, la familia, județul P, împotriva deciziei penale nr. 124/25 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și a sentinței penale nr. 218/26 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Mizil, ca nefondat.
Obligă recurentul în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 octombrie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. NE
Tehnored. GM
2 ex./05.11.2009
Dosar apel nr- Trib.
Judec. apel /a
Dosar fond nr- Judec.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Negulescu, Elena Zăinescu
