Gestiunea frauduloasă (art.214 cod penal). Decizia 327/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
16 Martie 2009
Dosar nr-
79/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 327
Ședința publică din data de 04 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Sofica
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurentul-inculpat împotriva Deciziei penale nr. 696/29.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul-inculpat și intimatul-parte-vătămată. Pentru inculpat a răspuns apărător din oficiu cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea din oficiu pune în discuția părților excepția tardivității declarări recursului, având în vedere împrejurarea că acesta a fost declarat de către inculpat la data de 23 decembrie 2008, deși decizia pronunțată de Tribunalul Bucureștia fost comunicată la data de 3 noiembrie 2008.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea excepției invocată din oficiu de către instanță, având în vedere că recursul declarat în cauză este tardiv formulat, motiv pentru care solicită respingerea recursului formulat în cauză.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat că este de acord cu concluziile Ministerului Public.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.948 din 28.05.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 B, în baza art. 214 alin.1, 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74-76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 1 an închisoare, pentru gestiune frauduloasă, cu aplicarea art. 71-64 lit.a, teza a II-a
Cod Penaln baza art.81-82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei, pentru un termen de încercare de 3 ani.
S-au pus în vedere inculpatului prevederile art.83 Cod penal.
S-a constatat că partea civilă T & M A, cu sediul în, Piaza Martiri nr. 19, Italia a renunțat la acțiunea civilă.
A fost obligat inculpatul la 1000 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a retinut, în fapt, că la data de 22.10. 1999, prin contractul autentificat sub nr.449/l998, in urma unei licitații, inculpatul și soția sa, au cumpărat de la, spațiul comercial d e 1180,6 mp, din-. sector 1, preluând și contractul de asociere în participațiune (închiriere) al INTERNATIONAL, privind o parte a spațiului (valabil până la data de 01.07.1999).
După două luni, inculpatul și soția sa vindeau părților vătămate și, cate o cota de 1 /2 din imobil, în contul sumei de 900.000 DM primită ca împrumut de vânzători de la IN TEXTIL (împrumut acordat vânzătorilor în numele cumpărătorilor și pentru aceștia).
Practic, părțile vătămate au obținut pentru inculpat împrumutul în vederea participării de către cel din urmă la licitația pentru spațiu.
În consecință, în 1999, coproprietari, în cote de 1/3 asupra spațiului, erau inculpatul și soția sa (1/3) și cele două părți vătămate (câte 1/3).
La data de 16.01.1999, părțile vătămate au împuternicit pe inculpat să negocieze, să fixeze prețul și să semneze în numele lor contracte de închiriere pentru spațiul în cauză, urmând ca beneficiile să fie împărțite conform cotelor.
Ulterior, în cursul anilor 1999-2000, cea mai mare parte a suprafeței imobilului este închiriată către, al cărui asociat și administrator este inculpatul, pentru o sumă mai mult decât modică, de 10.000.000 lei lunar, pentru ca această din urmă societate, să subînchirieze diferite spații mai multor societăți, pentru sume considerabil mai mari și pentru suprafețe mai mici.
Apoi, își schimbă denumirea în EXPERT DISTRIBUTION, iar inculpatul, încheie, în numele său personal și ca mandatar al celor două părți vătămate, un contract de asociere în participație, în care, coproprietarii (inculpații și părțile vătămate) aduc asocierii dreptul de folosință asupra imobilului, iar EXPERT DISTRIBUTION aduce "know-how" (realizare analiză piață, elaborare strategii de marketing) și dreptul de folosință al instalației electrice, care, însă este parte a imobilului.
Pentru EXPERT DISTRIBUTION, societatea inculpatului, a semnat martora
În urma asocierii, EXPERT DISTRIBUTION își rezervă o cotă de 70% din profit, iar coproprietarilor, le revine câte 10%, deși, practic EXPERT DISTRIBUTION nu aduce nimic asocierii (de vreme ce know how-ul era mai degrabă teoretic, singura activitate fiind subînchirierea spațiilor).
În acest mod, încheind aceste contracte în numele părților vătămate, inculpatul le-a prejudiciat, obținând pentru acestea, cu știință, venituri mult reduse față de cele care ar fi putut fi obținute și dobândind, în schimb, pentru EXPERT DISTRIBUTION (al cărui asociat e inculpatul), profituri substanțiale, în dauna părților vătămate, prin subînchirieri.
