Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 116/2008. Curtea de Apel Cluj

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 116/A/2008

Ședința publică de la 14 noiembrie 2008

lnstanța constituită din:

PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș

Președintele Curții de APEL CLUJ

JUDECĂTOR 2: Iuliana Moldovan

GREFIER: - -

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, este reprezentat prin PROCUROR -.

S-au luat în examinare apelurile declarate de către PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, părțile civile Spitalul Județean "Dr. " S G și Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de către inculpații, și C împotriva sentinței penale nr. 201/ D din data de 8 aprilie 2008, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, privind pe inculpații:

inculpata - trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 31 rap. la art. 290.pen. în formă continuată prev. de art. 41 alin. 2.pen. fals intelectual, prev. de art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 26 rap. la art. 248¹.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 75 lit. a pen.

inculpatul - trimis în judecată pentu săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită, prev. de art. 6 din legea 78/200 rap. la art. 254.pen.; două infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 17 lit. d din Legea 78/2000 rap. la art. 248¹.pen.; complicitate la deturnare de fonduri, prev. de art. 26 rap. la art. 302¹alin. 1.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 75 lit. a pen.

inculpatul - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 31 rap. la art. 288 alin. 2.pen. deturnare de fonduri, prev. de art. 302¹alin. 2.pen. fals intelectual, prev. de art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. uz de fals, prev. de art. 291.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 75 lit. a pen.

inculpatul - trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 254.pen. deturnare de fonduri, prev. de art. 302¹alin. 2.pen. fals intelectual, prev. de art. 17 lit. c din Legea 78/2000 rap. la art. 289.pen. uz de fals, prev. de art. 17 lit. c din Legea 78/2000, rap. la art. 291.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 75 lit. a pen.

inculpata C - trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 254.pen. deturnare de fonduri, prev. de art. 302¹alin. 2.pen. fals intelectual, prev. de art. 17 lit. c din Legea 78/2000 rap. la art. 289.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. uz de fals, prev. de art. 17 lit. c din legea 78/2000 rap. la art. 291.pen. totul cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și art. 75 lit. c pen.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Dezbaterea cauzei a avut loc în ședința publică din 28 octombrie 2008, cursul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 4 noiembrie 2008, pentru data de 11 noiembrie 2008, iar apoi pentru data de 14 noiembrie 2008.

CURTEA

Prin sentința penală nr.201/D di 8 aprilie 2008, pronunțată de TRIBUNALUL CLUJ, au fost condamnați inculpații:

, fiica lui și, născ.la 27.10.1964 în B, cetățean român, studii superioare, administrator, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de: - fals în înscrisuri sub semnătură privată, de art.290 rap.la art.31, art.41 al.2, art.75 lit.a, art.74 lit.a și art.76 lit.e penal, la pedeapsa de 2 luni închisoare; complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, de art.26 rap. la art.248, 248/1 cu art.75 lit.a, art.74 lit.a și 76 lit.b penal, la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare; fals în înscrisuri sub semnătură privată, de art.290 cu art.41 al.2, art.75 lit.a, art.74 lit.a, 76 lit.e penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de fals intelectual, de art.289, art.41 al.2, art.75 lit.a penal, la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 10 luni închisoare, sporită cu 2 luni, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

, fiul lui G și, născ. la 18.10.1951 în com. jud.B, cetățean român, studii superioare, medic, rezervist, căsătorit, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de:

luare de mită, de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.254 penal, art.74 lit.a,76 lit.c penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare; luare de mită, de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.254 penal, art.74 lit.a și 76 lit.c penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare; abuz în serviciu contra intereselor publice, de art.17 lit.d din Legea nr.78/2000 rap. la art.248/1, art.248, art.74 lit.a, 76 lit.b penal, la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare; abuz în serviciu contra intereselor publice, de art.17 lit.d din Legea nr.78/2000 rap. la art.248, 248/1 cu art.74 lit.a, 76 lit.b penal, la pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare; complicitate la deturnare de fonduri, de art.26 penal rap. la art.302/1 al.2, art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.b penal, la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 10 luni închisoare, sporită cu 2 luni, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

În temeiul art.88 penal, s-a scazut din pedeapsa finală timpul reținerii și arestării preventive astfel: 16-17.01.2002, 26.01.2002-24.02.2002, 10.06.2002-20.06.2002.

I, fiul lui și, născ. la 17.01.1956 în com. jud.B, cetățean român, studii superioare, medic, rezervist, căsătorit, doi copii, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de: fals material în înscrisuri oficiale, de art.288 al.2, art.74 lit.a, 76 lit.e penal, la pedeapsa de 3 luni închisoare;deturnare de fonduri, de art.302/1 al.2, art.74 lit.a, 76 lit.e, art.75 lit.a penal, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare; fals intelectual, de art.289 cu art.41 al.2, art.74 lit.a, 76 lit.e și 75 lit.a penal, la pedeapsa de 4 luni închisoare; uz de fals, de art.291 cu art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, pentru ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art.88 penal, s-a scazut din durata pedepsei timpul reținerii și arestului preventiv astfel: 16-17.01.2002, 17.01.2002-16.02.2002.

, fiul lui și, născ. la 07.12.1940 în loc. jud.H, cetățean român, studii superioare, pensionar, rezervist, căsătorit, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de

luare de mită, de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.254 penal, art.74 lit.a, 76 lit.c penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare; deturnare de fonduri, de art.302/1 al.2, art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.b penal, la pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoar; fals intelectual, de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.289, art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, la pedeapsa de 5 luni închisoare; uz de fals, de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.291 penal, cu art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, pentru ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 6 luni închisoare, sporită cu 4 luni, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

Potrivit art.88 penal, s-a scazut din pedeapsa finală timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 16.01.2002 până la 16.02.2002.

C, fiica lui și, născ. la 16.02.1951 în loc., jud.V, cetățean român, studii medii, contabil, căsătorită, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită, de art.6 din Legea nr.78/2000 rap.la art.254 penal,art.74 lit.a,76 lit.c penal,la pedeapsa de 2 ani închisoare; deturnare de fonduri, de art.302/1 al.2, art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.b penal, la pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare; fals intelectual,de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap.la art.289,art.41 al.2,75 lit.a,74 lit.a,76 lit.e penal, la pedeapsa de 5 luni închisoare; uz de fals, 17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.291, art.41 al.2, 75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, la pedeapsa de 2 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, pentru ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 6 luni închisoare, sporită cu 4 luni, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

Potrivit art.88 penal, din pedeapsa finală s-a scazut timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 16.01.2002-16.02.2002, respectiv 10.06.2002-20.06.2002.

S-a făcut aplicațiunea prev.art.71 și 64 lit.a,b penal, față de toți inculpații.

În temeiul art.254 penal, art.248/1 penal, art.302/1 al.2 penal, rap.la art.53 pc.2 lit.a, art.64 al.1 lit.c, art.65 al.2 și 3, art.66 penal, li s-a interzis inculpaților, C, pe o perioadă de câte 3 ani, să ocupe funcții de natura celor de care s-au folosit la comiterea respectivelor infracțiuni și anume director general de casă județeană de asigurări de sănătate, director economic, contabil șef la vreo unitate din cele prev.de art.145 penal, după executarea pedepselor aplicate pentru infracțiunile reținute în sarcina fiecăruia.

În baza art.35 al.3 penal, s-a aplicat inculpaților, C, pedeapsa complimentară cea mai grea, aceea a interzicerii ocupării unei funcții de natura celei de care s-au folosit la comiterea infracțiunilor și anume director general de casă județeană de asigurări de sănătate, director economic, contabil șef la vreo unitate din cele prev. de art.145 penal, pe o durată de 3 ani după executarea pedepselor rezultante stabilite pentru fiecare inculpat în parte.

În temeiul art.248/1 rap. la art.53 pc.2 lit.a, 64 al.1 lit.a,b, art.65 al.2 și 3,art.66 penal, i s-a aplicat inculpatei, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în funcții elective publice sau în autoritățile publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale rezultante.

Față de toți inculpații, s-a făcut aplicațiunea prev. art.71 al.ultim penal.

Pentru toți inculpații, în temeiul art.86/1 penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, pe durata termenului de încercare, de câte 5 ani, respectiv de 3 ani 6 luni (pentru inculpatul i ), potrivit art.86/2 penal.

În baza art.86/3 penal, pe durata termenului de încercare stabilit, fiecare dintre inculpați trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, semestrial, în prima zi de vineri din semestru, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov în cazul inculpatei și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna în cazul celorlalți inculpați; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În temeiul art.359 pr.pen. s-a atras atenția tuturor inculpaților asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepselor sub supraveghere, potrivit art.86/4 penal.

În temeiul art.19 din Legea nr.78/2000 rap.la art.254 al.3 penal, s-a dispus confiscarea de la inculpați a sumelor de bani astfel: de la inculpatul suma de 23.000 RON, de la inculpatul suma de 11.000 RON și de la inculpata C suma de 12.000 RON.

În baza art.348 pr.pen. s-a dispus anularea cererilor de ofertă nr.5222 -5227, ofertelor corespunzătoare acestora, oferte întocmite în fals de inculpata pentru firmele SC SRL, SC SRL C-N, SC SRL B, SC - SRL B și SC SRL

S-a respins acțiunea civilă formulată de CNAS B și Spitalul Județean

S-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii luate prin ordonanțele IPJ C din 24.02.2002 asupra bunurilor inculpaților, și C, bunuri individualizate prin procesele-verbale de sechestru de la filele 1152, 1154-1155, 1157 dosar urmărire penală.

În baza art.191 pr.pen. obligă pe fiecare inculpat să plătească câte 3.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului (pe inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL prin lichidator cabinet individual ).

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, înregistrat la Tribunalul Brașov la data de 25.06.2002 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:, pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art.31 rap. la art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (6 acte materiale), fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale), complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art.248¹Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a și art.75 lit. Cod penal;, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 Cod penal, luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.17 lit.d din Legea 78/2000, raportat la art.248¹Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.17 lit.d din Legea nr.78/2000, raportat la art.248¹Cod penal, complicitate la deturnare de fonduri prev. de art.26 raportat la art.302¹alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a și art.75 lit.a Cod penal; i, pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.31 rap. la art.288 alin.2 Cod penal, deturnare de fonduri prev. de art.3021 alin.2 Cod penal, fals intelectual în formă continuată prev. de art.289 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale), uz de fals prev. de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a și art.75 lit.a Cod penal;, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 Cod penal, deturnare de fonduri prev. de art.302¹alin.2 Cod penal, fals intelectual prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 Cod penal, uz de fals prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 Cod penal, împreună cu aplicarea art.33 lit.a și art.75 lit.a Cod penal; C, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 raportat la art.254 Cod penal, deturnare de fonduri prev. de art.302¹alin.2 Cod penal, fals intelectual în formă continuată prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 raportat la art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale), uz de fals prev. de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 raportat la art.291 Cod penal, împreună cu aplicarea art.33 lit.a și 75 lit.a Cod penal.

Prin sentința penală nr.72/12.02.2003 a Tribunalului Brașova fost admisă excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Brașov invocată de inculpatul și în baza art.30 și art.39 alin.2,3 Cod procedură penală a fost declinată competența teritorială de soluționare a cauzei privindu-i pe inculpați în favoarea Tribunalului Covasna.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Covasna la data de 21.02.2003 sub nr.534/2003.

Prin încheierea 2956/19.06.2003 a Curții Supreme de Justiție a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și s-a dispus strămutarea judecării cauzei la TRIBUNALUL CLUJ.

La această instanță cauza a fost înregistrată la data de 02.07.2003 sub nr.6569/2003. TRIBUNALUL CLUJs -a pronunțat prin sentința penală nr.73 din 08.02.2006. La data de 12.12.2006, prin decizia penală nr.283/A, Curtea de APEL CLUJa dispus desființarea sentinței respective cu trimiterea cauzei spre rejudecare către TRIBUNALUL CLUJ, ca instanță de fond. La această instanță s-a dispus, la 03.01.2007, înregistrarea dosarului privind pe toți inculpații amintiți, sub nr-.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în principiu, că inculpata era asociat la mai multe societăți comerciale, printre care și SRL, care avea ca obiect de activitate comercializarea de consumabile medicale. în această calitate, inculpata avea cunoștințe în rândul persoanelor cu atribuții de decizie de la diferite unități spitalicești. în cursul anului 2001, mai bine zis spre sfârșitul primei jumătăți a anului amintit, inculpatul ocupa funcția de director general C, inculpatul era director medical la Spitalul Județean G, iar inculpatul îndeplinea atribuțiile corespunzătoare funcției de director economic la aceeași instituție. Inculpata C ocupa funcția de contabil șef în cadrul Spitalului amintit.

În virtutea unor relații profesionale anterioare, inculpata îl cunoștea pe inculpatul, astfel încât în luna septembrie 2001, l-a contactat pe inculpatul, făcând spitalului o ofertă de achiziție a unor aparate 1700, tip, spunându-i inculpatului că societatea pe care o administra este în măsură să aducă spitalului atât banii necesari achiziționării aparaturii cât și aparatele în sine. În acest context inculpata a făcut promisiuni de recompensare materială a numitului pentru situația în care, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și a dispozițiilor legale în materie, va facilita încheierea unui contract de achiziție publică având ca obiect aparatură medicală, cu SRL, promisiune acceptată de către inculpatul, și în baza căruia acesta a primit de la inculpata suma totală de 120.000.000 lei.

În contextul mai sus precizat, inculpata s-a întâlnit și cu inculpatul căruia de asemenea i-a făcut promisiuni de avantaje materiale în schimbul alocării, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și a dispozițiilor legale, din bugetul C, de sume suplimentare Spitalului Județean SGp entru cumpărarea de aparatură medicală de la. SRL. Inculpatul nu a respins o asemenea propunere, ba chiar a primit ulterior, prin intermediul martorului, suma totală de 200.000.000 lei.

Deoarece la nivelul Spitalului Județean G și în mediul agenților economici ce avuseseră anterior relații comerciale cu unitatea spitalicească amintită, inculpata C era cunoscută ca o persoană capabilă să influențeze deciziile celorlalți membrii din conducerea spitalului, și pentru că inculpata a primit semnale că inculpata C s-ar opune intenției manifestate anterior de inculpații și i de achiziționare de aparatură medicală de la. SRL, aceasta i-a promis că o va recompensa material în situația în care, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu va concura la încheierea de către Spital cu a unui contract de achiziție publică având ca obiect aparatură medicală tip ecograf. Nici inculpata C nu a respins o asemenea propunere, ba chiar a primit în contul acesteia suma de 120.000.000 lei.

În temeiul promisiunilor anterioare de recompensare materială, inculpatul a acționat cu rea credință pe linia încălcării atribuțiilor de serviciu cu ocazia inițierii și încheierii la data de 20.09.2001 cu Spitalul Județean Gau nui act adițional la contractul de furnizare de servicii spitalicești nr.115/S/200 1, în baza căruia, pentru a da o aparență de legalitate provenienței sumei de 9,8 miliarde lei ce avea a fi alocată Spitalului G pentru cumpărarea de aparatură medicală de la. a angajat, cu depășirea bugetului aprobat al CAS C, cheltuieli suplimentare.

Dat fiind că în urma încheierii actului adițional 115/S/2001 exista deja aparența unor fonduri legale pentru achiziționarea aparaturii, întreaga conducere a Spitalului Județean Gac oncurat la trucarea procedurii de achiziție publică a aparaturii.

Un prim pas a fost făcut în acest sens de către inculpatul i care a determinat-o pe numita, secretară la Spitalul Județean G, ca fără vinovăție, să altereze conținutul procesului-verbal de ședință al Consiliului de Administrație al Spitalului Județean G din data de 18.09.2001, prin includerea prevederii că în ședința Consiliului din data amintită s-a aprobat "achiziționarea de piese de schimb pentru ecograf "

Mai apoi, inculpata a dispus secretarei să întocmească, după dictare, pe calculatorul SRL a unui număr de 6 oferte de preț fictive, acestea fiind ulterior folosite la Spitalul G pentru a-i ajuta pe inculpații, i și C la trucarea, cu încălcarea elementară a atribuțiilor de serviciu, a procedurii de achiziție publică de aparatură medicală.

Ca urmare a întocmirii ofertelor de preț fictive, numiții - șefa Serviciului contabilitate la Spitalul Județean G, jurist, - asistentă șefă, - subinginer instalații, au participat la desfășurarea selecției de oferte, fără să cunoască caracterul simulat al acesteia după care au semnat procesul verbal ce consemna această operațiune.

Drept consecință a "selecției" efectuate, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare de aparatură medicală tip ecograf, însă aparatele ce făceau obiectul contractului nu au intrat în patrimoniul Spitalului la data perfectării contractului, mai mult chiar, ele nu se aflau nici măcar în posesia vânzătorului. În aceste condiții, pentru a se asigura dovada recepționării bunurilor, a căror plata prin trezorerie nu se putea efectua în absența acesteia, s-au încheiat trei procese verbale de custodie, datate 02.10.2001, 24.10.2001 și respectiv 05.11.2001, care atestau în mod mincinos că ecografele se aflau în custodia SRL.

Inculpatele și C au semnat toate cele trei procese verbale de custodie, în timp ce inculpatul ias emnat numai procesele verbale de custodie din 24.10.2001 și 05.11.2001, iar inculpatul a semnat numai procesul-verbal din 02.10.2005.

Prin simularea efectuării de cheltuieli materiale permise de lege, în locul celor real efectuate, de capital, realizate cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, inculpații i, și C, cu complicitatea inculpatului, au deturnat suma de 9,8 miliarde lei.

Prin același rechizitoriu s-a mai reținut că inculpatul a acceptat, în cursul lunii iunie 2001, în calitate de director general al C, oferta inculpatei denunțătoare de a primi în schimbul alocării, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu și a dispozițiilor legale în materie, din bugetul C, de sume suplimentare Spitalului Municipal Târgu S pentru achitarea preferențială a unor obligații scadente de plată înregistrate față de SRL, a unei cote părți din valoarea respectivelor sume.

Inculpații audiați în fața organelor de urmărire penală și în faza de judecată, la prima judecată și în rejudecare, nu au recunoscut comiterea faptelor (517-524, 539-540, 545-556, 563-566, 571-579,586, 589-595, 854-868, 1098-1105, 1121-1123, 1129-1130 și respectiv 94-104).

Din probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

Inculpata, de profesie medic, este administratorul firmei SRL B, așa cum rezultă din actele constitutive ale acestei societăți (319-339). Totodată inculpata este asociată la.Red SRL și la SC SRL, ambele firme având sediul în

Așa cum rezultă din declarațiile acesteia (851 -853 vol. III din dosarul de urmărire penală și 94-96 din dosarul instanței), se cunoștea cu inculpatul încă din cursul anului 1996, fără să aibă relații de afaceri cu acesta.

În virtutea relațiilor comerciale anterioare pe care inculpata le-a avut cu Spitalul Județean G, începând cu anul 1996, când activa ca reprezentant medical al unor firme din B, la sfârșitul lunii august 2001, aceasta l-a contactat pe inculpatul - director economic la instituția spitalicească amintită, prezentându-i mai multe prospecte ale unor aparate ecograf "" și accesoriile acestora. Inculpatul s-a arătat încântat de asemenea aparatură, dar a afirmat că nu există fondurile necesare achiziționării acesteia (545-556, vol.II. și 1121-1123, vol.III, și 103 104 din dosar instanță). Atunci inculpata s-a exprimat de maniera: "Ce ați spune dacă noi (adică firma acesteia, ) v-am aduce și banii și aparatele?" în fața unei asemenea situații, inculpatul a răspuns că Spitalul este interesat, în principiu, de achiziționarea unor ecografe, însă va trebui discutată problema și cu inculpatul i - director medical al Spitalului. După ce inculpatul i a studiat și el pliantele privind aparatele "", s-a arătat încântat de performanțele acestora, manifestându-și acordul de principiu de achiziționare a lor.

Primind confirmarea disponibilității de negociere exprimată de reprezentanții Spitalului Județean G, inculpata a realizat că practic unica posibilitate de finanțare a Spitalului pentru a putea achiziționa aparatele în cauză era C, a hotărât să-l abordeze pe inculpatul. În acest context, s-a deplasat la sediul C, dar întrucât inculpatul era ocupat, i-a înmânat inculpatei o carte de vizită, stabilind o întâlnire pentru mai târziu.

În jurul orelor 17,00 - 18,00, din aceeași zi, cei doi inculpați, inculpata fiind însoțită de martorul - prietenul său, s-au întâlnit la Restaurant "Cramă" din În timp ce martorul era plecat de la masă, inculpata i-a propus directorului general ca să aloce fondurile necesare pentru ca Spitalul să achiziționeze ecografe "", i-a spus totodată că îl va suna peste câteva zile, iar în situația în care va acorda fondurile, aceasta urma "să fie atentă cu dumnealui".

Inculpatul a negat că s-a întâlnit cu inculpata și cu martorul la restaurantul "Cramă" din G spre sfârșitul verii lui 2001. Acesta a susținut că o asemenea întâlnire a avut loc ulterior datei de 03.11.2001, deoarece la acea dată a avut loc nunta băiatului său, iar la întâlnirea cu inculpata și martorul au discutat despre nunta ce avusese deja loc (97-99 din dosar instanță). În faza de urmărire penală (1105 vol.III) inculpatul a arătat că s-a întâlnit cu inculpata, fără să precizeze data, fiindu-i prezentată de martorul, cu care s-a întâlnit fără să aibă de discutat vreo problemă deosebită. Cu ocazia respectivei întâlniri au discutat despre nuntă martorul și inculpata urmau să se căsătorească, iar inculpatul urma să organizeze nunta băiatului său vitreg.

Din cele arătate mai sus rezultă că inculpatul este nesincer, contrazicându-se cu privire la data întâlnirii pe care a avut-o cu inculpata și martorul: anterior sau ulterior datei de 03.11.2001, când susține că a avut loc nunta băiatului său. Pe de altă parte, atâta vreme cât susține că pe inculpata nu o cunoștea, iar cu martorul erau simple cunoștințe, cum se explică acceptarea invitației la restaurant făcută de martor, în condițiile în care nu aveau nimic deosebit de discutat.

S-a mai precizat că la data la care inculpata s-a prezentat în fața inculpatului pentru a-i face oferta de achiziționare a aparatelor de ecograf de la. i-a spus acestuia că va fi "recunoscătoare" dacă acest deziderat se va împlini, manifestându-și totodată disponibilitatea de a-și arăta "recunoștința" și față de alte persoane din cadrul Spitalului, dacă va fi nevoie. Inculpatul i-a răspuns că poate rezolva singur problema", nefiind nevoie să fie "răsplătite" și alte persoane.

Ulterior acestei discuții, inculpatul a fost chemat în biroul inculpatului i, care i-a transmis că s-a întâlnit cu inculpatul, discutând despre necesitatea cumpărării unor ecografe, iar ca o concluzie a discuției purtate între directorul Spitalului și directorul general al C, inculpatul i i-a comunicat lui că ar exista posibilitatea de a primi banii pentru achiziționarea aparaturii, de la.

Prin urmare până la data întâlnirii inculpaților i și, avusese deja loc întrevederea dintre inculpata și directorul general al C, fiind luată în discuție, eventualitatea cumpărării ecografelor, cu banii proveniți de la.

Această concluzie rezultând și din scriptele de la filele 313-316 vol.l din dosarul de urmărire penală, din care reiese că după mijlocul lunii septembrie 2001, inculpata C l-a chemat în biroul său pe martorul, șeful Serviciului Aprovizionare de la Spitalul Județean G, comunicându-i că unitatea va primi fonduri de la. C pentru achiziționarea unor piese și sonde ecograf de înaltă performanță, ea aflând acest lucru chiar de la inculpatul - directorul general al C, care a condiționat însă alocarea de fonduri suplimentare spitalului de faptul utilizării sumelor acordate pentru achiziționarea de aparatură de la. SRL

Drept consecință, în preajma datei de 18 septembrie 2001, toți factorii de decizie din Spitalul Județean G erau avizați cu privire la sursa financiară de plată a contravalorii aparaturii medicale ce urma să fie cumpărată.

În acest context, la data de 18.09.2001, inculpatul a dispus martorei, secretară la spital (340-345 vo1.II din dosar urmărire penală și 138 din dosar instanță), să păstreze în condica de corespondență a spitalului un număr de 6 poziții libere la care, ulterior datei de 25.09.2001, aveau să fie înregistrate ofertele fictive de preț ale SRL B, SRL C-N, SRL B, - SRL B, SRL B și Grup SRL B, numerele de ordine corespunzătoare acestor societăți, în registrul mai sus amintit fiind de la 5222 la 5227.

Acesta este contextul în care, la data de 20.09.2001, în condițiile în care prin cererea pentru alocarea sumei din Fondul de constituit la nivelul CNAS, aferentă lunii septembrie 2001, și anexa la aceasta, CAS C raporta existența unui deficit la capitolul realizări cumulate pe perioada ianuarie - august (raportul dintre sursele atrase și cele efectiv cheltuite) de la 11.207.866.000 lei și prognoza pentru luna în curs o mărire a acestui deficit la 16.487.111.000 lei, - urmare includerii pe cheltuieli a unor obligații restante la plata serviciilor medicale spitalicești în sumă de 14.240.- lei - cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, inculpatul a inițiat încheierea cu Spitalul Județean G a actului adițional la contractul de furnizare de servicii medicale spitalicești nr.115/S/2001, în cuprinsul căruia a prevăzut majorarea sumelor inițial contractate pentru perioada ianuarie - august 2001, cu cca. 9,8 miliarde lei, prin indexarea retroactivă a tarifelor pe zi de spitalizare contractate pentru secțiile: - 30% și 15%; chirurgie generală - 30% și 15%; gastroenterologie - 15%; medicină internă 15%; nefrologie - 15%, obstetrică-ginecologie - 30%; ortopedie - 30%, urologie - 30% și dializă - 30% și 15%.

Caracterul nelegal al respectivelor operațiuni rezidă în principal din faptul că indexarea s-a aplicat retroactiv pentru trimestrele I și II, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, iar pentru trimestrul I chiar cu depășirea execuției bugetare a spitalului.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.2.5 alin.1 și 4 din Normele metodologice de aplicare a nr.OG- - privind finanțarea ocrotirii sănătății, execuția financiară a ordonatorilor terțiari de credite se desfășoară în limitele bugetului de venituri și cheltuieli aprobate de ordonatorul secundar de credite (direcția de sănătate publică) și avizat de casa de asigurări de sănătate județeană.

Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli pentru anul 2001 al Spitalului Județean G, înregistrat la Direcția de Sănătate Publică C sub nr.-.07.2001, suma prevăzută ca atrasă pe bază de contract, în decursul trimestrului I 2001, din fondurile bugetului asigurărilor de sănătate gestionate de CAS C, a fost de 17.814.534.000 lei. Prin (modificarea în cursul lunii septembrie 2001 sumelor contractate inițial, urmare indexării tarifelor pe zi de spitalizare, pe secții, și aplicării retroactive a acestora, s-a ajuns ca valoarea contractată a serviciilor medicale spitalicești pe trimestru I să fie de 24.690.198.230 lei, denaturându-se prin aceasta, execuția bugetară a Spitalului Județean G, ale cărui venituri nu mai corespundeau clasificațiilor bugetare aprobate de ordonatorul secundar de credite. Totodată, nu se poate interveni retroactiv, prin modificarea sumelor raportate, asupra execuției financiare corespunzătoare unei perioade bugetare (trimestru) al cărei exercițiu fusese încheiat.

Apărarea inculpatului, constând în încercarea de a justifica cu orice preț și prin orice mijloace sumele dorite a fi alocate în mod suplimentar Spitalului Județean G, a fost infirmată de împrejurarea că, și în situația în care s-ar face abstracție de procedeul modificării retroactive a sumelor contractate inițial, măsura indexării în conformitate cu prevederile art.58 lit.a și anexa 10 din Ordinul CNAS nr.269/2001 a tarifelor pe zi de spitalizare contractate pentru secțiile:, chirurgie generală, gastro-enterologie, medicină internă, nefrologie, obstretică-ginecologie, ortopedie, urologie și dializă, s-a realizat tot cu încălcarea dispozițiilor legale în materie. Astfel indexarea efectuată în baza prev. art.58 lit.a din Ordinul CNAS nr.269/200l, s-a realizat în condițiile în care la nivelul CAS C nu existau constituite și aprobate fondurile necesare acoperirii respectivelor majorări. Apoi s-a indexat cu 30% tarifele pe zi de spitalizare contactat pentru secția obstetrică-ginecologie, în condițiile în care nici o prevedere legală nu permitea acest lucru. S-a indexat pe trimestrul I 2001 cu 15%, în baza art.58 lit.a din ordinul CNAS nr.269/2001, tariful pe zi de spitalizare contractat pentru secția în condițiile în care acesta a fost mai mare până și față de valoarea indexată cu 30% a tarifului mediu la nivel național, prevăzut în anexa 10 la ordin. S-au indexat cu 30% în baza anexei 10, pe de o parte tarifele pe zi de spitalizare contractate la valori diferite de cele medii la nivel național iar, pe de altă parte secții pentru care Spitalul Județean G nu raportase către CAS C existența vreuneia din împrejurările de prezența cărora se condiționa legal posibilitatea aplicării respectivei majorări (îngrijirea de pacienți supuși transplantului de organe și țesuturi, pacienți operați pe cord deschis, etc.) - adresa nr.2309/19.04.2002 a Spitalului Județean

Pentru înlăturarea oricărui dubiu ce s-ar putea crea în urma susținerii de către inculpatul a caracterului legal al operațiunii de modificare retroactivă a indicatorilor contractați cu Spitalul Județean G, pe de o parte, pe considerentul aprobării cu întârziere în anul 2001 bugetului de stat și corespunzător a bugetului CAS C, iar, pe de altă parte, prin invocarea situării respectivelor majorări în limitele prevederilor bugetare aprobate s-a reținut că legea bugetului pentru anul 2001 nr.216 a fost publicată în Of. la data de 26.04.2001, iar fila de buget conținând sumele aprobate și defalcate pe clasificații bugetare, în limitele cărora CAS C avea să-și desfășoare în cursul anului 2001 execuția bugetară, a fost comunicată de CNAS și înregistrată la CAS C la data de 07.06.2001.

Cu adresa nr. ET/2111/05.06.2001, Președintele CNAS a dispus ordonatorului secundar de credite al CAS C ca, la defalcarea pe trimestre a sumelor alocate prin fila de buget, să se urmărească fixarea prevederilor de cheltuieli pentru trimestrul I la nivelul celor efectiv înregistrate în respectiva perioadă, urmând ca pe lunile următoare repartizarea sumelor să se efectueze în structura și limitele valorice ale indicatorilor cuprinși în bugetul de venituri și cheltuieli.

În consecință, la nivelul CAS C se cunoștea atât faptul neacceptării legale a modificării retroactive a sumelor contractate pentru o perioadă financiară a cărui exercițiu fusese încheiat (trimestrul I și II având în vedere luna septembrie în care s-a încheiat actul adițional), cât și imposibilitatea obiectivă a angajării de cheltuieli cu depășirea limitelor valorice a indicatorilor cuprinși în bugetul aprobat de venituri și cheltuieli.

Urmare aprobării bugetului de venituri și cheltuieli al CAS C, la data de 27.06.2001, prin acte adiționale, ordonatorul de credite a negociat cu Spitalul Județean G valoarea indicatorilor contractați pentru luna iunie și trimestrele III și IV 2001 - prin indexarea cu 30% a tarifelor pe zi de spitalizare corespunzătoare unui număr de 6 secții, lăsând nemodificați, așa cum era legal, indicatorii contractați pe lunile anterioare (trimestrul 1), ce se supuneau unei execuții financiare încheiate.

În consecință, invocarea aprobării cu întârziere, în anul 2001, legii bugetului de stat, ca justificare pentru modificarea în cursul lunii septembrie a indicatorilor inițial contractați cu Spitalul Județean G, este de circumstanță.

La data de 20.07.2001, cu adresa nr.2407, în perspectiva unei viitoare rectificări de buget, CAS Caî naintat CNAS propuneri de rectificare a bugetului propriu pe anul 2001, în cuprinsul cărora a reclamat necesitatea suplimentării atât a sumelor alocate din fondul de redistribuire, cât și a celor aprobate pentru "cheltuieli materiale și prestări servicii cu caracter medical", cu sumele de 14.311.800.000 lei, respectiv 44.489.650.000 lei.

La datele de 4 și 5 septembrie 2001, CNAS a comunicat CAS C fila bugetului rectificat, precum și lista de priorități ce urma a fi avută în vedere, la stabilirea destinației sumelor alocate suplimentar (plata furnizorilor restanți de medicamente și materiale sanitare, plata drepturilor salariale), sarcina respectării acestora revenind directorului general, respectiv directorului adjunct economic.

Potrivit prevederilor bugetului rectificat de venituri și cheltuieli al CAS C, s-a reținut că, față de necesarul solicitat, sumele suplimentare aprobate și alocate de CNAS respectivei case județene de asigurări de sănătate au fost de cca. 5 miliarde la fondul de redistribuire și de cca. 4 miliarde pentru serviciile medicale spitalicești, dintr-un total de 6 miliarde alocat pentru "cheltuieli materiale și prestări servicii cu caracter medical".

În consecință, atât la data de 20.09.2001 cât și ulterior până în cursul lunii decembrie 2001, când urmare situației deosebite înregistrate la nivelul CAS C care raportase în luna noiembrie un deficit de 35.376.010.000 lei, CNAS a alocat din fondurile proprii sumele necesare echilibrării balanței de plăți a respectivului ordonator de credite, CAS Caî nregistrat, așa cum am arătat, un constant deficit bugetar, situație de natură a califica ca nelegală orice inițiativă de majorare a sumelor alocate pe cheltuieli.

În aceste condiții, la data de 20.09.2001, inculpații i și C, în calitate de reprezentanți ai Spitalului Județean C pentru a semna actul adițional la contractul de furnizare de servicii spitalicești nr.115/S/2001, prin ale cărui prevederi, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, se dispunea suplimentarea retroactivă a sumelor contractate pentru perioada ianuarie - august 2001, cu aproximativ 9,8 miliarde ROL (fila vol.I ).

Urmare angajării de cheltuieli peste sumele aprobate prin fila de buget pentru anul 2001, inclusiv peste cele alocate în urma rectificării de buget ce avusese loc în cursul lunii august 2001, execuția bugetară a CAS C a înregistrat constant în perioada septembrie - noiembrie un deficit fiscal ce a evoluat de la 13.311.069.000 lei la finele lunii septembrie, la 35.376.010.000 lei la finele lunii noiembrie când, față de prevederile anuale de 318.845.950.000 lei ale sumei alocate pentru cheltuieli cu serviciile medicale, inculpatul a angajat, în calitate de ordonator de credite, cheltuieli de 369.830.759.000 lei.

Potrivit art.80 alin. 1 și 2 din Legea nr.72/1996 - privind finanțele publice, în prezent abrogată prin Legea 500/2002 - sumele aprobate prin bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, reprezintă credite bugetare, angajarea de cheltuieli pe seama acestora neputându-se efectua decât în limita sumelor aprobate, orice ne respectare a respectivei dispoziții atrăgând răspunderea penală sau contravențională, după caz, a persoanelor responsabile.

balanței de plăți a CAS C s-a realizat la finele anului 2001 când, la solicitarea inculpatul, președintele CNAS în calitate de ordonator principal de credite - a alocat din sumele constituite la nivelul CNAS, fondurile necesare acoperirii deficitului bugetar provocat prin actul de dispoziție al ordonatorului secundar de credite, emis la data de 20.09.2001.

Potrivit dispozițiilor art.27 lit.g și i din Ordinul nr.37/21.03.2001 al CNAS atât actul de administrare al fondurilor asigurărilor sociale de sănătate constituite la nivel județean, cât și cel de contractare cu furnizorii de servicii medicale sunt de competența directorilor generali ai CAS -urilor județene, în calitatea acestora de ordonatori secundari de credite.

Revenind la contextul faptic, ulterior încheierii actului adițional 115/S/2001, la data de 20.09.2001, inculpata a luat cunoștință despre faptul că inculpata C și-a manifestat opoziția față de intențiile inculpaților i și de a cumpăra din fondurile alocate suplimentar de CAS C aparatură medicală de la. SRL. Totodată inculpata a aflat de la alți reprezentanți ai unor agenți economici ce intraseră în raporturi comerciale cu Spitalul Județean G, că inculpata C este o persoană capabilă să influențeze actul decizional al factorilor cu asemenea atribuții din cadrul Spitalului Județean În aceste condiții, inculpata a considerat potrivit să o contacteze pe inculpata C pentru a-i solicita în mod direct sprijinul în demersul realizării unor relații comerciale având ca obiect achiziționarea de aparatură ecografică de către Spitalul Județean G de la. SRL.

Potrivit declarațiilor inculpatei, aflate la filele indicate ceva mai sus, anterior datei de 27.09.2001, s-a deplasat la Spitalul Județean G, unde a luat legătura cu inculpata C căreia i-a oferit, în schimbul concursului dat pentru derularea afacerii în termenii conveniți cu ceilalți inculpați, o cotă parte din profitul pe care îl va obține.

Și în declarația dată în fața instanței, inculpata a arătat că i-a spus inculpatei C că "va fi bine pentru toți și toți vor fi mulțumiți", apreciind că din această afirmație se va subînțelege că inculpata C va fi recompensată.

Desigur, inculpata Can egat că nu ar fi refuza propunerile de recompensare făcute de inculpata, spunând că prin afirmația acesteia "că toți vor fi mulțumiți" a înțeles că atât medicii din spital cât și pacienții vor fi mulțumiți de aparatele ecograf achiziționate, mai bine zis de performanțele tehnice ale acestora. Atitudinea inculpatei C este una de circumstanță, fiind îndeobște cunoscut că promisiunile de bani ori alte foloase realizate în conținutul laturii obiective a infracțiunii descrise de art.255 Cod penal, sunt făcute în termeni sugestivi, de genul: "va fi mulțumită toată lumea", "voi avea grijă să fiți mulțumiți", "nu voi rămâne dator", etc.

Mai mult, inculpata a mai declarat în fața instanței că pe moment inculpata C, nerefuzând expres promisiunea, nu a părut nici să o accepte necondiționat, dar ulterior, când inculpata a fost contactată telefonic de către inculpata C, prima a înțeles că cea din urmă nu numai că nu a refuzat oferta, dar chiar a acceptat-o implicit.

La data de 27.09.2001, odată cu intrarea în contul spitalului nr.50.4l "disponibil din activitatea sanitară, conform Legii 145/1997" a sumei de 4.000.000.000 lei, cu titlu de "regularizare servicii spitalicești, semestrul I", virată de CAS C cu OP nr.4230/25.09.200l, la nivelul conducerii Spitalului Județean G între inculpații i, și C s-au purtat discuții având ca obiect oportunitatea angajării în decursul aceleiași luni de cheltuieli pentru aprovizionarea de aparatură medicală de la SC SRL, în condițiile în care, fiind final de lună și perioadă de achitare a salariilor, nu exista certitudinea că CAS C va onora la timp și sumele necesare efectuării plăților salariale către angajați, sume datorate în baza contractului anual inițial încheiat.

Atât în vederea lămuririi respectivei împrejurări, cât și pentru obținerea unor garanții de natură a susține declanșarea la nivelul Spitalului Județean Gao perațiunii de trucare a procedurii de achiziție publică, de a cărei respectare prevederile OUG nr.60/2001 condiționau posibilitatea angajării de plăți de către autoritatea contractantă, în prezența inculpaților i și C inculpatul a încercat să-l contacteze telefonic la sediul CAS C pe inculpatul.

Întrucât la acea dată susnumitul se afla în delegație la B iar legătura telefonică fusese făcută la biroul directorului adjunct, inculpatul, considerând că și acesta este în temă cu motivația demersurilor inițiate de inculpatul, i-a solicitat relații cu privire la posibilitatea utilizării de către spital a celor 4 miliarde lei virați de CAS C, pentru achiziționarea de aparatură medicală de la SC SRL.

Martorul mai sus amintit a manifestat o opoziție fermă față de eventualitatea prezentată de inculpatul (410-417 vol. II ).

În același interval de timp la Spitalul Județean Gas osit martorul (889-896 vol. III ) - împuternicit al inculpatei să reprezinte interesele SC SRL în relația cu spitalul, care intrând în biroul inculpatului i, unde se mai aflau și inculpații și C, le-a spus celor prezenți că inculpatul i-a confirmat faptul că suma de 4 miliarde ROL alocată spitalului la data de 25 septembrie 2001, este destinată achiziționării de aparatură tip ecograf de la SC.

În acel moment, inculpata C l-a contactat pe telefonul mobil pe inculpatul, iar în urma convorbirii și această inculpată a confirmat celor de față susținerile anterioare ale martorului.

Din declarația inculpatei (857.III ) a rezultat că după ce factorii de decizie din cadrul spitalului și-au manifestat disponibilitatea de negociere cu firma inculpatei în vederea cumpărării unor ecografe, inculpatul i-a spus că este necesar să se facă o Selecție de oferte. Nu i-a indicat inculpatei ce firme anume ar fi trebuit să participe la selecția de oferte, acordându-i în acest sens inculpatei puteri depline.

de preț au fost întocmite de către martora (secretara firmei ) din dispoziția inculpatei (348-349 vol.II și 140 din dosar instanță), la calculatorul existent la sediul societății.

conțineau date fictive privitoare la denumirea societăților emitente, la datele de identificare ale acestora, bunurile ofertate și prețurile lor, toate aceste date fiindu-i puse la dispoziție martorei de către inculpata.

Din cele 6 societăți care au "adresat" ofertele de preț, două erau administrate de inculpata, și anume SC și SC, SC - SRL s-a dovedit a fi o firmă fictivă (219 vol.1 ), iar SC SRL C-N, SC Grup SRL și SC SRL B nu au în obiectul de activitate comercializarea de aparatură medicală, și nu au lansat niciodată oferte de preț pentru respectivul gen de produse (217-218, 220voL1 ).

Cele 6 oferte de preț conțineau practic prețul unui aparat ecograf " 1700". Acestea au fost prezentate de către martorul la Spitalul Județean

Acceptarea ofertei de recompensare materială făcută de inculpata C și despre care făcea vorbire inculpata în declarația dată în fața instanței, s-a materializat prin sprijinul practic și concret acordat acțiunilor ilicite desfășurate în spital, la data de 27.09.2001. Observând, cu ocazia efectuării unei selecții de oferte, că acestea conțineau prețul unui aparat ecograf, a contactat-o telefonic pe inculpata, spunându-i să procedeze la înlocuirea respectivelor oferte cu altele în cuprinsul cărora aparatul ecograf să fie defalcat în părți componente ale căror valori să nu depășească pragul de 40.000 Euro/bucată. Această situație este confirmată și de declarația martorului (605-627 vol.V și 143 dosar instanță).

Prevederile art.13 din OUG60/2001 condiționează posibilitatea adjudecării unui contract de achiziție publică pe calea procedurii cererii de ofertă de situarea valorii obiectului acestora sub plafonul de 40.000 Euro.

În concret, prin respectiva manoperă s-a încercat atât crearea unei aparențe de legalitate actului de achiziție publică ce avea a fi încheiat la data de 03.10.2001 cu SC SRL, cât și asigurarea unei justificări legale operațiunilor ulterioare de plată a prețului prin debitarea contului 50.41 -"disponibil din activitatea sanitară conform Legii 145/1997", din sume calificate în bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului la capitolul "cheltuieli materiale și servicii".

În realitate, actul de achiziție încheiat de Spitalul Județean G cu SC SRL a vizat un număr de 2 (două) aparate ecograf 1700 reprezentând investiții pentru a căror realizare legea impunea elaborarea unui act de fundamentare a necesității și oportunității efectuării lor, includerea în bugetul de venituri și cheltuieli atât fizic cât și valoric și nu în ultimul rând, aprobarea Direcției de Sănătate Publică

S-a reținut că, în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2001 al Spitalului Județean G, aprobat și înregistrat la DSP C sub nr.1891 la data de 20.07.2001, la capitolul "cheltuieli privind funcționarea spitalului" art.70 "cheltuieli de capital" nu figurează înscrisă nici o sumă.

Singura valoare evidențiată contabil în bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului pentru anul 2001, ca și cheltuială de capital, a fost cea de 1.300.000.000 lei reprezentând investiția finanțată de stat prin programul derulat cu Banca Mondială, investiție care a avut ca obiect un ecograf multifuncțional 330 și care angaja contul 50.47 "disponibil din alocații bugetare cu destinație specială".

Că intenția reală a spitalului a fost de a achiziționa două aparate ecograf standard și nu piese de schimb pentru acestea, rezultă și din nota de constatare încheiată de SC SRL la data de 20.11.2001 (295 vol.l ).

Urmare a sugestiei inculpatei C, inculpata a dat din nou dispoziție martorei să refacă ofertele de preț, astfel încât componentele să nu depășească 40.000 Euro. Inculpata mai declară că descrierea pieselor de ecograf din ofertele de preț a fost lăsată în seama numitului, angajat al SC și care era specialist în aparatură ecografică, iar prețurile componentelor au fost trecute arbitrar, astfel încât, însumate, să coincidă cu prețul final al unui aparat ecograf.

La aceeași dată de 27.09.2001, inculpatul i, la sugestia inculpaților și Cad at dispoziție martorei, secretara Consiliului de Administrație al Spitalului Județean G (369 voL II p, și 139 din dosar instanță) să completeze procesul verbal al ședinței Consiliului de Administrație din 18.09.2001 cu mențiunea "se aprobă achiziționarea de piese de schimb pentru ecograf".

Întrucât respectiva mențiune nu corespunde realității, fapt confirmat prin audierea în calitate de martori ai membrilor Consiliului de Administrație al spitalului, și anume (373 vol.II și 165 din dosar instanță), (375 vol.II ), (376 vol.II ), (377 vol.II și 166 din dosar instanță), (378 vol.II ), (379 vol.II ), (380 vol.II și 141 din dosar instanță), etc, martora a înscris în completarea acesteia: "trecut la dispoziția directorului (526-527 vol.II ).

Desigur, toți medicii spitalului județean G, audiați în calitate de martori, au arătat, că la nivelul secțiilor unde-și desfășurau activitatea se simțea nevoia dotării cu aparatură ecograf performantă, aceasta și în perspectiva finanțării serviciilor medicale efectuate de către spitale în funcție de diagnostic și nu de zile de spitalizare. dotării spitalului însă cu cele două ecografe marca "" nu este însă pe deplin justificată în condițiile în care Ministerul Sănătății a anunțat dotarea Spitalului Județean G cu un aparat ecograf 330. Este real că acest aparat urma să fie destinat ambulatoriului de specialitate al spitalului, însă îndeobște viitorii pacienți ai spitalului se prezintă pentru internare prin acest serviciu, iar pe altă parte nu credem că s-ar fi modificat destinația aparatului, așa cum susțin inculpații, prin diagnosticarea și a altor pacienți decât cei ce se prezintă la spital pentru serviciul amintit (136 vol.l ).

Revenind la necesitatea achiziționării de aparatură ecograf la nivelul diferitelor secții ale Spitalului Județean G, fără îndoială că asemenea discuții s-au purtat de medicii unității amintite, însă această necesitate a rămas la nivelul unor simple discuții ridicate chiar și la rapoartele de gardă, așa cum arată inculpații, nefiind niciodată materializate la nivel decizional. În Consiliul de Administrație al Spitalului nu s-a discutat despre achiziționarea unor aparate ecograf, cu atât mai puțin despre achiziționarea unor piese de schimb pentru ecograf, în condițiile în care, așa cum am arătat mai înainte, voința reală a spitalului, prin factorii săi de decizie a fost de achiziționare de aparate ecograf standard și nu piese de schimb.

În sprijinul acestei idei fiind și declarația martorului, dată în fața instanței, care arată că "necesarele de piese de schimb" (191-195 voL I ) i-au fost predate de către inculpatul în ziua în care s-a realizat selecția de oferte și s-a încheiat procesul-verbal de adjudecare, și nu cu un timp înainte, necesar formulării cererilor de ofertă.

La data de 28.09.2001, în contul spitalului, CAS Cav irat suma de 5.300.000.000 ROL, din care 1 miliard ROL - cu titlu de "regularizare servicii spitalicești semestrul I". Deși spitalul înregistra la finele lunii august 2001 restanțe la plata furnizorilor de medicamente, alimente, energie electrică și termică și altele, în sumă de 17.297.907.575 lei (53 vol.l ), în soldul unității comitente s-a cumulat și păstrat la 30.09.2001 suma de 8.072.835.022 lei, finanțată din bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

La data de 02.10.2001 au fost convocați, din ordinul inculpaților i și, membrii comisiei de selecție a ofertelor, precum și martorii - șefa Serviciului contabilitate de la Spitalul Județean G (631-632 vol.II și 144 din dosar instanță), - juristul unității (388 - 391 vol.II și 142 din dosar instanță) și, asistentă șefă la spital (380 vol.II ).

Martora avea însă dispoziție de la inculpata C să nu semneze nici un act menit să angajeze patrimonial unitatea, și cum inculpata lipsea la data amintită din spital, aceasta a refuzat să participe la selecția de oferte. Atunci inculpatul iad ispus să fie contactată telefonic inculpata C, iar aceasta fiind pusă în legătură cu martora alți, i-a transmis ultimei că poate participa la selecție, atrăgându-i atenția ca prețul fiecărei piese în parte să nu depășească pragul de 40.000 Euro, iar pe de altă parte să fie încheiat contract de custodie cu furnizorul. Ultima precizare confirmă caracterul simulat al selecției de oferte organizat la data de 02.10.20001 - al cărui câștigător se cunoștea dinainte, precum și faptul că SRL nu deține a în proprietate bunurile ofertate spre vânzare, împrejurare cunoscută de inculpații i, și C.

Cum în mod evident, în urma comparării ofertelor de preț fictive plăsmuite de inculpata, prețurile "cele mai mici" au fost cele cuprinse în oferta realizată de SC Com, respectiva societate a fost declarată câștigătoare (215 vol.l ).

În vederea eludării prevederilor art.89 alin.2 lit.c din OUG60/2001 (în redactarea în vigoare la vreme a respectivă), care impune autorității contractante încheierea contractului de achiziție publică după trecerea unui termen de 10 zile, înlăuntrul căruia se pot formula eventuale contestații, inculpații și i au procedat la antedatarea procesului verbal de selecție, cu data de 24.09.2001, acest lucru fiind de natură a le permite încheierea în cursul aceleiași zile de 02.10.2001 a contractului de vânzare-cumpărare cu SC Com, contractul fiind înregistrat în evidența spitalului sub nr.5499 la data de 03.10.2001.

Contractul a fost semnat de către inculpații i, și C, pentru spital, iar pentru SC SRL a semnat martorul, împuternicit de către inculpata. Convenția a avut ca obiect "piese de schimb" și o valoare de 3.364.862.632 lei fără TVA.

Pentru spital, contractul a fost semnat și de către martorii și, la solicitarea inculpaților i, și C.

Așa cum s-a arătat, inculpata Cas usținut că în perioada 1- 15.10.2001 a fost în concediu de odihnă, arătând totodată că a contrasemnat actul de vânzare-cumpărare, ulterior semnării lui de către inculpații i și și de către martorii și. Această afirmație a fost justificată prin faptul că pe contract apare înscrisă mențiunea "luat la cunoștință la 17.10.2001" (227 vol.l ).

Apărarea inculpatei fiind de circumstanță, iar concediul de odihnă luat de inculpată în perioada 1-15.10.2001 au un caracter formal. Astfel, exemplarele contractului de vânzare-cumpărare regăsite în evidențele spitalului și ale societății furnizoare conțin numai semnătura inculpatei, fără respectiva mențiune (224, 236 vol.l ). Apoi, raportul de expertiză grafoscopică concluzionează că mențiunea "luat la cunoștință 17.10.2001" a fost depusă ulterior semnării actului de către inculpata C și xerocopierii acesteia (237-245 vol.I ). Mai mult chiar, la o simplă observație "cu ochiul liber", se sesizează că semnătura inculpatei C și mențiune a "luat la cunoștință 17.10.2001" au fost executate cu instrumente scripturale diferite, sau în tot cazul, cu același instrument, dar cu cerneală de culoare diferită.

În aceeași ordine de idei, inculpata Cas emnat procesul-verbal de custodie datat 02.10.2001, fără ca pe acesta să apară vreo mențiune de genul celei înserate, în contractul amintit, de unde reiese că atât contractul cât și procesul verbal, au fost semnate de inculpată în aceleași condiții.

În conformitate cu art.II -2.5 din Normele Metodologice 2617/31.05.2000 date în aplicarea OG22/1992, angajarea de cheltuieli, prin Trezoreria statului de către ordonatorul de credite cu prima semnătură și contabilul șef cu a doua semnătură, se poate face doar pe bază de documente legale care să confirme primirea bunurilor de către plătitor. Legislația română permite instituțiilor publice efectuarea de plăți în avans doar în limita a 30% din valoarea contractului, dar și atunci doar în condițiile încheierii de contracte ferme a căror depunere la trezorerie este obligatorie.

În aceste condiții, la data de 02.10.2001, între reprezentantul SC SRL și cei ai Spitalului Județean G în persoana inculpaților și C s-a încheiat un proces-verbal de custodie în cuprinsul căruia s-a atestat nereal că bunurile ce făceau obiectul contractului 5499/03.10.2001 au rămas în custodia furnizorului până la data de 30.11.2001. Conținutul acestui act a fost conceput de inculpata, fiind redactat pe calculatorul existent la firma SC (248 voL I, 352 voL.II ).

Caracterul fals, mincinos al respectivului înscris este susținut de faptul că SC SRL nu deține a în proprietate la data de 02.10.2001 "piesele de ecograf ce făcuseră obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu Spitalul În fapt abia la data de 08.10.2001, în numele și pe seama SC SRL, inculpata a inițiat cu distribuitorul mărcii în România, SC SA T, încheiere contractului de achiziție nr.0019 având ca obiect 2 aparate ecograf cu accesorii, aparate al căror termen de livrare convenit a fost 08.12.2001. Potrivit procesului-verbal de predare-primire (305 vol.l), parte din bunurile contractate de SC SRL cu SC SA T au intrat în gestiunea cumpărătorului abia la data de 20.12.2001. Diferența dintre prețul la care SC SRL a achiziționat de la SC SA T respectivele bunuri și cel la care le-a comercializat către Spitalul Județean G este de 4.511.978.086 lei.

Procesul-verbal de custodie, datat 02.10.2001, a fost încheiat pentru un număr mult mai mare de "piese de schimb" decât cele ce aveau a fi cuprinse în valoarea de 3.364.862.632 lei, fără TVA, trecută în contract, împrejurare ce confirmă atât înțelegerea anterioară încheiată între părțile contractante, cât și valoarea mai mare ce făcuse inițial obiectul acestei înțelegeri.

Deși "piesele de schimb" în discuție au fost facturate efectiv la data de 03.10.2001, numerele facturilor (253-259 vol.l ) în care acestea figurează înscrise se regăsesc în mod surprinzător enumerate în cuprinsul procesului - verbal de custodie datat 02.10.2001. Și de această dată inculpata C a susținut că nu a semnat procesul-verbal de custodie decât la data revenirii sale din concediul de odihnă, fără însă să poată justifica în mod rațional de ce a semnat, după 15 zile de la data încheierii lui, un act care prezenta deja semnăturile a două persoane competente.

De altfel implicarea inculpatei C în întreaga activitate desfășurată pentru trucarea procedurii de achiziție publică a fost confirmată și de aspectul că a reclamat inculpaților i și necesitatea completării dosarului de adjudecare atât cu cererile de ofertă, a căror expediere către cele 6 firme ofertante revenea autorității contractante, conform art.29 lit.b din HG461/2001, cât și cu necesarele semnate de șefii de secții și în al căror conținut urmau să fie cuprinse bunurile ce făcuseră obiectul contractului încheiat cu SC SRL.

Potrivit declarațiilor martorului, după întocmirea necesarelor de piese și accesorii pentru ecograf defalcate pe secții conform dispozițiilor date de inculpatul i, martorul a fost desemnat de către inculpatul să obțină pe aceste referate de necesitate, semnăturile șefilor de secții.

Aceste referate au fost aprobate de inculpatul i și s-a procedat la înregistrarea lor în condica de corespondență a spitalului la pozițiile rămase libere în diferitele zile anterioare datei de 18.09.2001.

Deoarece nu au mai fost identificate și alte poziții libere care să permită înregistrarea retroactivă în condica de corespondență a spitalului a cererilor de ofertă completate cu date fictive pentru fiecare din cele 6 societăți comerciale pentru care anterior inculpata întocmise oferte de preț, s-a luat măsura înregistrării acestora la aceleași poziții la care fuseseră înregistrate ofertele de preț aferente (625-627 voL II ).

Caracterul fictiv al procedurii de adjudecare și susținerile martorului au fost confirmate și de cele consemnate în nota de prezentare 128/10.01.2002 a Jud.C, arătându-se (3-5 din voL I ) că nici una dintre oferte nu puteau fi considerate corespunzătoare în înțelesul art.28 alin.2 din OUG60/2001, întrucât nu sunt datate și nici nu rezultă că au fost emise către Spitalul Județean Apoi aceste oferte au fost pregătite din timp întrucât au aceeași dată și număr de înregistrare cu cererile de ofertă de preț formulate de spital.

Revenind la procesul-verbal de custodie încheiat la data de 02.10.2001, ca urmare a prezentării acestuia la trezorerie, spitalul a emis 1322/03.10.2001 pentru suma de 3.992.890.918 lei, sens în care fie inculpata, personal, fie prin intermediul angajatului său, martorul (899 vol. II ), a procedat la ridicarea în avans, pe seama dividendelor cuvenite, din conturile SA SRL, a diferite sume de bani.

Pentru că inculpații, și C, dovediseră prin acțiuni concrete acceptarea ofertei de recompensare materială formulată anterior de inculpata, în jurul datei de 12.10.2001, după introducerea în plicuri de format A4 a sumelor de 100 milioane ROL, 60 milioane ROL și 60 milioane ROL, în bancnote din cupitura de 500.000 lei, inculpata a scris pe plicuri cu majuscule inițiala numelui de familie a fiecăruia din inculpații și respectiv și C, după care a înmânat plicurile martorului, pe care l-a rugat să le predea personal destinatarilor.

În acest context, martorul s-a deplasat mai întâi la sediul CAS C, unde a solicitat secretarei instituției, martorei (901 -90, 906 voL. III ), să-i fie anunțată prezența directorului general inculpatul . După ce martorul a fost servit cu o cafea, i-a înmânat plicul cu inițiala "G" ce conținea suma de 100 milioane lei, spunându-o că este din partea SC "" SRL. Deși inculpatul a negat prezența martorului în biroul său, martorul a descris în amănunt biroul directorului general al CAS, C, schițând chiar modul de amplasare a mobilierului și obiectelor de decorațiune (897 vol.III ).

Inculpatul a mai susținut că în perioada 30 sept.-18 oct.2001 era plecat din instituție și din țară, într-un schimb de experiență. Această apărare nu infirmă în totul declarațiile inculpatei și ale martorului, fiind posibil ca remiterea sumei de bani să fi avut loc după data de 18.10.2001.

După aceea martorul s-a deplasat la Spitalul Județean G unde, în biroul directorului adjunct economic, i-a remis acestuia plicul cu inițiala "B" și care conținea suma de 60 milioane lei.

Întrucât inculpata C nu era la birou, fiind în concediu, martorul l-a sunat pe telefonul mobil pe soțul inculpatei, martorul C (1136 vol.III și 167 din dosar instanță), spunându-i că trebuie să-i înmâneze inculpatei personal un plic din partea administratoarei SC SRL. După ce a obținut adresa, martorul s-a deplasat la locuința inculpatei, unde, după ce a servit un pahar cu apă în sufrageria apartamentului, ia înmânat acesteia plicul cu inițiala "C", conținând suma de 60.000.000 lei. Martorul a descris întocmai apartamentul inculpatei, descriere ce se potrivește cu planșele foto atașate la procesul verbal de percheziție efectuată la domiciliul inculpatei (923-926 vol.III ).

Martorul C, soțul inculpatei C, audiat fiind a susținut că martorul s-a prezentat la domiciliul său pentru a-i preda autorizația de funcționare a SC SRL Î Buzăului, al cărei administrator este tatăl martorului și fișa postului victimei lagăru G, deoarece pe la începutul lunii iunie 2001 avut loc un accident de muncă la această firmă soldat cu vătămarea din culpă a victimei lagăru G, iar martorul C avea la acea dată calitatea de inspector șef la Inspectoratul Teritorial d e Muncă

Potrivit procesului verbal încheiat la 12.02.2002 (1137-1138 vol.III ), în urma studierii dosarului penal 279/P/2000 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, reiese că accidentul de muncă a avut loc la data de 03.11.2000, orele 12,00 și nu în intervalul mai - iunie 2001. Apoi, procesele verbale de constatare și cercetare la fața locului au fost întocmite la datele de 03 și respectiv 04.11.2000 de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, împreună cu organele de poliție în prezența a doi martori asistenți, fără participarea vreunui delegat din partea Inspectoratului Teritorial pentru Protecția Ulterior, la data de 08.11.2000, din partea C, de verificarea actelor SC SRL și întocmirea documentelor pe linia protecției muncii s-a ocupat ing. C, persoană diferită de martorul C. În cursul anului 2001, singurele acte depuse la dosarul cauzei au fost foaia de observație clinică nr. 17340 victimei lagăru G - raportul de constatare medico-legală nr.98/E/30.03.2001 și documentația întocmită de delegatul, ing.C (1140-1149 vol.III ). Ultimul act de cercetare administrat în cauză a fost declarația victimei lugăru G luată la 11.04.2001, dosarul fiind soluționat la data de 27.07.2001 prin rezoluție de neîncepere a urmăririi penale (1139 vol.III ).

La data de 22.10.2001, cu 4676 CAS Cav irat din dispoziția inculpatului către Spitalul Județean G suma de 5 miliarde ROL cu titlu "regularizare servicii spitalicești semestrul I", în baza aceluiași act adițional încheiat cu încălcarea dispozițiilor legale la data de 20.09.2001.

Tot la 22.10.2001, inculpații C, și i au convenit de comun acord înlocuirea primei file a contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu SC SRL la data de 02.10.2001 cu o alta, care suferea modificări față de prima variantă. Astfel, valoarea contractului a fost modificată din 3.364.862.632 lei fără TVA în 327.049 Euro fără TVA. A fost schimbat și conținutul art.3 din contract, la clauza "plata se efectuează cu la data facturării" fiind adăugată mențiunea "și în măsura obținerii de fonduri financiare de la CAS C".

În baza clauzelor astfel modificate, la data de 24.10.2001, sub semnătura inculpaților i și C, Spitalul Județean Gav irat în contul SC SRL suma de 4 miliarde ROL. În vederea efectuării viramentului prin Trezorerie, cei doi inculpați au plăsmuit un proces-verbal de custodie în cuprinsul căruia au atestat, din nou contrar realității, faptul că bunurile ce făceau obiectul plății au fost lăsate în custodia furnizorului, cu toate că SC SRL avea să intre în posesia ecografelor contractate cu SC SA T, ulterior datei de 20.12.2001.

Emiterea unui nou ordin de plată de către spital în favoarea SC, a determinat-o pe inculpata să introducă în 3 plicuri sumele de 80 milioane lei pentru inculpatul, 50 milioane lei pentru inculpatul și respectiv 60 milioane lei pentru inculpata C. Cu privire la aceste sume vom reveni în considerente.

amintite erau însemnate cu inițiala numelui de familie al inculpaților și au fost încredințate de către inculpata, martorului . Acesta a înmânat inculpaților plicurile în birourile fiecăruia din ei în parte.

În ceea ce privește existența infracțiunii de luare de mită, în speța de față aceasta s-a consemnat în varianta nerespingerii promisiunii unor foloase materiale, astfel încât primirea sumelor de bani nu are relevanță juridică sub aspectul consumării faptelor.

Declarațiile inculpatei denunțătoare s-au coroborat cu cele ale martorului care a arătat în faza de urmărire penală și chiar în fața instanței de judecată, că a dus celor trei inculpați niște plicuri de format A4 pe care era aplicată inițiala numelui de familie al fiecărui inculpat în parte. În fața organelor de urmărire penală, declarațiile martorului sunt mai nuanțate, afirmațiile generale conținute de declarația dată în fața instanței fiind puse de martor pe seama trecerii timpului, dar a arătat că își menține declarațiile date în prima fază a procesului penal.

De altfel declarațiile date de martorul dau măsura modului în care fiecare din inculpații ce nu au respins promisiunile de foloase necuvenite s-au implicat în derularea contractului 5499/03.10.2001.

La data de 05.11.2001, sub semnătura inculpaților i și C, Spitalul Județean Gae fectuat un nou virament în contul SC SRL în sumă de 1.000.000.000 lei. În mod corespunzător, și de această dată s-a întocmit un proces verbal de custodie având ca obiect marfa al cărei preț se solicită a fi plătită prin Trezorerie, marfă care de asemenea nu se afla în posesia SC SRL Acest proces-verbal a fost semnat de inculpații i și C. Prin urmare, destinația întregii sume contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Spitalul Județean G și SC SRL și anume 327.049 Euro fără TVA (echivalentul a 9,8 miliarde) lei a fost schimbată de către inculpații i, și C cu ajutorul inculpatului. Deturnarea efectivă a sumei de 9,8 miliarde lei din contul spitalului finanțat de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, s-a realizat prin simularea efectuării de cheltuieli materiale permise de lege, în locul celor reale de capital, realizate cu încălcarea dispozițiilor legale în materie.

Astfel potrivit art.1 din HG424/2001, publicată la 04.05.2001, începând cu luna următoare publicării hotărârii cu numărul de mai sus, valoarea de intrare a mijloacelor fixe, stabilită conform art.3 alin.2 lit.a din Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, este de 8.000.000 lei, ceea ce înseamnă că achiziționarea unui bun cu valoare mai mare decât cea indicată în acest act normativ reprezintă o investiție de capital pentru efectuarea căruia este necesară (sau era la data comiterii faptelor) debitarea contului 50.47 "disponibil din alocații bugetare cu destinație specială", nefiind permisă debitarea contului 50.41 - "disponibil din activitate a bugetară cu destinație specială".

Drept consecință, inculpații i, și C, prin neîndeplinirea activităților de serviciu au deturnat fondurile unității comitente, schimbând destinația acestora.

controlului ce avea a fi demarat la Spitalul Județean G, la începutul lunii noiembrie 2001, de către auditul intern al C, a condus la precipitarea lucrurilor.

Astfel, pentru asigurarea prezenței fizice, în cadrul spitalului, a aparaturii medicale ce făcuse obiectul contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu SC SRL, s-a luat măsura introducerii în magazia unității a unui ecograf preluat de SC SRL de la SC SA T, la data de 13.11.2001, pentru o perioadă de 15 zile pe bază de proces-verbal de custodie, cu destinația expoziții și demonstrații (28-31 vol.l ).

Cu ocazia controlului s-a constatat că respectivul ecograf 1400 este diferit de cele contractate de spital cu SC SRL, care erau marca 1700, motiv pentru care s-a procedat la restituirea acestuia către furnizor.

Ulterior, în intervalul 28.12.2001 - 08.01.2002, SC SRL a predat Spitalului Județean G 2 aparate ecograf 1700, cu accesorii, ce fuseseră anterior facturate la valoarea totală de 9.780.332.060.

S-a reținut că întreaga activitate de achiziționare a celor două aparate 1700, culminând cu încheierea la data de 03.10.2001 a contractului de vânzare cumpărare 5499/2001, s-a desfășurat în condițiile în care în bugetul de venituri și cheltuieli, pentru anul 2001, al Spitalului Județean G nu au fost incluse și aprobate cheltuieli de capital ( 166-167 vol.l ). " de schimb" contractate reprezintă de fapt părți componente a două ecografe marca 1700, cu accesorii (6 -18 vol.I ), ori ecografele aflate la data respectivă în dotarea Spitalului Județean G erau marca "" și "Siemens".

Prin mențiunea "piesele de schimb", reprezentanții cumpărătorului au urmărit, pe de o parte, să confere o aparentă legalitate procedurii cererii de ofertă utilizată pentru atribuirea contractului de achiziție publică, care în mod legal ar fi trebuit adjudecat pe calea licitației deschise și, pe de altă parte, să facă posibilă, în momentul efectuării plății, debitarea contului 50.41 "disponibil din activitatea sanitară conform Legii 145/1997", în condițiile în care, pentru efectuarea de cheltuieli de capital cum erau de fapt cele în cauză, se impunea înregistrarea respectivei operațiuni în contul 50.47 "disponibil din alocații bugetare cu destinație specială". Pe de altă parte întreaga documentație aflată la dosarul de adjudecare este fictivă (191-216 vol.1 ).

Încheierea contractului și plata prețului în limita sumei de 9,8 miliarde lei, s-a realizat de către cumpărător în condițiile în care vânzătorul nu deținea în proprietate bunurile respective și nu poseda autorizația Ministerului Sănătății și Familiei pentru comercializarea în mod legal a respectivului gen de aparatură medicală (17,18,220 vol.1 ). Dealtfel SC nici nu avea în obiectul de activitate comercializarea de aparatură medicală, așa cum rezultă din actele sale constitutive.

Suma de 9,8 miliarde lei, provenită din fondul asigurărilor sociale de sănătate, a fost utilizată pentru efectuarea de cheltuieli de capital, în condițiile în care, destinația legală a sumei o constituia plata debitelor restante pe care spitalul le înregistra pe primul semestru al anului 2001 față de furnizorii ne achitați de medicamente, alimente, energie electrică și termică, debite ce se cifrau în jurul sumei de 17 miliarde lei.

Semnificativ este și faptul că prețul, pe bucată, la care Spitalul Județean Gac ontractat cu SC SRL achiziționarea a două aparate ecograf, a fost dublu față de cel practicat de SC SA T distribuitor legal al mărcii în România, și care era, începând cu data de 14.11.2001, autorizată de către Ministerul Sănătății și Familiei să importe, comercializeze și să asigure service-ul respectivului gen de produse (23,24,51 vol.1 ).

La data de 12.02.2001, între Spitalul municipal Târgu S și CAS C s-a încheiat, prin reprezentanți legali, contractul de furnizare de servicii medicale spitalicești nr.92/S/2001, suma contractată pentru trimestrul I fiind de 4.516.028.000 lei (1084-1090 vol.III ).

Ulterior s-au încheiat acte adiționale la acest contract, sumele aferente trimestrelor II, III și IV fiind de 4.706.127.465 și respectiv câte 5.398.255.078 lei (1091 -1097 vol.III.).

În aplicarea unui ordin comun al Ministerului Sănătății și CNAS, CAS C a impus prin contractul încheiat cu furnizorii de servicii spitalicești, întocmirea de către acestea, pentru furnizorii proprii de medicamente și materiale sanitare, a unor centralizatoare în al căror cuprins facturile de aprovizionare să fie înscrise în ordine cronologică, plățile sumelor datorate urmând a se face în mod obligatoriu în ordinea vechimii.

Începând cu anul 2000, SC SRL Bad evenit distribuitor de medicamente și materiale sanitare pentru Spitalul municipal Târgu S, rulajul lunar de marfă fiind, raportat la acest beneficiar, de aproximativ 100 mii. ROL.

Sumele datorate erau decontate cu întârziere, sens în care furnizorul SC a constatat că este în imposibilitatea măririi cifrei de afaceri cu Spitalul municipal Târgu S de teama blocajului financiar ce ar fi fost posibil de înregistrat.

În contextul evocat, în cursul lunii iunie 2001, inculpata avut inițiativa de a-l contacta pe inculpatul, pentru a-i solicita sprijinul pentru recuperarea sumelor datorate de spital, în schimbul acceptării primirii unei cote de 10% din valorile recuperate.

Inculpata nu a încercat, în vederea plății debitelor, să contacteze conducerea Spitalului Târgu S, preferând ca, prin prisma raportului de dependență financiară pe care spitalele îl înregistrează față de CAS Județene, să-l contacteze pe directorul general al acestei din urmă instituții.

Prin intermediul martorului, inculpata amintită l-a contactat telefonic pe inculpatul pe care l-a invitat împreună cu soția la restaurantul hotelului "" din

Din declarațiile inculpatei (981-982 vol.III ) și ale martorului (985-986 vol.III ) rezultă că această întâlnire a avut loc undeva pe la începutul lunii iunie 2001.

Odată acceptată invitația, inculpata împreună cu martorul s-au întâlnit în locația amintită cu inculpatul și soția acestuia. La masă cei patru au fost serviți de martorul (987 vol.III ).

La un moment, în timp ce inculpații au rămas singuri la masă, inculpata i-a solicitat inculpatului sprijinul său pentru recuperarea sumelor pe care Spitalul municipal Târgu S le datora societății administrate de inculpată, spunându-i totodată că îi oferă în schimbul acestui ajutor un procent de 10% din sumele recuperate.

Inculpatul a acceptat această ofertă, spunând chiar că firma inculpatei este mai darnică spre deosebire de alte societăți.

În aceste condiții, la datele de 03.07.2001 și 31.07.2001, cu OP 2842 și OP 3342, inculpatul a dispus, cu încălcarea dispozițiilor legale în materie, peste prevederile contractuale asumate, virarea către Spitalul municipal Târgu S, din fondurile bugetului asigurărilor de sănătate pe care le gestiona în calitate de director general al CAS C a sumei suplimentare de 600.000.000 lei (în tranșe egale a câte 300 milioane lei).

După efectuarea acestor viramente, inculpatul l-a contactat telefonic pe directorul Spitalului municipal Târgu S, în persoana martorului losif (992 vo1.III ), căruia i-a solicitat ca sumele să fie utilizate exclusiv pentru efectuarea de plăți către.

Personalul cu funcții de conducere din cadrul spitalului se întrunea în dimineața fiecărei zile de lucru în biroul directorului medical în ședință operativă și a luat cunoștință despre natura solicitărilor adresate de directorul CAS C, analizând oportunitate a executării respectivei dispoziții, în condițiile în care la nivelul spitalului se înregistrau restanțe de plată având vechimi și valori mai mari decât cele înregistrate față de SC SRL.

Ținând seama de interesul pe care conducerea spitalului municipal Târgu S îl manifesta pentru a-și îmbunătății relațiile cu ordonatorul secundar de credite, inculpatul, la datele de 05.07.2001 și 02.08.2001, cu OP nr.502 și 567, Spitalul municipal Târgu S a virat în contul SA SRL B câte 300 mii.lei, reprezentând contravaloarea unor livrări de bunuri efectuate de furnizor în intervalul 22 mai - 23 iunie 2001 (1059-1083 vol.III ).

Din centralizatorul facturilor de aprovizionare a spitalului cu medicamente și materiale sanitare pe anul 2001 rezultă că plata celorlalți furnizori care au aprovizionat unitatea în același interval de timp ori chiar anterior s-a realizat de abia în luna noiembrie 2001, în cursul lunilor iulie -august spitalul făcând plăți a căror scadență a fost înregistrată în perioada februarie - martie 2001.

Martorii - contabil șef, - șef serviciu aprovizionare și - director adjunct economic (989 - 993 vol.III ) au declarat că au apreciat la vremea respectivă ca "incorecte" intervențiile făcute de inculpatul, datorită faptului că prin acestea s-a creat o situație preferențială unui furnizor obișnuit al spitalului, în detrimentul altora.

După ce au intrat în contul SC SRL cele două tranșe de câte 300 mii. lei, inculpata, prin intermediul martorului, i-a remis inculpatului de două ori câte 25 milioane lei.

Totodată, s-a reținut că, potrivit datelor cuprinse în situația finanțării serviciilor medicale pe anul 2001, realizate de C pe relația cu Spitalul municipal Târgu S, suma totală efectiv virată de C în intervalul 1 ianuarie - 31 august 2001 în executarea contractului de furnizare de servicii spitalicești și actelor adiționale la acesta, a fost de 14.391.790.000 lei, în condițiile în care suma contractată s-a situat la nivelul a 12.820.992.189 lei, rezultând o diferență în plus alocată fără bază legală de 2.570.798.811 lei.

În limita acestei din urmă sume, inculpatul a dispus la datele de 5.07.2001 și 2.08.2001 conducerii Spitalului Municipal Târgu S efectuarea de plăți preferențiale către SC SRL

Deci sumele plătite de CAS C Spitalului Municipal Târgu S în cursul anului 2001, s-au reflectat în bugetul anului 2001, fiind expresia obligațiilor de plată asumate pe bază de contract și prin acte adiționale în decursul acelui exercițiu bugetar. Mai trebuie menționat că la data de 07.03.2001, în vederea onorării la plată a sumelor rămase neachitate de către spital la finele anului 2000, față de furnizorii de medicamente și materiale sanitare, președintele CNAS a emis Ordinul nr.21 având ca obiect aprobarea alocării sumei de 1.210.470.000 lei către respectiva unitate spitalicească (1092 vol.III ).

Întrucât în perioada 1 ianuarie - 31 august 2001, inculpatul virase deja în mod necuvenit și fără fundament legal Spitalului Municipal Târgu S suma de 2.570.798.811 lei, la data de 24.09.2001, în vederea acoperirii retroactive a acestei ilegalități, a inițiat încheierea unui act adițional la Contractul 92/S/2001 în al cărui cuprins a prevăzut modificarea valorică a sumelor contractate pentru perioada 01.01 - 31.08.2001, din 12.820.992.189 lei în 14.448.410.000 lei.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, susținând că întâlnirea sa cu inculpata și cu martorul a avut loc la data de 08.07.2001, deci după emiterea OP. nr.2892, la 03.07.2001, depunând în acest sens o notă de plată emisă de restaurantul "", din care rezultă că s-au consumat aceleași feluri arătate de inculpata și martorul.

Pe de altă parte inculpatul a mai arătat că, practic, nu există nici o diferență valorică în plus alocată fără bază legală Spitalului Municipal Târgu S, deoarece OP nr.12/10.01.2001 prin care s-a plătit suma de 1.100.000.000 lei, s-a emis de către CAS C în contul sumelor datorate pentru anul 2000.

Această apărare fiind nefondată a fost înlăturată. în ceea ce privește nota de plată emisă la data de 08.07.2001, un asemenea act nu conduce indubitabil la ideea că a fost emis pentru anumite persoane.

Pe de altă parte din scriptul de la fila 356 - vol.II din dosar instanță, rezultă că bonul a fost emis la ora 19,46 de minute. Ori pare a fi destul de târziu pentru a mai rămâne timp pentru piscină și saună, inculpatul arătând că după ce au servit masa s-au dus toți patru la piscină și saună.

Inculpatul nu a explicat ce anume a determinat întâlnirea sa și a soției sale cu inculpata și martorul, atâta vreme cât doar acesta din urmă îi era o simplă cunoștință. Chiar simpla cunoștință fiind, inculpatul nu are nici o explicație pentru destul de desele întâlniri "întâmplătoare" cu martorul amintit, în diverse localuri din G sau chiar în afară.

Apoi, deși inculpatul a susținut că o parte din diferența de 2.570.798.811 lei alocată în plus Spitalului Municipal Târgu S și anume 1.100.000.000 lei a fost plătită în contul sumelor datorate pentru anul 2000, "uită" că prevederile art.76 alin.1 și 2 din Legea nr.72/1996, în vigoare la acel moment, impun ca execuția bugetară să se încheie la data de 31.12.2001, a fiecărui an, orice venit neîncasat și orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie urmând a se încasa sau plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor, iar creditele bugetare neutilizate până la încheierea anului sunt anulate de drept.

Față de această stare de fapt, instanța a reținut în sarcina inculpaților infracțiunile descrise mai sus, detaliat în continuare, cu mențiunea că față de inculpata, aceasta a fost trimisă în judecată penală, printre altele, pentru infracțiunea de fals intelectual, de art.289 cu art.41 al.2 penal, însă față de caracterul actelor emise, infracțiunea corectă era cea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, de art.290 cu art.41 al.2 penal, procedându-se la cuvenita schimbare de încadrare juridică.

Astfel, în sarcina fiecărui inculpat au fost reținute infracțiunile prezentate cu indicarea pedepselor ce au fost aplicate și în final cu realizarea operațiunilor de contopire, potrivit art.33 lit.a penal. Pedepsele ce au fost aplicate sunt stabilite conform art.72 penal, adică procedându-se la individualizarea lor, instanța a aplicat criteriile generale, pornind de la limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptelor, numărul acestora, persoana inculpaților. S-a arătat împrejurarea că fiecare dintre inculpați nu a mai fost confruntat cu legea penală, au studii superioare, s-au prezentat în fața organelor judiciare, dând declarații, chiar dacă nu au recunoscut faptele, acest aspect reprezintă modul lor de a înțelege și de a-și formula apărarea, respectat de către instanță, împrejurări care au condus instanța spre reținerea, față de toți inculpații, a circumstanțelor atenuante, potrivit art.74 lit.a penal și corespunzător prev. art.76 penal. Aceleași considerente au stat la baza hotărârii instanței sub aspectul modalității de executare a pedepselor finale, în sensul că scopul pedepselor, față de toți inculpații, poate fi atins prin aplicarea prev.art.86/1 penal.

Concret, în sarcina inculpatei au fost reținute infracțiunile prezentate mai jos, cu pedepsele aferente: fals în înscrisuri sub semnătură privată, de art.290 rap.la art.31, art.41 al.2, art.75 lit.a,art.74 lit.a și art.76 lit.e penal, cu pedeapsa de 2 luni închisoare; complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, de art.26 rap. la art.248, 248/1 cu art.75 lit.a, art.74 lit.a și 76 lit.b penal, cu pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare; fals în înscrisuri sub semnătură privată, de art.290 cu art.41 al.2, art.75 lit.a, art.74 lit.a,76 lit.e penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de fals intelectual, de art.289, art.41 al.2, art.75 lit.a penal, cu pedeapsa de 2 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 10 luni închisoare, pe care o va spori cu 2 luni, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

În sarcina inculpatului au fost reținute infracțiunile prezentate mai jos, cu pedepsele aferente: luare de mită, de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.254 penal, art.74 lit.a, 76 lit.c penal, cu pedeapsa de 2 ani închisoare; luare de mită, de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.254 penal, art.74 lit.a și 76 lit.c penal, cu pedeapsa de 2 ani închisoare; abuz în serviciu contra intereselor publice,de art.17 lit.d din Legea nr.78/2000 rap. la art.248/1, art.248, art.74 lit.a,76 lit.b penal, cu pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare;- abuz în serviciu contra intereselor publice, de art.17 lit.d din Legea nr.78/2000 rap. la art.248, 248/1 cu art.74 lit.a, 76 lit.b penal, cu pedeapsa de 2 ani și 10 luni închisoare;- complicitate la deturnare de fonduri, de art.26 penal rap. la art.302/1 al.2, art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.b penal, cu pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 10 luni închisoare, pe care o va spori cu 2 luni, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

În temeiul art.88 penal, s-a scăzut din pedeapsa finală timpul reținerii și arestării preventive astfel: 16-17.01.2002, 26.01.2002-24.02.2002, 10.06.2002-20.06.2002.

În sarcina inculpatului i au fost reținute infracțiunile prezentate mai jos, cu pedepsele aferente: fals material în înscrisuri oficiale, de art.288 al.2, art.74 lit.a, 76 lit.e penal, cu pedeapsa de 3 luni închisoare; deturnare de fonduri, de art.302/1 al.2, art.74 lit.a, 76 lit.e, art.75 lit.a penal, cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare; fals intelectual, de art.289 cu art.41 al.2, art.74 lit.a, 76 lit.e și 75 lit.a penal, cu pedeapsa de 4 luni închisoare; uz de fals, de art.291 cu art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, cu pedeapsa de 2 luni închisoare.

În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, pentru ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare.

În temeiul art.88 penal, s-a scăzut din durata pedepsei timpul reținerii și arestului preventiv astfel: 16-17.01.2002, 17.01.2002-16.02.2002.

În sarcina inculpatului au fost reținute infracțiunile prezentate mai jos, cu pedepsele aferente: luare de mită, de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.254 penal, art.74 lit.a, 76 lit.c penal, cu pedeapsa de 2 ani închisoare; deturnare de fonduri, de art.302/1 al.2,art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.b penal, cu pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare; fals intelectual, de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.289, art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, cu pedeapsa de 5 luni închisoare;

- uz de fals, de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.291 penal, cu art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, cu pedeapsa de 2 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b penal, s-a dispus contopirea acestor pedepse, pentru ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 6 luni închisoare, pe care o va spori cu 4 luni, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

Potrivit art.88 penal, s-a scăzut din pedeapsa finală timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 16.01.2002 până la 16.02.2002.

În sarcina inculpatei C au fost reținute infracțiunile prezentate mai jos, cu pedepsele aferente: luare de mită, de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.254 penal, art.74 lit.a,76 lit.c penal, cu pedeapsa de 2 ani închisoare; deturnare de fonduri, de art.302/1 al.2, art.75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.b penal, cu pedeapsa de 2 ani 6 luni închisoare; fals intelectual, de art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.289, art.41 al.2, 75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, cu pedeapsa de 5 luni închisoare.

- uz de fals, 17 lit.c din Legea nr.78/2000 rap. la art.291, art.41 al.2, 75 lit.a, 74 lit.a, 76 lit.e penal, cu pedeapsa de 2 luni s-a dispus contopirea acestor pedepse, pentru ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 6 luni închisoare, pe care o va spori cu 4 luni, rezultând pedeapsa finală de 3 ani închisoare.

Potrivit art.88 penal, din pedeapsa finală s-a scăzut timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 16.01.2002-16.02.2002, respectiv 10.06.2002-20.06.2002.

S-a făcut aplicațiunea prev. art.71 și 64 lit.a,b penal, față de toți inculpații.

În temeiul art.254 penal, art.248/1 penal, art.302/1 al.2 penal, rap. la art.53 pc.2 lit.a, art.64 al.1 lit.c, art.65 al.2 și 3, art.66 penal, s-a interzis inculpaților, C, pe o perioadă de câte 3 ani, să ocupe funcții de natura celor de care s-au folosit la comiterea respectivelor infracțiuni și anume director general de casă județeană de asigurări de sănătate, director economic, contabil șef la vreo unitate din cele prev. de art.145 penal, după executarea pedepselor aplicate pentru infracțiunile reținute în sarcina fiecăruia.

În baza art.35 al.3 penal, s-a aplicat inculpaților, C, pedeapsa complimentară cea mai grea, aceea a interzicerii ocupării unei funcții de natura celei de care s-au folosit la comiterea infracțiunilor și anume director general de casă județeană de asigurări de sănătate, director economic, contabil șef la vreo unitate din cele prev. de art.145 penal, pe o durată de 3 ani după executarea pedepselor rezultante stabilite pentru fiecare inculpat în parte.

În temeiul art.248/1 rap. la art.53 pc.2 lit.a, 64 al.1 lit.a,b, art.65 al.2 și 3, art.66 penal, s-a aplicat inculpatei, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor de a alege și de a fi ales în funcții elective publice sau în autoritățile publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale rezultante.

Față de toți inculpații, s-a facut aplicațiunea prev. art.71 al.ultim penal.

Pentru toți inculpații, în temeiul art.86/1 penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, pe durata termenului de încercare, de câte 5 ani, respectiv de 3 ani 6 luni (pentru inculpatul i ), potrivit art.86/2 penal.

În baza art.86/3 penal, pe durata termenului de încercare stabilit, fiecare dintre inculpați va trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, semestrial, în prima zi de vineri din semestru, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov în cazul inculpatei și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna în cazul celorlalți inculpați; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În temeiul art.359 pr.pen. s-a atras atenția tuturor inculpaților asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepselor sub supraveghere, potrivit art.86/4 penal.

În temeiul art.19 din Legea nr.78/2000 rap. la art.254 al.3 penal, s-a dispus confiscarea de la inculpați a sumelor de bani astfel: de la inculpatul suma de 23.000 RON, de la inculpatul suma de 11.000 RON și de la inculpata C suma de 12.000 RON.

În baza art.348 pr.pen. s-a dispus anularea cererilor de ofertă nr.5222-5227, ofertelor corespunzătoare acestora, oferte întocmite în fals de inculpata pentru firmele SC SRL, SC SRL C-N, SC SRL B, SC - SRL B și SC SRL

Referitor la latura civilă a cauzei, având în vedere situația actuală existentă, concret acele aparate aflându-se în unitatea spitalicească, servind scopurilor pentru care au fost destinate, fiind puse în funcțiune, așa cum rezultă din adresa de la fila 213 dosar, aducând venituri spitalului, instanța a dispus respingerea pretențiilor civile formulate de CNAS B și Spitalul Județean G, ca neîntemeiate, urmând ca pe calea unei acțiuni civile să se desocotească reciproc.

Pe cale de consecință, s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii luate prin ordonanțele IPJ C din 24.02.2002 asupra bunurilor inculpaților, și C, bunuri individualizate prin procesele-verbale de la filele 1152, 1154-1155, 1157 dosar urmărire penală.

În temeiul art.191 pr.pen. fiecare dintre inculpați a fost obligat să plătească câte 3.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului (pe inculpata în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL prin lichidator cabinet individual ).

Împotriva aceste sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ, părțile civile Spitalul Județean "Dr. " și B, precum și inculpații, și C, solicitând desființarea acesteia ca nelegală și netemeinică,motivele de apel urmând a fi detaliate în cele ce urmează.

Analizând sentința atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:

Prima instanță în procesul rejudecării,a analizat probele cauzei și a dat o interpretare judicioasă acestora, stabilind astfel o stare de fapt corectă, corespunzătoare adevărului. A rezultat astfel vinovăția tuturor inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

Astfel, în ce-l privește pe inculpatul, acesta a solicitat în apelul său achitarea sa,arătând că nu a săvârșit cele două infracțiuni de luare de mită ce i s-au reținut în sarcină de prima instanță, întrucât în perioadele în care se susține că ar fi luat mită sau nu a respins ofertele inculpatei, a fost plecat din țară, respectiv în perioadele 30 sept. - 18 oct.2001 și 21.07. - 4.08.2001. De asemenea arată că întâlnirile sale cu nu coincid cu datele la care susține aceasta că au avut loc și nici cu datele la care s-au încheiat acele acte, astfel că nu se poate susține că ar exista vreo legătură între acestea și că nu există probe directe care să-i demonstreze vinovăția.

Curtea va înlătura aceste apărări, probele dosarului demonstrând vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, respectiv declarațiile denunțătoarei care se coroborează cu declarațiile martorului. Este adevărat că a revenit în fața instanței cu privire la unele aspecte din declarațiile date în cursul urmăririi penale, însă Curtea va lua în considerare declarațiile pe care aceasta le-a dat inițial (851-853 vol.III dos. și 981,982 vol.III dos.) în care a descris cu lux de amănunte, chiar în condițiile în care se autoincrimina, modalitatea în care s-au derulat faptele,astfel încât este greu de crezut că nu ar fi adevărate sau că ar fi fost influențată în vreun fel de organele de anchetă. Cu atât mai mult cu cât cele declarate de aceasta cu privire la modul în care au fost abordați și "sensibilizați" atât inculpatul cât și ceilalți inculpați și-a regăsit finalitatea în contractele încheiate cu firma a cărei administratoare era.

În acest context Curtea precizează că împrejurarea că inculpatul în perioadele arătate mai sus nu s-a aflat în țară nu îl exonerează de răspundere, întrucât infracțiunea s-a comis sub aspectul elementului material al laturii obiective, prin acceptarea promisiunii unor sume de bani sau alte foloase ce nu i se cuveneau. Altfel spus, infracțiunea s-a consumat în momentul în care inculpatul nu a respins promisiunea unor astfel de foloase, chiar dacă îndeplinirea actului privitor la îndatoririle sale de serviciu a avut loc ulterior.

De asemenea martorul a declarat că a dus inculpaților, și C trei plicuri ( pe care era scrisă inițiala numelui de familie al inculpaților), în care inculpata a declarat că se aflau sumele de 80 milioane, 50 milioane și respectiv 60 milioane, martorul declarând că a înmânat plicurile în birourile fiecărui inculpat în parte. De altfel, infracțiunea fiind comisă în varianta nerespingerii promisiunii unor foloase materiale, priirea sumelor de bani nici nu are relevanță juridică sub aspectul consumării faptelor.

De altfel practica judiciară în materie a statuat că pentru existența infracțiunii de luare de mită este suficientă simpla acceptare a promisiunii făcute, predarea banilor sau a foloaselor putând să aibă loc ulterior sau putând chiar să nu se realizeze, că nu este relevantă împrejurarea dacă banii primiți s-au dat după efectuarea actului ori după acordul intervenit între mituit și mituitor sau dacă fapta nu a fost urmată de primirea banilor pretinși sau promiși. Luarea de mită, consumându-se în momentul pretinderii sau primirii folosului necuvenit ori în momentul acceptării sau nerespingerii promisiunii unui astfel de folos, orice activitate ulterioară acestui moment nu are nici o influență asupra existenței infracțiunii.

Considerentele arătate mai sus sunt valabile și în ceea ce-i privește pe inculpații și C și aceștia în apelurile formulate solicitând achitarea pentru această infracțiune.

În ce privește infracțiunile de abuz în serviciu reținute în sarcina inculpatului, se arată în motivele de apel că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni întrucât actul adițional încheiat la data de 20.09.2001 cu Spitalul Județean Sf. G, constituie o modalitate legală de rutină și obligatorie de rectificare a contractelor cu furnizori de servicii medicale, pentru includerea modificărilor prevederilor de cheltuieli ale CAS, determinate de rectificarea de buget din luna august prin nr.OG27/2001.

Inculpatul în apelul său a solicitat achitarea sa întrucât în ceea ce privește infracțiunea de deturnare de fonduri aceasta nu există, nefiind vorba de o suplimentare a sumelor de bani, ci este vorba de o rectificare bugetară. De asemenea lipsește rezultatul ca parte componentă a laturii obiective întrucât nu s-a produs nici o pagubă în dauna CAS De asemenea lipsește și latura subiectivă a acestei infracțiuni. Infracțiunile de fals de asemenea nu le-a comis întrucât deși s-a discutat la ședința consiliului de administrație despre achiziționarea de ecografe, secretara a omis să consemneze acest aspect în procesul verbal, iar el nu a făcut altceva decât să-i spună să completeze acel proces.

Inculpata Cas olicitat desființarea sentinței atacate pentru nesoluționarea fondului cauzei întrucât deși a solicitat schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina sa prin înlăturarea dispozițiilor speciale din Legea 78/2000, instanța nu s-a pronunțat asupra acestei cereri. În subsidiar a solicitat achitarea sa pentru infracțiunea de luare de mită întrucât nu a comis această infracțiune, aflându-se în acea perioadă în concediu de odihnă.De asemenea,solicită achitarea și pentru infracțiunea de deturnare de fonduri,arătând că probele dosarului nu-i demonstrează vinovăția.

Inculpatul în apelul său a solicitat achitarea sa întrucât în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită nu s-a dovedit în speță acceptarea promisiunii de recompensă făcută de inculpata. De asemenea în perioada 23.10.- 16.11.2001 s-a aflat în concediu de odihnă astfel că nu avea cum să primească acei bani. Raportat la infracțiunea de deturnare de fonduri, aceasta nu s-a comis în speță întrucât cele două aparate ecograf au fost cumpărate din finanțele acordate de CAS. De asemenea aceste aparate nu fac parte din categoria aparatelor de înaltă performanță, astfel încât puteau fi achiziționate din fondurile destinate cheltuielilor spitalicești. Pentru infracțiunile de fapt și uz de fals a solicitat achitarea, faptele neprezentând gradul de pericol social al unor infracțiuni.

În ce privește solicitarea tuturor inculpaților de achitare a lor întrucât nu există infracțiunea de deturnare de fonduri prev. de art.302/1 alin.2 pen, Curtea urmează aor espinge, probele dosarului demonstrând vinovăția fiecărui inculpat în comiterea acesteia, fiecare dintre ei contribuind într-un fel sau altul la săvârșirea acesteia, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță. Pe lângă declarația denunțătoarei (851-853 vol.III dos. și 94-96 dos.instanței) și ale martorului (889-896 vol.II,323 dos.instanței) stau declarațiile celorlalți martori ce au fost audiați în prezenta cauză, respectiv a martorei, secretară la spital (340-345 vol.II dos.) care a fost rugată de inculpatul să păstreze în condica de corespondență a spitalului un nr. de 6 poziții libere la care ulterior datei de 25.09.2001 aveau să fie înregistrate ofertele fictive de preț ale unor societăți comerciale, a martorului (410-417 vol.II ) care la acea dată era director adjunct a CAS C și fiind sunat de inculpatul în legătură cu utilizarea sumei de 4 miliarde lei virați de CAS C pentru achiziționarea de aparatură medicală de la SC SRL, acesta și-a manifestat ferm opoziția sa în acest sens, a martorei, secretara SC (348-349 vol.II și 140 dos.instanței) care la dispoziția inculpatei a întocmit ofertele de preț fictive la calculatorul existent la sediul societății (217-218,220 vol.I ), ulterior aceasta refăcând ofertele de preț, astfel încât componentele să nu depășească 40.000 Euro,a martorei (369 vol.II, 139 dos.instanță), secretara Consiliului de Administrație a Spitalului Județean Sf. G care la dispoziția inculpatului a completat procesul-verbal al ședinței Consiliului de Administrație din 18.09.2001 cu mențiunea "se aprobă achiziționarea de piese de schimb pentru ecograf" precum și a membrilor Consiliului de Administrație, și (373-380 dos.-și 165,166,141 dos.instanței), a martorului (191-195 vol.I ), a martorei șefa serviciului contabilitate de la Spitalul Județean Sf. G (631-632 vol.II dos.144) precum și documentația fictivă aflată la dosarul de adjudecare -191-216 vol.II. De asemenea raportat la susținerile inculpatei C că în acea perioadă se afla în concediu de odihnă, prima instanță a explicat (17) de ce a înlăturat această apărare având în vedere inclusiv raportul de expertiză grafoscopică de la 224-236 vol.I, astfel că instanța de apel nu va mai reveni asupra acestui aspect.

Prin manoperele frauduloase conjugate ale tuturor inculpaților suma de 9,8 miliarde lei din contul spitalului finanțat de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate,s-a realizat prin simularea efectuării de cheltuieli materiale permise de lege,în locul celor reale de capital realizate cu încălcarea dispozițiilor legale în materie în vigoare la acea dată.

Raportat la cele susținute de inculpați în apelurile formulate cum că toate aceste operațiuni economice ar fi fost legale, făcând parte din rectificarea bugetară, instanța va respinge această solicitare, fiind contrazisă de modalitatea concretă în care s-au desfășurat evenimentele precum și de legislația în materie în vigoare la acea dată.

Astfel,avem 145/1997 Legea asigurărilor sociale de sănătate (modificată prin nr.OUG180/2000 ) și Legea nr.146/1999 privind organizarea,funcționarea și finanțarea spitalelor.

Principalele surse de finanțare ale spitalelor sunt enumerate în cuprinsul art.14 alin. 1 din Legea nr.146/1999, în categoria acestora regăsindu-se printre altele,alături de bugetul de stat (bugetul Ministerului Sănătății) și bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de sănătate din ale cărui fonduri se decontează contravaloarea serviciilor medicale prestate de spitale către populație, în baza contractelor anuale încheiate cu CAS-urile județene, cu respectarea Contractului-Cadru ale cărui prevederi sunt date publicității (art.43 și 44 din Legea nr.145/1997).

Serviciile medicale spitalicești, furnizate și decontate în cursul anului 2001 în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, au constat în consultații, investigații, stabilirea diagnosticului, tratament medical, chirurgical și/sau fizical recuperator, îngrijire, medicamente, materiale sanitare, cazare și masă.

Ministerul Sănătății și Familiei (MSF) este autoritatea centrală de stat în domeniul asigurării, promovării și ocrotirii sănătății populației (art.4 din nr.HG399/2000), din bugetul acestuia asigurându-se printre altele, cheltuielile de întreținere și funcționare ale unităților sanitare finanțate integral din bugetul de stat ori din bugetul fondului special pentru sănătate publică, construcții noi pentru unități sanitare, modernizarea și extinderea construcțiilor sanitare existente, achiziționarea de aparatură medicală de Înaltă performanță pentru unitățile sanitare finanțate prin sistemul asigurărilor sociale de sănătate, etc. (art.III, pct.3.1 din normele metodologice nr.GH/2617/2000 de aplicare a nr.OG22/1992).

Bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului se aprobă înainte de începerea exercițiului bugetar de către Direcția de Sănătate Publică județeană, și reprezintă baza în limitele căreia respectivele stabilimente își desfășoară activitatea financiară (art.II pct.2.5).

Direcțiile de Sănătate Publică au obligația să aprobe bugetul de venituri și cheltuieli al unităților sanitare, indiferent de sursa de finanțare (art. 7 din Ordinul. nr.968/2000 al Ministerului Sănătății).

dată cu bugetul de venituri și cheltuieli se aprobă și cheltuielile de capital (investiții), care se includ în proiectul de buget, pe baza unei liste separate în cuprinsul căreia se nominalizează obiectivele de investiții atât fizic cât și valoric, prin raportare la indicatori de natură a susține necesitatea și oportunitatea efectuării lor.

Începând cu data de 25.04.2001, odată cu adoptarea nr.HG424/2001, valoarea minimă de intrare a unui bun în categoria mijloacelor fixe, și corespunzător a plății efectuate cu achiziționarea acestuia în categoria cheltuielilor de capital, este de 8 milioane lei.

În limita fondurilor bugetare existente, ori previzionate ca a fi atrase în decursul exercițiului financiar în curs, direcțiile de sănătate publică pot aproba bugetul de venituri și cheltuieli în forma încheiată de donatorul terțiar de credite, ori pot proceda la redimensionarea acestuia în limitele resurselor financiare disponibile.

Pentru efectuarea de operațiuni financiare (încasări, plăți) cu sume provenind din bugetul asigurărilor de sănătate, unitățile spitalicești au deschis la trezoreria statului contul 50.41 - "disponibil din activitatea sanitară, conform Legii nr.145/1997".

Corespunzător, contul pe seama căruia aceleași unități efectuează cheltuieli de capital este contul 50.47 "disponibil din alocații bugetare cu destinație specială".

Se reține că, deși cheltuială de capital, plata efectuată de Spitalul Județean Sf. G, către SRL Bv. în contul prețului aparaturii medicale contractate, s-a efectuat prin debitarea contului 50.41, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de sănătate.

Directorul spitalului îndeplinește în domeniul întocmirii și executării bugetului de venituri și cheltuieli, respectiv al gestiunii financiare, indiferent de sursa de finanțare a clasificațiilor bugetare cuprinse în acestea, atribuțiile ordonatorului terțiar de credite, angajarea cheltuielilor efectuându-se în toate cazurile de către acesta, prin trezoreria statului, cu prima semnătură pe bază de documente legale care să confirme primirea bunurilor, prestarea serviciilor, achitarea datoriilor și a altor drepturi bănești, vizate cu a doua semnătură pentru control financiar preventiv intern de contabilul șef și numai în limitele prevederilor de cheltuieli aprobate în buget.

Se reține deci că, indiferent de sursa de finanțare, directorul instituției spitalicești are calitatea de ordonator terți ar de credite, aflat în raporturi de subordonare pe segmentul Direcția de Sănătate Publică - Ministerul Sănătății și Familiei față de ordonatorul secundar de credite (directorul direcției de sănătate publică) și ordonatorul principal de credite (ministrul sănătății), și în raporturi contractuale cu -urile județene la nivelul cărora, directorul general are potrivit dispozițiilor art.101 alin.2 din Legea nr.145/1997 modificată, calitatea de ordonator secundar de credite.

contractuală, relația unităților spitalicești cu -urile este în fapt una specială, guvernată atât de norme de drept civil cât și de reguli de drept administrativ.

de tip administrativ al subordonării pe care conducerile unităților spitalicești o înregistrează față de -uri este dat, pe de o parte, de dependența financiară înregistrată pe segmentul. activității de bază, ce constă în furnizarea de servicii medicale către populație iar, pe de altă parte, de multitudinea de norme juridice care, în reglementarea domeniului asigurărilor sociale de sănătate, trasează în sarcina furnizorului de servicii medicale dispoziții cu caracter obligatoriu, iar în sarcina -urilor obligația verificării respectării acestora.

Așa se face că, în relația cu directorii -urilor județene, ordonatorii terțiari de credite trebuiau să aibă, în spiritul desfășurării unei bune activități manageriale, abilitatea cultivării unor relații flexibile, orice infirmare a "așteptărilor" exprimate în limitele legalității la un moment dat de către ordonatorul secundar sau principal de credite putându-se repercuta negativ asupra activității curente a unității comitente.

Verificarea modului de gestionare, de către unitățile sanitare teritoriale, a fondurilor alocate și a eficienței cheltuirii acestora se realizează, începând cu finele anului 2000, de către comisii mixte de control constituite de conducerile direcțiilor de sănătate publică și caselor de asigurări de sănătate (art.8 din Ordinul nr.968/2000 al Ministerului Sănătății), reprezentantul legal al spitalului fiind direct răspunzător pentru angajarea de cheltuieli în limitele sumelor alocate și a clasificațiilor bugetare care, la capitolul cheltuieli au prevăzute capitole și articole a căror destinație este precisă și limitată (art.80 și art.15 alin. 1-3 din Legea nr.72/1996).

, până la data de 10 lunii următoare, furnizorii de servicii medicale sunt obligați să raporteze caselor de asigurări de sănătate execuția bugetară, în funcție de natura cheltuielilor efectuate în structura stabilită ca prioritate la plată prin ordinul comun al Ministrului Sănătății și Familiei și nr.968/196/15.11.2000 și numai în limitele prevederilor bugetare aprobate.

În funcție de cuantumul sumelor alocate, a obligațiilor de plată restante și curente înregistrate de furnizorii de servicii medicale, a graficului de eșalonare la plată a acestora potrivit vechimii - grafic care în conformitate cu prevederile art.4 lit."c" din Ordinul comun F și S nr- se anexează la contract casele de asigurări de sănătate, prin persoana ordonatorului secundar de credite (directorul general), au obligația și totodată posibilitatea verificării respectării sau nu de către furnizorii de servicii medicale spitalicești, a destinațiilor legale și contractuale asumate, date în cursul perioadei de raportare sumelor primite în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, orice nerespectare a respectivelor destinații putând atrage întreruperea finanțării și sancționarea persoanelor vinovate (art.4 din Ordinul nr.269/2001 a ).

Potrivit art.62 alin.2 lit."b" din Ordinul nr.269/12.01.2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Contractului Cadru pe anul 2001 - în cazul în care indicatorii realizați în cursul perioadei de raportare sunt sub nivelul celor contractați, -urile pot acorda întreaga sumă contractată în situația în care spitalul justifică creșterea cheltuielilor sau pot hotărî acordarea unei sume mai mici, corespunzătoare indicatorilor realizați.

Se reține așadar că, -urile nu pot acorda în nici un caz furnizorilor de servicii medicale, atâta timp cât indicatorii realizați de acești a nu-i depășesc pe cei contractați, sume suplimentare celor cuprinse în contractul anual de finanțare.

Corespunzător, dacă indicatorii realizați sunt peste cei contractați, în limita fondurilor disponibile se poate acorda o majorare (indexare) stabilită prin ordin al președintelui CNAS, care însă nu poate depăși valoarea indicatorilor realizați (art.62 alin.2 lit."b" din Ordinul CNAS nr.269/2001), și care nu se poate acorda retroactiv, pentru o perioadă contabilă (trimestru) pentru care execuția financiară fusese încheiată.

Începând cu data de 25.04.2001, odată cu intrarea în vigoare a nr.OUG60/200l, contractele de achiziție publică puteau fi atribuite prin intermediul uneia din procedurile reglementate în cuprinsul respectivului act normativ (licitație, negociere, cerere de ofertă).

Potrivit art.10 din lege, contractul de achiziție publică se atribuie de regulă prin procedura licitației, care presupune publicarea în Monitorul Oficial a unui anunț de intenție conținând date privitoare la identitate a autorității contractante, natura și calitatea produselor a căror achiziționare se intenționează, precum și alte informații cuprinse în anexa 4 nr.HG 461/2001 - pentru aprobarea normelor de aplicare a nr.OUG60/2001.

Obligativitatea publicării în Monitorul Oficial a unui anunț de intenție, conferea achiziției publice prin licitație, spre deosebire de celelalte proceduri, un grad mai înalt de siguranță împotriva tehnicilor ilicite de trucare a formelor legale de adjudecare, tehnici menite a impune ca adjudecatar al - contractului de achiziție. publică o persoană dinainte stabilită, ale cărei prețuri ofertate erau cu mult superioare celor practicate în mod curent pe piață.

Cu toate acestea, întinderea în timp pe care desfășurarea respectivului procedeu o presupunea, a impus pentru achizițiile de bunuri, servicii sau lucrări de valori reduse, reglementarea unor proceduri simplificate (procedura negocierii și procedura cererii de ofertă), sacrificându-se în favoarea celerității încheierii unor astfel de contracte, gradul ridicat de protecție pe care procedura achiziției prin licitație îl asigura.

Astfel, potrivit art.l3 din nr.OUG60/200l, în situațiile în care valoarea contractului de achiziție publică, inițiat de autoritatea contractantă, era estimată fără TVA la mai puțin de 40.000 Euro, se putea aplica procedura cererii de ofertă în desfășurarea căreia, după un prealabil studiu al pieței și consultarea bazei proprii de date, autoritatea contractantă proceda la transmiterea invitațiilor de participare unui număr de cel puțin 5 furnizori, invitații care în mod obligatoriu trebuiau însoțite de caietul de sarcini conținând informații referitoare la eligibilitate (societatea să nu fi fost în faliment sau lichidare, să-și fi îndeplinit obligațiile de plată către bugetul de stat, să nu fi furnizat documente conținând date false, să nu fi comis o gravă greșeală în materie profesională), înregistrare (să ființeze legal și să aibă în obiectul de activitate furnizarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări de genul celor ce fac obiectul contractului de achiziție publică), respectiv capacitate tehnică și economica-financiară.

În vederea eliminării oricăror speculații de natură a conduce la eludarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, în cuprinsul art.15 alin.2 din nr.OuG60/2001 a fost reglementată cu titlu imperativ, interdicția autorității contractante de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte de valoare mai mică, în scopul evitării aplicării procedurii licitației.

Comisia de evaluare a ofertelor este formată din cel puțin 5 membri cu pregătire profesională și experiență relevantă în domeniu, precum și cu probitate morală crescută, și are ca atribuții, verificarea eligibilității, înregistrării și îndeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnică și economico-financiară de către candidați, deschiderea, examinarea și evaluarea, respectiv stabilirea ofertei câștigătoare..

Criteriul ce urmează a fi avut în vedere la selectarea ofertei câștigătoare (prețul cel mai scăzut ori performanțele tehnico-economice) se menționează în caietul de sarcini ce se transmite odată cu invitațiile de participare, respectarea acestui a pe parcursul desfășurării întregii proceduri fiind obligatorie.

Potrivit art.2 lit."a" din Legea nr.176/2000 - privind dispozitivele medicale, aparatul de investigație, monitorizare și diagnosticare tip "" constituie dispozitiv medical ce intră sub incidența prevederilor actului normativ sus citat.

Punerea pe piață, în funcțiune sau utilizarea dispozitivelor medicale se. poate realiza, potrivit art.4 alin.l din lege, numai în condițiile certificării și înregistrării prealabile a acestora de către Ministerul Sănătății și Familiei () în cadrul căruia funcționează o structură de specialitate competentă în domeniu.

În exercitarea atribuțiilor specifice, structura de specialitate din cadrul are competența de a emite avize pentru desfășurarea activității de fabricație, comercializare, import, reparare, verificare și punere în funcțiune a dispozitivelor medicale, respectiv de înregistrare și certificare a persoanelor fizice sau juridice responsabile de punerea pe piață. a acestora (art.14 lit. "n" și "p" din Legea nr.176/2001).

Totodată se reține că, potrivit art.27 din Ordinul nr.429/2001 al F, reprezentantul persoanei autorizate să fabrice, să importe, să comercializeze ori să repare dispozitive medicale, trebuie la rândul său supus înregistrării și autorizării aceleiași structurii de specialitate din cadrul, în caz contrar acesta neputând efectua operațiuni specifice cu dispozitive medicale în numele și pe seama persoanei reprezentate.

S-au analizat aceste reglementări tocmai pentru a evidenția modalitatea total ilegală prin care inculpații au atras suma de 9,8 miliarde lei din fondurile CAS Evident că achiziționarea celor două aparate ecograf nu poate fi inclusă în aceste servicii, sau cheltuieli spitalicești, cum încearcă să acrediteze inculpații în apărările lor.

De asemenea raportat la susținerile acestora că achiziționarea celor 2 aparate a fost făcută în "scop benefic" pentru pacienți. ar fi fost adevărată o asemenea afirmație dacă achiziționarea s-ar fi făcut la prețul unui ecograf de pe piață și nu la un suprapreț,dat fiind că prețul aceluiași tip de ecograf la SC SA T era de două ori mai mic în acea perioadă (318-certificat nr.211 și aviz nr.399 23,24,51 vol.I).

Evident că aceasta nu ar fi fost posibilă fără implicarea inculpatului,care prin preocuparea manifestată prin conferirea unei aparențe de legalitate actului de decizie în virtutea căruia,în calitate de ordonator secundar de credite a dispus în perioada 25 septembrie-22 octombrie 2001 virarea din fondurile CAS Cas umei suplimentare serviciilor medicale contractate cu Spitalul Județean Sf.G,confirmând prin aceasta atât acceptarea ofertei exprimate anterior de inculpata,cât și implicarea sa în derularea operațiunilor a căror finalitate urmărită a fost aceea de deturnare a respectivei sume de bani în beneficiul SC SRL.

În ce privește cea de-a doua infracțiune de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpatului la nivelul Spitalului Mun.Tg S,aceasta este dovedită cu declarația coinculpatei (981-982 vol.III ) și a martorilor (985-986 vol.III ), (992 vol.III ), și (989-993 vol.III ) care au apreciat ca fiind incorecte intervențiile făcute de acesta în sensul achitării cu preferință a datoriilor către SC în detrimentul altor furnizori,precum și cu centralizatorul facturilor de aprovizionare a spitalului cu medicamente și materiale sanitare pe anul 2001 din care rezultă că plata celorlalți furnizori ai spitalului care au aprovizionat unitatea în același interval de timp sau chiar anterior,s-a realizat abia în luna noiembrie 2001.

Față de toate aceste considerente, Curtea apreciază că vinovăția inculpaților este dovedită în cauză pentru toate infracțiunile reținute în sarcina lor, sub acest aspect apelurile lor fiind nefondate.

Raportat la solicitarea inculpatei C în sensul că deși a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei,prima instanță nu a pus această solicitare în discuția părților, din încheierea din data de 1 aprilie 2008 (242-244) când a avut loc dezbaterea pe fond a cauzei, nu rezultă că s-ar fi formulat o asemenea solicitare de către apărătorul inculpatei, astfel că va respinge această cerere.

De asemenea,evident că solicitarea inculpatului de a se dispune achitarea sa pentru infracțiunile de fals,în baza art.18/1 pen. este nejustificată,raportat la gravitatea urmărilor acestor infracțiuni.

În ceea ce privește apelul Parchetului, Curtea constată că acesta este fondat.

Astfel s-a solicitat în apelul Parchetului în primul rând constatarea că prima instanță a aplicat în mod greșit pedepsele inculpaților și C, în sensul că după ce s-au aplicat pedepse pentru toate infracțiunile ce li s-au reținut în sarcină, s-a trecut la aplicarea art.33 lit.a și 34 lit.b pen. privind contopirea pedepselor, stabilind ca inculpații să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 2 ani și 6 luni la care s-a adăugat un spor de 4 luni, instanța de fond în mod greșit concluzionând că rezultă câte o pedeapsă de 3 ani închisoare, în realitate în urma cumulului juridic rezultând câte o pedeapsă de 2 ani și 10 luni.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, acestuia i-a fost aplicată o pedeapsă nelegală. Astfel, pentru infracțiunea de deturnare de fonduri prev. de art.302/1 alin.2 pen. cu reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art.74 lit.a și 76 lit.e proc.pen. i s-a aplicat pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare. Instanța de fond însă a ignorat prevederile art.76 alin.2 pen. care arată că în cazul infracțiunilor contra siguranței statului, a celor contra și omenirii, al infracțiunii de omor, al infracțiunilor săvârșite cu intenție care au avut ca urmare moartea unei persoane, sau al infracțiunilor prin acre s-au produs consecințe deosebit de grave, dacă se constată existența unor circumstanțe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special. Cum minimul special prev. pentru infracțiunea prevăzută de art.302/1 alin.2 pen. este de 5 ani, în urma aplicării circumstanțelor atenuante se poate ajunge la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare,pedeapsă ce îi va fi aplicată de către C,în urma reindividualizării pedepsei.

În apelul Parchetului s-a mai solicitat și înlăturarea reținerii circumstanțelor atenuante în favoarea inculpaților cu atât mai mult cu cât s-a reținut și circumstanța agravantă prev. de art.75 lit.a pen.aflându-ne de altfel în situația prev.de art.80 al.2 pen.precum și schimbarea modalității de executare a pedepselor, solicitând executarea acestora în regim de detenție.

Dacă în ceea ce privește prima solicitare, Curtea urmează aor espinge, raportat la persoana inculpaților, aceștia fiind la prima confruntare cu legea penală, justificându-se astfel reținerea în favoarea lor a circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.a pen. nu același lucru se poate spune și despre cea de-a doua solicitare,apelul Parchetului fiind admisibil sub acest aspect.

Astfel, infracțiunile reținute în sarcina celor patru inculpați sunt deosebit de grave, modalitatea lor de executare deosebit de elaborată,complexă,prin modul de comitere și punere în practică,raportat la numărul de persoane implicate,la atribuțiile acestora,cât și la urmările săvârșirii infracțiunilor în ceea ce privește starea de pericol și urmările patrimoniale grave cauzate bugetului asigurărilor sociale,îmbrăcând forma consecințelor deosebit de grave;au comis fiecare în parte o multitudine de infracțiuni în formă continuată,prejudiciul cauzat la nivelul anului 2001 fiind deosebit de ridicat,respectiv 9,8 miliarde lei,cu excepția inculpatei, nu au recunoscut săvârșirea faptei, toate aceste aspecte determinând Curtea să dispună executarea pedepselor în regim de detenție. Aceasta cu excepția inculpatului, apreciindu-se că aportul acestuia la comiterea infracțiunilor este mult mai scăzut în raport cu a celorlalți inculpați,a avut o atitudine parțial sinceră,arătând că s-a lăsat ulterior angrenat de activitatea ilegală de achiziționare a ecografelor acoperind ilegalitățile comise prin întocmirea unor acte false și antedatarea acestora (520 vol.II ), mai mult decât atât, acesta nu a luat mită pentru îndeplinirea vreunei atribuții de serviciu, ceea ce incumbă un pericol social mult mai redus a faptelor sale, motiv pentru care va menține în ceea ce-l privește modalitatea de executare aleasă de prima instanță.

În ceea ce privesc dispozițiile reținute de prima instanță art.80 alin.2 pen. acestea prevăd că "în caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie", ceea ce înseamnă că aceasta rămâne la latitudinea instanței. În speță Curtea apreciază așa cum s-a arătat mai sus, că inculpaților în mod just li s-au coborât pedepsele sub minimul special,circumstanțele personale ale tuturor inculpaților justificând această opțiune a instanței.

În ceea ce-l privește pe inculpatul a rezultat din probele dosarului că acesta a săvârșit infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art.288 alin.2 pen. în forma participației improprii prev. de art.31 alin.2 pen.

Deși prima instanță nu a schimbat încadrarea juridică a acestei fapte așa cum rezultă din motivarea hotărârii, din eroare nu a reținut această formă a participației la încadrarea juridică a faptei acestui inculpat. Prin urmare, Curtea va corecta această omisiune a instanței, admițând și în acest sens apelul Parchetului.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei Curtea apreciază că prin acțiunile conjugate ale inculpaților s-a produs un prejudiciu în dauna CAS B, aceasta întrucât există raport de cauzalitate între nerespectarea procedurii de achiziții publice și prejudicierea acestei părți civile,astfel că sub acest aspect este greșită soluționarea acesteia de către prima instanță. Însă instanța apreciază că acest prejudiciu este în sumă de 451.197 lei,așa cum acesta a fost stabilit prin procesul verbal de audit 15081/12.12.2002 pag.7 al.3,prin care s-a constatat că "prin eludarea aplicării procedurii de licitație deschisă de către spital,pentru achiziționarea celor două aparate 1700 și a accesoriilor,prin prisma comparării prețurilor de livrare practicate de SC și SC SA s-a creat un prejudiciu estimat la valoarea de 162.074 euro (4.511.978.086 ROL la cursul BNR din 29.11.2001)".Instanța îi va obliga pe toți inculpații în solidar (inculpata în solidar și cu SC SRL) la plata sumei arătate mai sus cu dobânzile legale aferente începând cu data de 24.10.2001 și până la achitarea integrală a sumei.

Raportat la apelul Spitalului Jud.Sf.G Curtea îl va respinge întrucât conform adresei de la 213-dos.instanței,începând cu anul 2002, cele două aparate funcționează în cadrul acestui spital,aducând beneficii acestuia de peste 1.162.440 lei,motiv pentru care apelul este apreciat ca fiind nefondat.

De asemenea, apelul Parchetului este admisibil și cu privire la ridicarea măsurilor asiguratorii care au fost luate asupra bunurilor inculpaților, și C, luate prin ordonanțele C din 24.02.2002.

Conform art.163 proc.pen. măsurile asiguratorii se iau în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii. Cum prejudiciul cauzat prin faptele inculpaților nu a fost reparat, se impune ca aceste măsuri să fie menținute.

Prin urmare,pentru considerentele arătate mai sus,Curtea va admite apelurile Parchetului,a inculpatului și C și a CNAS.în sensul arătat mai sus,și va respinge ca nefondate apelurile inculpatului și și a Spitalului Jud.Sf.

Va menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Va obliga inculpații și și Spitalul Jud.Sf. la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de câte 200 lei,restul cheltuielilor rămânând în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.379 pct.2 lit.a pr.pen. admite apelurile PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, a inculpaților și C și a CNAS formulate împotriva Sentinței penale nr. 201/D/8 aprilie 2008 Tribunalului Cluj, pe care o desființează în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, C și, modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților, și C, latura civilă a cauzei și măsurile asigurătorii.

Rejudecând, sub aceste aspecte, reduce pedepsele rezultante aplicate inculpaților și C de la câte 3 ani închisoare la câte o pedeapsă de câte 2 ani și 10 luni închisoare.

Condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri prev. de art.302/1 al.2,art.74 lit.a,76 al.2 pen.

Reține forma participației improprii prev. de art.31 al.2 pen.la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale prev.de art.288 al.2 pen.

În baza art.33 lit.a,34 lit.b pen. contopește această pedeapsă cu restul pedepselor aplicate inculpatului prin sentința atacată,urmând să execute pedeapsa cea mai grea,aceea de 1 an și 8 luni închisoare.

Înlătură aplicarea dispozițiilor prev. art.86/1 și 86/3 pen. pentru inculpații, și C.

Respinge apelurile inculpaților și și a părții civile Spitalul Județean "Dr. " Sf.G

Menține măsurile asigurătorii aplicate luate asupra bunurilor inculpaților, și C luate prin ordonanțele IPJ C din 24.02.2002.

Obligă inculpații în solidar (inc. în solidar cu SC SRL B) la plata despăgubirilor civile în sumă de 451 197 lei în favoarea CNAS B cu dobânzile legale aferente începând cu data de 24.10.2001 și până la achitarea integrală a sumei.

Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.

Onorariile avocațiale din oficiu pentru inc., și în sumă de câte 100 lei se avansează din.

Obligă inculpații, și Spitalul Județean Sf.G la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului,câte 200 lei fiecare,restul rămânând în sarcina statului.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpații și comunicare cu părțile civile.

Pronunțată în ședința publică din 14 noiembrie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

- - - - - - -

Red.IM/5ex.

Dact./

12.12.2008

Președinte:Virgil Viorel Andreieș
Judecători:Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 123/2008. Curtea de Apel Cluj Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 125/2008. Curtea de Apel Cluj Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 122/2008. Curtea de Apel Cluj