În acest fel, inculpatul a administrat cu rea-credință sumele aparținând părților vătămate, în virtutea mandatului ce îi fusese dat, achitând acestora cota parte dintr-o chirie modică datorată de o societate al cărui asociat este chiar inculpatul și care a subînchiriat, mai departe, în propriul beneficiu, pe sumele ce constituiau prețul pieței, spațiul.
În aceste condiții, la data de 22.03.2001, părțile vătămate au revocat procurile date inculpatului la 16.01.1999, solicitându-i să înceteze orice act sau fapt de reprezentare în baza mandatului, revocarea procurilor fiind notificată inculpatului, care a recunoscut că a fost încunoștințat.
Acesta însă, fără a mai semna acte în numele părților vătămate, s-a bucurat în continuare de beneficii prin intermediul EXPERT DISTRIBUTION, ce dobândise folosința spațiului pentru 10 ani, prin intermediul "asocierii în participație" încheiată cu coproprietarii (prin semnătura inculpatului).
Ulterior, la data de 25.05.2003, după ce inculpatul a fost împuternicit să exercite toate atribuțiile ce reveneau tatălui său, G, în calitate de asociat unic al, se încheie între această societate și EXPERT DISTRIBUTION o cesiune de creanță și novație prin schimbare de debitor, prin care preia dreptul de folosință și apoi în virtutea acestuia, încheie diferite contracte de închiriere, încasând chiriile aferente, în continuare, inclusiv în anul 2004.
Expertiza contabilă a stabilit un prejudiciu cauzat părților vătămate de 532.437 dolari SUA.
În ceea ce privește descărcarea de gestiune pentru perioada 1999 - martie 2001, acordată de părțile vătămate inculpatului, această descărcare se referă doar la cota parte din chiriile încasate de inculpat în nume propriu și ca mandatar, (în sensul ca au fost primite plățile), însă nu pentru activitatea acestuia și încasarea unor venituri substanțiale de către societățile sale, în dauna părților vătămate.
Faptele și reaua-credință a rezultat cu prisosință din actele aflate la dosar și succesiunea în care au fost încheiate contractele.
A concluzionat instanța de fond că - în drept - faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 214 alin 1,2 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, văzând art.72 Cod penal, instanța a ținut cont de împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, prezenta condamnare fiind singura până la 41 de ani, are studii superioare, ocupație, familie, dar mai ales de faptul că infracțiunea în cauză este intim legată de raporturile dintre inculpat și părțile vătămate și de prejudicierea acestora, iar, în speță, din punct de vedere civil, părțile, chiar dacă indirect, și-au rezolvat raporturile, ceea ce a generat, ulterior, și abandonarea de către părțile vătămate a interesului pentru pricină (nu s-au mai prezentat în instanță).
În consecință, instanța, ținând cont că raporturile patrimoniale ce au generat conflictul dintre părți și-au găsit rezolvarea, a reținut incidența circumstanțelor atenuante și a scăzut pedeapsa sub minim conform art.74-76 Cod penal.
Față de cele sus-expuse, apreciind că reeducarea poate avea loc în libertate, în baza art.81-82 Cod penal,s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând -în esență, achitarea sa pentru cazul prev. de art. 10 lit. a C.P.P.(fapta nu există).
Prin decizia penală nr.696/A/ 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în temeiul disp art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, a fost admis apelul declarat deinculpatulîmpotriva sentinței penale nr.947 din 28.05.2008 a Judecătoriei Sectorului 4 B, pe care a desființat-o, în parte, și rejudecând în fond, în baza art.1 din Legea nr.543 din 01.10.2002, privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, s-a constatat grațiată în integralitate și condiționat pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de gestiune frauduloasă prev. și ped. de art.214 al. 1,2 Cod penal.
Conform art.120 Cod penal, Tribunalul a dispus reducerea termenului de încercare de la 3 ani, la doi ani.
În temeiul dispozițiilor art.7 din Legea nr.543/2002, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor privind revocarea grațierii.
S-au menținut celelalte dispoziții, iar conform art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, s-a dispus a rămâne în sarcina statului.
În motivarea acestei decizii, tribunalul a arătat a constatat următoarele:
Situația de fapt stabilită de către instanță este concordantă cu faptele și împrejurările ce au rezultat din probele administrate în cauză (plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și înscrisurile existente: contracte de închiriere, precum și a contractului de asociere în participațiune încheiate de către inculpat în favoarea părților vătămate, constatările expertizei contabile), rezultând că inculpatul, în perioada 1999-martie 2001, în calitate de mandatar al părților vătămate și și ulterior acestei perioade, până în anul 2004 inclusiv, prin folosirea abuzivă a procurii revocate de către mandanți, cu rea-credință a produs acestora un prejudiciu de 532.437 euro cu ocazia administrării imobilului din B,-, sector 1 în scopul dobândirii unor foloase materiale injuste, fapta inculpatului întrunind, în drept, elementele constitutive ale infracțiunii de gestiune frauduloasă, prev. și ped. de art. 214 alin. 1 și 2 pentru Cod Penal care, în mod legal și temeinic instanța fondului a procedat la tragerea la răspundere penală a inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a ținut seama de criteriile consacrate de art.72 Cod penal, de circumstanțele reale ale cauzei, urmarea produsă (prejudiciul creat la care părțile vătămate, în virtutea principiului disponibilității ce guvernează acțiunea civilă, au renunțat) și persoana inculpatului, pedeapsa fiind stabilită - sub minimul special prevăzut de lege - fără a se motiva circumstanțele atenuante care, în aprecierea instanței fondului au condus la aceasta, în condițiile în care modalitatea concretă de comitere a faptei, mijloacele folosite (eludarea interdicției de vânzare notată în Cartea Funciară) și atitudinea procesuală a inculpatului nu puteau motiva circumstanțele atenuante (însă, în propria cale de atac a inculpatului operează principiulnon reformațio in pejus).
Prin urmare, Tribunalul a reținut critica inculpatului - vizând inexistența faptei și drept consecință a temeiului condamnării sale - ca fiind nejustificată și fără acoperire în mijloacele de probă ce au fost administrate în cauză.
Însă, Tribunalul a reținut ca fiind fondat apelul inculpatului, dar pentru un alt motiv și anume acela că, în mod nelegal, instanța fondului a omis aplicarea dispozițiilor privitoare la grațierea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea comisă, fiind îndeplinite toate condițiile pentru aplicarea disp. art.1 din Legea nr.543 din 1.10.2002, privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, atât sub aspectul datei când infracțiunea a fost săvârșită ( data epuizării, 2004) cât și sub aspectul cuantumului pedepsei și al naturii infracțiunii care nu a fost exceptată de la grațiere, dispunând în consecință.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva în scris.
Analizând actele și lucrările dosarului, în conformitate cu prevederile art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.3853, Cod procedură penală, termenul de declarare a căii de atac a recursului este de 10 zile, iar potrivit dispozițiilor art.186 Cod procedură penală, termenul se calculează pe zile libere, în sensul că, în calcul nu intră ziua de la care începe să curgă și nici ziua în care se împlinește.
Pornind de la aceste repere, Curtea constată că, inculpatului i-a fost comunicată decizia penală a Tribunalului București - Secția a II-a Penală la data de 3 noiembrie 2008 (fila 31 și 32 dosar apel) și, ca atare, această decizie putea fi atacată cu recurs până la data 14 noiembrie 2008, inclusiv.
În speță, inculpatul a declarat recurs la data de 23 decembrie 2008, astfel cum o atestă viza de intrare aplicată pe cererea sa de recurs, aflată la fila 2 din dosarul acestei instanțe.
Drept urmare, se constată că recursul a fost declarat mult peste termenul de 10 zile, prevăzut de dispozițiile legale enunțate mai sus, așa încât, Curtea, în temeiul art.38515pct.1, lit.a Cod procedură penală, va respinge, ca tardiv formulat, recursul promovat de inculpat.
Constatând că inculpatul se află în culpă procesuală, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală și îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.696/A/29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală.
Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 200 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
G -
Red.
Dact./02.04.2009
Ex.2
Red.--II.
-
Red.F-Jud.Sect.4
Președinte:Dumitrașcu SoficaJudecători:Dumitrașcu Sofica, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica
