Infracțiuni de corupție (legea nr. 78/2000). Decizia 140/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.140
Ședința publică din 17 noiembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Pocovnicu
GREFIER: ---
**********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Bacău și inculpatul împotriva sentinței penale nr.149/D/13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința din data de 28.10.2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în baza art.306 Cod procedură penală, a amânat pronunțarea la data de 12.11.2008 și ulterior la data de 17.11.2008.
CURTEA
-deliberând-
Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.149/D din data de 13.martie.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din: art.10 lit. c din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal, art. 215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41.alin.2 Cod penal, art. 290 Cod penal, raportat la art.17 lit. din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal, raportat la art.290 Cod penal, cu referire la art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 și art. 291 Cod penal, cu referire la art.17 lit. c din Legea nr.78/2000, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, în infracțiunile prevăzute de: art.10 lit. c din Legea nr.78/2000, cu art. 41 alin.2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41.alin.2 Cod penal, art. 290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal, raportat la art.290 Cod penal și art.291 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal și s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui G și, născut la data de 09.08.1976, în comuna -, județul B, CNP -, cetățean român, studii medii, administrator al " Pin", județul B, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în orașul,-, județul B, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
a) înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41.alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. b și c Cod penal și art.76 alin 2 Cod penal, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complimentara a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II - a și b Cod penal;
b) fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art.290, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit.b si c Cod penal și art.76 lit.e Cod penal, la pedeapsa principală de 2 (două) luni închisoare;
c) instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 Cod penal, raportat la art.290 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit. b și Cod penal și art.76 lit.e Cod penal, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare și;
d) uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit. b și c Cod penal și art.76 lit.e Cod penal, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.
În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea și executarea de acesta a pedepsei nchisorii în cuantum de 3 (trei) ani si 4 (patru) luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complimentara a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II - a și b Cod penal.
În temeiul art.11 pct. 2 lit.a Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.b Cod procedură penal, s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a teza a II- a și b Cod penal, în condițiile și pe durata prevăzute de art.71 alin.2 Cod penal.
În baza art.14 și 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 Cod civil, s-au constatat recuperate integral prejudiciile produse părților civile Banca Comercială Română-Sucursala, județul B și Banca Comercială - Sucursala
În temeiul art.14 și art. 348 Cod procedură penală, s-a dispus desființarea în totalitate a următoarelor înscrisuri falsificate: factura -/17.12.2003, exemplare albastru, roșu și, ordinul de plată nr.61/17.12.2003, nota de recepție nr. 27/17.12.2003, situațiile stocurilor și cheltuielilor pentru acordarea de credite, ordinul de plată nr.68/22.12.2003, factura --- exemplarele albastru, roșu și, nr.28/17.12.2003, ordinul de plată 62/17.12.2003, factura nr. -/17.12.2003, factura nr.-/17.12.2003, nr.29 și 30/17.12.2003, factura nr.-, factura nr.-, ordinele de plată nr. 64 și 65 din 17.12.2003, factura seria --- - din 30.09.2003, ordinul de plată nr. 91/19.12.2003, ordinul de plată nr.11/22.12.2003 și ordinele de plată nr.: 291, 292, 293,294, 295, 296, 297 și 298 din 29.08.2003.
În temeiul art.30 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus comunicarea hotărârii de condamnare, după rămânerea definitivă a acesteia, la Registrul Comerțului și la Fiscal.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales.
În baza art.191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei 15.000 ron cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanță de fond reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului Național Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău a fost trimis în judecată inculpatul, fiul lui G și, născut la 09.08.1976 în comuna, județul B, CNP--, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
-utilizare a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fostacordate, prevăzută de art.10 Ut. "c" din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41alin.2 Cod penal,constând în utilizarea în perioada 29.08.2003 - 27.02.2004, în scopuri contrare celor pentru care au fost acordate a trei credite, două la."" - Sucursala B, în valoare de 3.867.000.000 lei, respectiv 1.280.000.000 lei și unul de la. - Sucursala, în valoare de 4.000.000.000 lei, pentru a obține un folos injust în valoare de 5.147.000.000 de la "" -Sucursala și de 3.547.537.000 lei de la. Sucursala;
-înșelăciune, prevăzută de urt.215 alin.1, 2, 3 si5Cod penal, cuaplicarea urt.41 alin.2 Cod penal,constând în inducerea în eroare u "" Sucursala B și Sucursala cu prilejul întocmirii contractelor de credit și pe parcursul executării acestora, prin utilizarea de mijloace frauduloase, cauzând un prejudiciu total de 5.147.000.000 lei, în cazul "" Sucursala B și de 4.000.000.000 lei în cazul Sucursala, folosul injust obținut constând în întreaga sumă cu care a fost prejudiciată "" Sucursala B și în suma de 3.547.537.000 în cazul împrumutului de la. Sucursala.
-fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 Codpenal cu referire la aii. 17 lit."c" din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art.41alin.2 Cod penal,constând în falsificarea notelor de inlrare-reccpție nr.27. 28. 29. 30 din 17.12.2003, ale. și a documentului "Situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul".
-instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.25raportat la art.290 Cod penal cu referire la art. 17 Ut.V"din Legea nr. 78/2000,constând în determinarea învinuitului Ionul de a falsillca procesul- verbal de custodie pentru CY...
-uz de fals, prevăzută de art. 291 Cod penal cu referire la art. 17 lit."c"din Legea nr.78/2000,prin utilizarea acestui proccs-verbal la. Sucursala B,toate cu aplicarea art.33 Ut. "a" Cod penal.
Din analiza actelor a lucrărilor dosarului și probelor, instanța reține următoarele:
La data de 11.04.2003 inculpatul a înființat " PIN" cu sediul în. str.-. nr.49, fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău prin - din 17.04.2003. Capitalul social este integral privat și are o valoare de 5.000.000 lei. iar obiectul principal de activitate îl constituie ".intermedieri în comerțul cu mașini, echipamente industriale, nave și avioane, cod 5114."
Evidența ilă a " PIN", în perioada 2003-2004, fost întocmită de învinuitul - fară încheierea vreunui contract de prestări servicii. în baza relațiilor de prietenie de la acea vreme cu inculpatul, și în același timp, de evidența ilă a " PIN" s-a ocupat și martorul, angajat al firmei învinuitului - " Consulf".
Așa cum a rezultat și din controlul încheiat la 31.08.2004 de organele de inspecție din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice B la " PIN"."agentul economic nu deține contract de prestări servicii încheiat cu un il autorizat, în conformitate cu prevederile art.11alin.6 din Legea nr.82/1991 republicată, cu modificările și completărileulterioare, răspunderea pentru întocmirea evidenței ile revineadministratorului".
1. Prin cererea de credit nr.11285/15.12.2004, inculpatul, în calitate de administrator al " PIN" a solicitat-Sucursala o linie de credit în sumă de 4.000.000.000 lei petermen de 180 zile,fl.74, vol.2.
Acesta a propus ca și garanție un teren situat în, o casă și două apartamente, toate din.Totodată, a depus și undocument numit "situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicităcreditul"în care a menționat că urmează să achiziționeze 300 tone bitum, 500tone calcar și 200 tone nisip 03, în valoare totală de 4.308.990.000 lei,înscris absolut necesar pentru acordarea creditului, fl.76, vol.2.
De asemenea, pentru a justifica solicitarea creditului și utilizarea acestuicredit, a depus la unitatea bancară contractul de sub-antreprizăpentru execuție de lucrări nr.50 bis din 01.07.2003 încheiat cu" DRUMURI" B, în valoare totală de 8.474.812.885 lei, fl.87-97,vol.2.
Conform devizului ofertă întocmit de " PIN" și acceptat de "DRUMURI" B, care a stat la baza încheierii acestui contract, pentru a executa lucrarea, " PIN" a estimat un preț de 312.032 lei/mp cu TVA, din care costul materialelor era de 221.320 lei/mp cu TVA, deci, costul total al materiilor prime și materialelor necesare executării lucrării ar fi fost de 221.320 lei/mp x 27.160 mp = 6.011.051.200 lei.
Din acest cost total al materialelor de 6.011.051.200 lei inculpatul a prezentat situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul în care a menționat că urmează să achiziționeze din credit materii prime în valoare totală de 4.308.990.000 lei.
Din verificarea documentelor ile ale " PIN" de la înființare (aprilie 2003) și până în luna decembrie 2003, rezultă faptul că în această perioadă societatea nu a achiziționat materiale ori materii prime necesare executării acestei lucrări, astfel că, la data solicitării creditului " PIN" nu achiziționase diferența de materii prime în valoare de 1.703.061.200 lei dintre necesarul de materiale conform contractului de sub-antrepriză nr.50 bis (6.011.051.200 lei) și cel ce urma a fi acoperit din credit, așa cum a solicitat inculpatul (4.308.990.000 lei). De altfel, nici după contractarea acestui credit și până în luna august 2004 " PIN" nu a achiziționat materii prime necesare unui asemenea gen de lucrări.
Mai mult, contractul de sub-antrepriză nr.50 bis din01.07.2003a fost încheiat înainte ca C " PIN" să aibă în obiectul de activitate al societății astfel de activități. Astfel, abia prin actul adițional la actul constitutiv al " PIN" care a fost încheiat la data de28.07.2003la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bac ompletat obiectul de activitate cu "construcții de autostrăzi, drumuri, aerodroame și baze sportive "cod. - 4523,1118, vol.2.
Fiind audiat martorul, director general al "DRUMURI" B la momentul încheierii contractului de sub-antrepriză nr.50 bis din 01.07.2003, acesta a declarat că, potrivit extrasului de materiale întocmit de " PIN" și care a stat la baza încheierii contractului, acestei societăți îi erau necesare pentru executarea lucrării cantitatea de 39,10 tone nisip și 3422,16 kg bitum, fără a avea nevoie de de calcar. Conform acestui extras de materiale " PIN" trebuia să cumpere beton asfaltic BA 16 și nu să îl producă. a declarat că, conform extrasului de materiale, executantului " PIN" nu îi erau necesare cantitățile de 200 tone nisip și 300 tone bitum și nu avea nevoie de de calcar.
Prin adresa nr.235/26.01.2005, fl.428-429, vol.2, "DRUMURI" B, reprezentată de directorul general, a comunicat faptul că dacă " PIN" ar fi achiziționat și materiile prime care intră în rețeta de preparare a betonului asfaltic BA 16, ar fi avut nevoie de următoarele cantități de bitum, de calcar și nisip 03: bitum - 171,5 tone, de calcar - 230 tone, nisip 03 - 662 tone (414 mc).
Se constată astfel că, față de cantitatea de 171,5 tone bitum care i-ar fi fost necesare chiar și în această variantă, inculpatul a declarat unității bancare că îi este necesar o cantitate de 300 tone bitum, deci cu 128,5 tone mai mult; față de cantitatea de 230 tone de calcar, care îi era necesară, a declarat că va cumpăra 500 tone, deci cu 270 tone mai mult.
Din cele de mai sus rezultă indubitabil faptul că inculpatul a declarat aleatoriu cantitățile de materii prime care îi sunt necesare și pe care le va achiziționa din credit, fără nici un suport în realitate, acest lucra demonstrând încă o dată intenția lui de a procura și prezenta documente justificative care creau aparența de legalitate în vederea obținerii creditului și scoaterii banilor de sub control bancar.
Fiind audiat martorul, ofițer de credite în cadrul, acesta a declarat faptul că inculpatul a prezentat mai multe documente din care rezultă că efectuează lucrări de asfaltare și, pentru finalizarea acestora îi este necesară o linie de credit, respectiv pentru a achiziționa materiale prime, adică: bitum, de calcar și nisip. Aceleași aspecte au fost înscrise de ofițerul de credite și în referatul de credite nr.78/2003 din 15.12.2003, care a stat la baza aprobării creditului, și în care se menționează că: "pe care clientul o desfășoară constă în aprovizionarea cu bitum, de calcar, nisip necesare pentru executarea și finalizarea lucrării " . bituminoasă la DJ 116B km 0+000 - 4 + 000 -în suprafață de 27.160 mp, județul B".
Această "afacere" este exact obiectul contractului de sub-antrepriză pentru execuție de lucrări nr.50 bis din 01.07.2003, care, de altfel, este depus în copie la dosarul de credit împreună cu toate anexele sale.
Din cele de mai sus rezultă că inculpatul a indus în eroare prin prezentarea contractului de sub-antrepriză ca justificare a solicitării creditului și a necesarului de bunuri care urmau a fi aprovizionate din credit, care au creat convingerea unității bancare privind justa necesitatea solicitării și utilizării liniei de credit.
În baza documentelor prezentate și analizelor efectuate, între - Sucursala și " PIN" fost încheiatcontractul de credit nr.78/15.12.2003 prin care societatea a obținut o linie decredit în sumă de 4.000.000.000 lei pe termen de 180 zile, contractul fiind semnat din partea societății de inculpatul, fl.206-209, vol.2.
Conform art.2 din contract,"creditul va fi utilizat numai pentru plăți,furnizori, buget, salarii".
Acest credit a fost afectat de următoarele garanții: cesionarea obligatorie în favoarea băncii a cash-flow-ului împrumutatului care se va derula prin conturi deschise la bancă, ipotecă de I asupra locuinței tip D + P + 1 + M cu o suprafață construită de 210,38 mp și suprafața de 600 mp teren, situate în intravilanul orașului,-, asigurate pentru suma de 8.000.000.000 lei, asigurare cesionată în favoarea băncii, ipotecă de I asupra apartamentului în suprafață utilă de 47,99 mp, situat în intravilanul orașului, str.-,. 18,.A,. 10, asigurat pentru suma de 350.000.000 lei, asigurare cesionată în favoarea băncii, ipotecă de I asupra apartamentului în suprafață utilă de 63,34 mp, situat în intravilanul orașului, str.-,. 18,.A,. 11, asigurat pentru suma de 500.000.000 lei, asigurare cesionată în favoarea băncii.
Contractul de cesiune a cash-flow-ului între și " PIN" s-a încheiat la data de 15.12.2003, odată cu contractul de credit și potrivit clauzelor acestuia"împrumutatul cesionează cash-fiow-ulrezultat din activitatea desfășurată în mod curent prin contul de disponibilităținr.2511.1-3629.1/ROL deschis la bancă, până la stingerea integrală aobligațiilor asumate prin contractul de credit mai sus arătat"și, totodată, se obligăsă deruleze în totalitate prin contul de disponibilități nr.25511.1-3629.1/ROL deschis la Banca Comercială Română, Sucursala JudețeanăB, Sucursala, cash-flow-ul rezultat din desfășurată în modcurent și să nu deschidă conturi de disponibilități la alte bănci, până lastingerea obligațiilor asumate prin contractul de credit nr. 78 din 15.12.2003".
Aceeași obligație a fost înscrisă și în contractul de credit nr.78/15.12.2003, unde, la pct.22.7 se menționează că împrumutatul se obligă "să deruleze prin fluxurile de lichidități (cash-flow) pe toată perioada decreditare".
Așa cum s-a constatat și în raportul de expertiză ilă, în limita plafonului de 4.000.000.000 lei din creditul acordat de - Sucursala " PIN" a efectuat următoarele plăți:
-cu ordinul de plată () nr.61/17.12.2003, fl.434, vol.2, a achitat suma de 758.030.000 lei către "" Tg.Ocna cu explicația "c/val, facturii -/17.12.2003";
-cu nr.62/17.12.2003, fl.470, vol.2, a achitat suma de 1.892.100.000 lei către " " Tg.Ocna cu explicația "c/val, facturii -/17.12.2003".
-cu nr.64/17.12.2003, fl.604, vol.2, a achitat suma de 800.000.000 lei către "" cu explicația "c/val, facturii -/17.12.2003";
Analizându-se relațiile comerciale care au stat la baza acestor plăți, se constată următoarele:
SC"" Tg.Ocna
"" Tg.Ocna are ca asociat unic și administrator pe, prieten al inculpatului, desfășurând activitatea de intermediere a vânzării-cumpărării diverselor mărfuri.
Martorul a declarat faptul că a discutat cu posibilitatea vânzării de materii prime necesare lucrărilor de asfaltare, discuție ce s-a concretizat în încheierea între cele două societăți a unui contract de vânzare-cumpărare pe data de 15.12.2003, fl.430, vol.2. Conform acestui contract "" Tg.Ocna urma să vândă " PIN" cantitatea de 250 tone calcar și 150 tone nisip în valoare totală de 758.030.000 lei, contract valabil 1 an de zile.
a susținut că i-a solicitat o factură, astfel încât i-a emis factura fiscală seria - - nr.-/17.12.2003 în valoare totală de 758.030.000 lei, fl.431-432, vol.2, pe care a înscris mențiunea "" după care i-a dat exemplarul 1 (albastru) incupatului.
Fiind ridicat atât exemplarul 1 (albastru) cât și exemplarul 2 (roșu) al acestui document, s-a constatat faptul că pe ambele exemplare este mențiunea "". De altfel, în urma confruntării efectuate între și, ambii au declarat faptul că factura nr.-/17.12.2003 a fost o factură, solicitată de.
În baza acestei facturi " PIN" a emis 6 1/17.12.2003 în sumă de 758.030.000 lei, completat de martorul și semnat de inculpatul.
Această factură a fost prezentată ofițerului de credit pentru a se justifica achitarea sumei de 758.030.000 lei din credit către "" Tg.Ocna.
La dosarul de credit se află o copie xerox a facturii fiscale seria - - nr.- în valoare totală de 758.030.000 lei care, însă, nu poartă mențiunea "" și este semnată pentru primire de inculpat.
Inculpatul a declarat că semnătura sa de pe această factură fiscală atestă "primirea facturii",nu și a mărfii.
De asemenea, la bancă s-a prezentat, în original, nota de recepțienr.27/17.12.2003, fl.194, vol.2, prin care se atestă recepționarea mărfurilor înscrise în factura nr.-/17.12.2003, acest document fiind semnat deși - și întocmit efectiv la calculator de martorul.
În fapt, însă, mărfurile nu s-au livrat și nici nu s-au recepționat, nota deintrare-recepție nr.27 din 17.12.2003, constituind un înscris fals.
Fiind audiat, martorul a declarat că a semnat acest document, probabil la solicitarea lui, deși știa că mărfurile nu au existat. Totodată, în urma confruntării sale cu, - a declarat că nu a participat la recepționarea acestor mărfuri, deoarece mărfurile nu au existat. în urma aceleiași confruntări a declarat că nu a participat la recepționarea acestor mărfuri împreună cu. Acesta a explicat semnarea acestor documente de către el prin aceea că semna toate documentele ce îi erau prezentate de având în vedere că la momentul respectiv erau amici.
De cele de mai sus rezultă că mărfurile înscrise în factura fiscală nr.- emisă de "" Tg.Ocna către " PIN" în valoare totală de 758.030.000 lei, respectiv 250 tone calcar și 150 tone nisip nu au fost livrate niciodată, aspect recunoscut atât de vânzător, cât și de cumpărător, inculpatul.
Prin adresa nr.53/21.12.2003, fl.435, vol.2, " PIN" a solicitat "" Tg.Ocna rezilierea contractului, anularea facturii nr.- din 17.12.2003 și restituirea sumei de 758.030.000 lei, în contul deschis la.M, (deci contrar clauzei de cesiune a cash-flow-ului), întrucât are posibilitatea de a achiziționa materie primă la un preț mai avantajos.
Atât această adresă, cât și contractul de vânzare-cumpărare încheiate între cele două societăți, nu reprezintă decât o încercare a inculpatului de a procura documente justificative pentru utilizarea creditului, respectiv de a găsi o modalitate de a scoate de sub control bancar creditul obținut. Activitatea curentă desfășurată de vânzător nu justifică intrarea într-o afacere având ca obiect construcția de drumuri, chiar și sub aspectul procurării materiilor prime, întrucât acestea au caracteristici tehnice ce nu sunt accesibile oricărui comerciant și, cu atât mai mult, nu putea stabili un preț concret al acestor materii prime la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare între părți. În accepțiunea că acest preț ar fi fost acceptat atât de vânzător cât și de cumpărător prin înscrierea sa în contractul de vânzare-cumpărare, nu se justifică atitudinea ulterioară a cumpărătorului, de a solicita rezilierea acestui contract, întrucât societatea are posibilitatea de a achiziționa materie primă la preț mai avantajos.
La data de 15.12.2003, când a solicitat creditul de la. dată la care a fost încheiat și contractul de vânzare-cumpărare între cele două părți, prețul materiilor prime a fost bine cunoscut de acesta și, mai mult decât atât, acceptat ca fiind un preț bun. Acest lucru este demonstrat de faptul că în"Situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul", au fost înscrise materiile prime ce urmează a fi achiziționate la prețuri care sunt identice cu cele înscrise în contractul de vânzare-cumpărare și factura "" emisă.
Inculpatul a declarat că "faptul că în cele două adrese s-a menționat că sunt este o greșeală. Ei au emis facturi și trebuiau să aducă marfa, însă nu m-am mai înțeles cu ei". Această declarație din data de 18.11.2004 a fost contrazisă atât de declarația ulterioară a inculpatului din 11.01.2005 cât și de declarațiile lui din 15.12.2004 și 11.01.2005, când s-a recunoscut faptul că această factură a fost o factură.
Fiind audiat ofițerul de credite, acesta a declarat că:"Dacă acest client îmi prezenta factură pentru utilizarea creditului, eu nu aș fi acceptat decontările deoarece în cazul liniilor de credit se acceptă ca justificare pentru plată doar facturile fiscale".
Astfel, factura fiscală nr.-/17.12.2003 întocmită ca justificare pentru plata sumei de 758.030.000 lei a fost anulată ulterior de "" Tg.Ocna, iar la 19.12.2003 "" Tg.Ocna a restituit cu nr.91, fl.439, vol.2, suma de 400.000.000 lei având ca explicație"restituire avans marfă",iar la 22.12.2003, cu nr.11, fl.440, vol.2, a restituit și diferența de 350.000.000 lei cu explicația"restituire factură ".
Din cele de mai sus rezultă că inculpatul nu a respectat destinația creditului obținut de la BCR prin contractul nr.78/15.12.2003 privitor la suma de 758.030.000 lei transferată la "" Tg.Ocna și restituită ulterior, toate acestea în vederea obținerii pentru sine de foloase materiale necuvenite.
Suma de 400.000.000 lei restituită prin nr.91/19.12.2003 a fost ridicată din bancă în numerar, în aceeași zi de " PIN", având următoarea explicație dată în extrasul de cont al D - Agenția M"retragere numerar ".
În documentele ile ale " PIN" a fost identificată foaia de ridicare numerar din 19.12.2003, fl.445, vol.2, prin care inculpatul a ridicat suma de 400.000.000 lei cu justificarea "achiziții".
Procedându-se la verificarea întregii evidențe ile " PIN" de la înființare (aprilie 2003) și până în luna august 2004, nu a fost identificat nici un document care să ateste achiziționarea de bunuri de la populație (borderou de achiziție).
De altfel, nici activitatea desfășurată de societate la acel moment, respectiv construcția de autostrăzi, drumuri, nu justifica efectuarea de achiziții de la populație.
Mai mult decât atât, conform documentelor ile, suma de 400.000.000 lei a fost ridicată din casieria societății de inculpat cu dispoziția de plată () nr.40/13.12.2003, fl.446, vol.2.
Din registrul de casă al " PIN" aferent lunii decembrie 2003 rezultă că au avut loc următoarele operațiuni în numerar:
Nr. crt. | Data | inițial | încasări | Plăți | final |
1 | 13.12.2003 | 6.813.867 | 400.000.000 ridicare numerar | 400.000.000 avans decontare | 6.813.867 |
2 | 16.12.2003 | 6.813.867 | 100.000.000 rest avans spre decontare | 105.000.000 depunere | 1.813.867 |
3 | 18.12.2003 | 1.813.867 | 150.000.000 rest avans spre decontare | 142.000.000 depunere | 9.813.867 |
4 | 19.12.2003 | 9.813.867 | 25.000.000 rest avans decontare | 33.000.000 depunere | 1.813.867 |
5 | 30.12.2003 | 1.813.867 | 2.000.000 rest avans decontare | 3.400.000 chitanța - | 413.867 |
Se constată astfel că, deși ridicarea de numerar din M în sumă de 400.000.000 lei a fost efectuată pe data de 19.12.2003, ea a fost înregistrată în documentele ile ca având loc pe data de 13.12.2003, aspect ce nu corespunde realității.
Prin aceste înregistrări ile s-a încercat crearea unei aparențe de legalitate privind ținerea evidenței ile. Așa cum s- expus mai sus, deoarece " PIN" nu are încheiat contract de prestări servicii cu un il autorizat, întreaga răspundere pentru întocmirea documentelor ile revine administratorului societății, respectiv inculpatului.
Procedându-se la verificarea extraselor de cont ale " PIN" pentru perioada 01.10.2003 - 19.12.2003 privind contul deschis la.M, s-a constatat faptul că încasarea sumei de 400.000.0001ei de la "" Tg.Ocna pe data de 19.12.2003 este singura operațiune efectuată de societate.
Același aspect rezultă și din nota ilă nr.5/31.12.2004 privind operațiunile
Faptul că inculpatul a ridicat suma de 400.000.000 lei din casieria " PIN" ca avans spre decontare, fără nici o justificare, deci practic în interes propriu, a fost constatat și de Direcția Generală a Finanțelor Publice B prin procesul-verbal din 05.03.2004, fl.81-88, vol.3, societatea fiind sancționată contravențional pentru încălcarea normelor legale privind acordarea de sume cu titlu de avans peste plafonul zilnic de 30.000.000 lei.
Rezultă astfel că suma de 400.000.000 lei reprezintă un folos necuvenit realizat de inculpatul ca urmare a nerespectării destinației contractate a creditului obținut de la CR. prin contractul nr.78/15.12.2003.
Suma de 350.000.000 lei restituită de "" Tg.Ocna cu nr.11/22.12.2003, cu explicația "restituire factura pro forma", în contul " PIN" deschis la.M, a fost virată în aceeași zi cu 68, fl.461, vol.2, la " " cu explicația "avans marfa".
Conform extrasului de cont emis de - Agenția M (pentru " " ), rezultă că din suma de 350.000.000 lei încasată la 22.12.2003, societatea a ridicat în numerar suma de 348.000.000 lei în aceeași zi, prin administratorul, justificându-se la explicații"achiziții".
De la.M au fost ridicate în original atât 68/22.12.2003, cât și foaia de ridicare numerar din 22.12.2003, fl.464, vol.2, prin care a ridicat suma de 348.000.000 lei cu explicația"achiziții".
Martorul a declarat că, fiind prieten cu inculpatul, a fost rugat de acesta pe data de 22.12.2003 să se deplaseze la sediul M, unde, în prezența martorului, i-a solicitat să-1 ajute să ridice din bancă o sumă mai mare de bani, numerar, prin firma sa " ", întrucât nu putea realiza aceasta prin propria firmă, suma fiind prea mare și nu o putea justifica. Martorul a fost de acord, astfel încât inculpatul a completat ordinul de plată nr.68 din 22.12.2003, suma fiind virată în contul " " de la. După aceasta, martorul a completat foaia de ridicare numerar pentru suma de 348.000.000 lei, cu explicația arătată, ridicând apoi banii de la casierie și predându-i inculpatului în sediul băncii.
Inculpatul nu a recunoscut aceste împrejurări, dând declarații contradictorii, susținând inițial că a făcut o plată în avans către firma lui. Conform unei înțelegeri privind achiziționarea de material lemnos, care nu s-a executat. Ulterior, inculpatul a susținut că s-a înțeles cu martorul ca acesta să-i vândă bitum în valoare de 700.000.000 lei, sens în care i-a virat avansul de 350.000.000 lei, înțelegere care, de asemenea, nu s-a executat.
În ambele variante, evident nereale, inculpatul a susținut că avansul nu i-a fost restituit de, care ar fi beneficiarul real al acestei sume.
Martorul a confirmat că în ziua respectivă s-a aflat n sediul M împreună cu și și i-a văzut la ghișeu și la casierie, dar nu a cunoscut ce au discutat și nici nu a observat momentul ridicării sumei în numerar.
Procedându-se la verificarea documentelor ile ale " PIN" pentru perioada aprilie 2003 - august 2004 s-a constatat faptul că între această societate și " " nu au existat niciodată relații comerciale, respectiv nu s-au vândut ori cumpărat bunuri, transferarea sumei de 350.000.000 lei fiind singura operațiune efectuată între cele două societăți comerciale.
De altfel, conform documentelor ile ale " PIN", suma de 350.000.000 lei nu a fost restituită de " ". Inculpatul a declarat că nu a acționat în judecată această firmă deoarece i-a promis în repetate rânduri că-i va restitui banii, luând această hotărâre abia în cursul urmăririi penale, nematerializată însă până în prezent.
Rezultă astfel că suma de 348.000.000 lei reprezintă un folos necuvenit realizat de ca urmare a nerespectării destinației contractate a creditului acordat de prin contractul nr.78/15.12.2003.
Astfel, inculpatul nu a respectat destinația creditului obținut de la. prin contractul nr.78/15.12.2003 privitor la suma de 758.030.000 lei transferată la "" Tg.Ocna și restituită ulterior, țoate acestea în vederea obținerii pentru sine a sumei de 748.000.000 lei ce nu i se cuvenea.
"" Tg.Ocna
" " Tg.Ocna are ca asociați pe și, fiind administrată de acesta din urmă. Societatea desfășoară activitatea de comerț cu amănuntul printr-un magazin alimentar situat în Tg.Ocna.
La finele anului 2003 societatea își mai desfășura activitatea printr-un restaurant și încă un magazin alimentar situate în Tg.Ocna.
Martorul a declarat că se cunoaște cu de aproximativ 2 ani. Acesta a discutat cu posibilitatea vânzării de materii prime necesare lucrărilor de asfaltare executate de, discuție ce s-a concretizat prin încheierea între cele două societăți a unui contract de vânzare-cumpărare. Fiind ridicat în original acest contract, fl.466, vol.2, s-a constatat faptul că nu are menționată data încheierii. Conform acestui contract " " Tg.Ocna urma să vândă " PIN" cantitatea de 200 tone bitum în valoare totală de 1.892.100.000 lei, contract valabil 1 an de zile de la data semnării lui.
a susținut că a stabilit cu să emită o factură astfel încât a emis factura fiscală seria - - nr.- în valoare totală de 1.892.100.000 lei, fl.467-469, vol.2, iar după întocmire, a completat pe această factură mențiunea "", după care i-a dat exemplarul 1 (albastru) lui. Fiind ridicate exemplarele 1 (albastru), 2 (roșu) și 3 () ale acestui document s-a constatat faptul că pe toate cele trei exemplare este mențiunea "". De altfel, în urma confruntării efectuate între și inculpat, ambii au declarat faptul că factura nr.- a fost o factură solicitată de, întrucât nu-i putea livra 200 tone bitum într-o zi și, în plus, dorea să decidă mai întâi dacă îi convine prețul.
Această factură a fost prezentată ofițerului de credit pentrua se justifica achitarea sumei de 1.892.100.000 lei din credit către" " Tg.Ocna. la dosarul de credit se află o copie afacturii fiscale seria - - nr.- în valoare totală de 1.892.100.000 leicare, însă, nu poartă mențiunea "" și este semnată pentru primirede. Lipsa mențiunii de pe exemplarul din bancă reprezintă tot omanoperă frauduloasă realizată de inculpat pentru a induce în eroare funcționarii bancari, având în vedere că, potrivit declarației inspectorului de credite, dacă i-ar fi fost prezentate facturi pentru utilizarea creditului, nu ar fi acceptat plățile din credit, deoarece în cazul liniilor de credit se acceptă ca justificare de plată doar facturile fiscale, iar facturile sunt doar manifestări ale intenției de vânzare-cumpărare de bunuri și nu livrări efective.
De asemenea, la dosarul de credit s-a depus,în originalnota de recepție nr.28/17.12.2003, fl.193, vol.2, prin care se atestă recepționarea mărfurilor înscrise în factura nr.-/17.12.2003, acest document fiind semnat de inculpatul și - și întocmit efectiv la calculator de martorul. Acest document care atestă o împrejurare și care constituie un înscris falsificat a fost de asemenea esențial pentru aprobarea de către bancă a plăților efectuate prin utilizarea creditului.
Fiind audiat - a declarat că a semnat acest document probabil la solicitarea lui, deși știa că mărfurile nu au existat. Totodată, în urma confruntări sale cu, - a declarat că nu a participat la recepționarea acestor mărfuri, deoarece mărfurile nici nu au existat. în urma aceleiași confruntări, a declarat că nu a participat la recepționarea acestor mărfuri împreună cu - și a semnat nota, fiindu-i probabil prezentată de acesta din urmă, dar fără a acorda atenție semnificației înscrisului, datorită încrederii pe care o avea în -.
În fapt, inculpatul a dispus întocmirea tuturor documentelor semnate de el pentru a corespunde condițiilor pe care i le-a indicat inspectorul de credite.
În baza facturii nr.-/17.12.2003 a fost emis nr.62/17.12.2003 în sumă de 1.892.100.000 lei, fl.470, vol.2.
Din cele de mai sus rezultă că mărfurile înscrise în factura fiscală nr.- emisă de " " Tg.Ocna către " PIN", în valoare totală de 1.892.100.000 lei, respectiv 200 tone bitum nu au fost livrate niciodată, aspect recunoscut atât de vânzător cât și de cumpărător, inculpatul.
Ca și în cazul fracțiunii din credit, utilizată prin "" Tg.Ocna, " PIN" a emis adresa nr.54/21.12.2003, fl.472, vol.2, către " " Tg.Ocna, prin care a solicitat rezilierea contractului, anularea facturii nr.- din data de 17.12.2003 și returnarea sumei de 1.892.100.000 lei.
Și din acest document rezultă că factura în cauză a fost o factură "", deci o manifestare a intenției de vânzare-cumpărare de bunuri și nu o livrare efectivă.
Ca urmare a solicitării " PIN", factura nr.- a fost anulată, mențiunea existentă pe toate cele 3 exemplare ale acesteia, iar exemplarul 1 (albastru) a fost restituit lui.
În raportul de expertiză ilă se menționează că, în ceea ce privește suma de 1.892.100.000 lei plătită cu nr.62/17.12.2003 de " PIN" la " " Tg.Ocna, s-a constatat că suma nu era datorată, iar factura nr.- din 17.12.2003 a fost anulată ulterior.
Așa cum rezultă din Anexa nr. 1 (care face parte integrantă din raportul de expertiză ilă) în perioada 19.12.2003 - 20.02.2004, suma de 1.892.100.000 lei a fost restituită de " " Tg.Ocna, în numerar, întocmindu-se chitanțe de câte 30.000.000 zilnic, atât în zilele lucrătoare cât și în zilele nelucrătoare (sâmbăta, duminica și chiar pe data de 01.01.2004).
Astfel, în evidența ilă a " " Tg.Ocna au fost identificate și ridicate un număr de 64 de chitanțe (nr.- - - și nr.- - - - fl.473-536, vol.2) din care 63 în valoare de câte 30.000.000 lei și ultima în valoare de 2.100.000 lei.
Toate aceste chitanțe au fost emise câte una pe zi în perioada 19.12.2003 -20.02.2004, fiind semnate de inculpatul și având aplicată ștampila " PIN".
Așa cum a constatat și expertul il, sunt foarte multe chitanțe eliberate în zile nelucrătoare (sâmbăta și duminica) și chiar pe 01.01.2004.
Martorul a declarat că, după ce a primit suma de bani de la " PIN" în contul firmei sale, inculpatul i-a solicitat imperios restituirea banilor, ulterior trimițându-i și adresa nr.54 din 21.12.2003 și i-a restituit banii în numerar în funcție de posibilitățile sale, emițând chitanțe de 30.000.000 lei, zilnic, pentru a fi respectate normele fiscale.
Din eliberarea acestor chitanțe rezultă faptul că s-au efectuat două plăți a câte 30.000.000 lei fiecare pe datele de 19.12.2003 și 20.12.2003, deci anterior adresei nr.54/21.12.2003 emise de " PIN".
Aceste aspecte demonstrează fără echivoc intenția inculpatului de a scoate banii din credit de sub control bancar, demonstrând și anumite abilități ale acestuia în crearea unei aparențe de legalitate prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare, a emiterii facturii"pentru a-i face plata dacă îmi convenea prețul"și de solicitare a restituirii banilor deoarece: "societatea are posibilitatea de achiziționa materie primă laun preț mai avantajos decât cel practicat de dvs".
Faptul că adresa nr.54/21.12.2003 este o încercare a inculpatului de a acoperi activitatea sa infracțională este demonstrată și de aceea că, potrivit documentelor ile ale " PIN", această firmă a achiziționat de la. "" cantitatea de 91 tone bitum la prețul de 7.950.000 lei/tonă fără TVA cu factura nr.-/17.12.2003, deci la un prețidenticcu cel înscris în factura nr.-/17.12.2003 emisă de " " Tg.Ocna, astfel încât justificarea că a fost găsit un furnizor mai ieftin nu are suport în realitate.
Documentele întocmite între cele două firme au fost esențiale pentru caofițerul de credite să accepte decontarea nr.62/17.12.2003 pentru suma de 1.892.100.000 lei. Acesta a declarat, așa cum s-a precizat, că nu ar fi acceptat plățile din credit, pe bază de facturi și dacă ar fi cunoscut că facturile au fost anulate iar sumele de bani restituite ar fi solicitat rambursarea imediată a creditului iar în caz de refuz ar fi început procedurile de executare silită a garanțiilor.
Din cele de mai sus rezultă indubitabil faptul că inculpatul nu a respectat destinația contractată a creditului obținut de la. în baza contractului nr.78/15.12.2003 privitor la suma de 1.892.100.000 lei, transferată la " " Tg.Ocna și restituită ulterior, toate acestea în vederea obținerii pentru sine de foloase materiale necuvenite, așa cum rezultă și din următoarele considerente:
Din raportul de expertiză ilă și Anexa nr.1 a acestui raport, rezultă că, din suma de 1.892.100.000 lei s-a achitat lui, administrator al " PIN" suma de 1.510.500.000 lei, astfel:
-prin contul 542 -"avans trezorerie" -390.000.000 lei;
-prin cont 461 -"debitori diverși"- 1.120.500.000 lei.
Expertul il face precizarea că pentru suma de 390.000.000 lei încasată în decembrie 2003 chitanțele nu s-au înregistrat în registrul de casă zilnic de către " PIN", așa cum prevede legislația în vigoare.
De asemenea, în dosarul cu evidența ilă aferentă lunii ianuarie 2004 este întocmit un document intitulat"Decont ",datat cu 01.01.2004, în care sunt înregistrate chitanțele la încasări cu data de 01.01.2004 total = 390.000.000 lei și plăți furnizori tot cu data de 01.01.2004 = 218.963.000 lei.
Conform documentelor primare, suma de 218.963.000 lei a fost achitată astfel:
-3.000.000 lei - chitanța nr.-/16.12.2003 către " ";
-200.000.000 lei - recipisa CEC nr.-/19.12.2003 către executor judecătoresc;
-15.653.000 lei - chitanța nr.-/22.12.2003 către "" B;
-2.310.000 lei - chitanța nr.-/30.12.2003 către " ".
Toate cele 4 documente menționate mai sus au fost înregistrate în registrul de casă aferent lunii decembrie 2003 și nici în registrul de casă aferent lunii ianuarie 2004.
De altfel, nici suma de 390.000.000 lei încasată în luna decembrie 2003 nu a fost înregistrată nici în registrul de casă aferent lunii decembrie 2003 și nici în cel aferent lunii ianuarie 2004.
Analizând aceste documente, se poate constatat faptul că sumele de 3.000.000 lei și 200.000.000 lei au fost achitate anterior datei de 19.12.2003 când a început restituirea banilor de către " " Tg.Ocna astfel încât, din suma totală de 390.000.000 lei încasată de inculpat în baza celor 13 chitanțe eliberate se pot justifica următoarele sume de bani:
-30.000.000 lei pe 19.12.2003 ce intră în componența sumei de 200.000.000 lei achitată cu recipisa CEC nr.-/19.12.2003;
-15.653.000 lei pe 22.11.2003;
-2.310.000 lei pe 30.12.2003 reprezentând chitanța nr.-/30.12.2003.
Astfel, in totalul de 390.000.000 lei se poate justifica doar de 45.963.000 lei iar diferența de 344.037.000 lei a fost însușită de inculpat, aceasta nefiind înregistrată în ilitate.
În perioada ianuarie - februarie 2004 și-a însușit din suma de 1.402.100.000 lei restituită de " " Tg.Ocna suma totală de 1.120.500.000 lei, cu dispozițiile de plată nr.l - 34, nr.37, nr.38, nr.40-48, emise aproape zilnic, în perioada 01.01.2004 - 18.02.2004, pentru valori cuprinse între 7 și 30 milioane lei, fl.544.591, vol.2.
Conform registrului de casă al " PIN" aferent lunilor ianuarie 2004 și februarie 2004, în această perioadă societatea a încasat în numerar următoarele sume de bani:
-1.402.100.000 lei de la " " Tg.Ocna;
-65.000.000 lei de la " SERV" M;
-810.000.000 lei de la cu explicația"decontare avanstrezorerie".
Sumele încasate de la " SERV" M și cele depuse în casieria societății de au fost depuse în contul societății deschis fa, iar suma de 12.656.303 lei a fost achitată cu numerar unui furnizor, respectiv ""
Rezultă astfel, cu certitudine, faptul că suma totală de 1.120.500.000 lei retrasă din casieria societății de către provine din suma de 1.402.100.000 lei încasată în numerar de la " " Tg.Ocna și care are la bază plata efectuată cu nr.62/17.12.2003 din creditul obținut de " PIN" de la.
Din cele expuse mai sus se poate concluziona că suma totală de 1.464.537.000 lei retrasă de din casieria " PIN" (344.037.000 lei - decembrie 2003, 755.000.000 lei -ianuarie 2004, 365.500.000 lei - februarie 2004) provine din restituirea sumei de 1.892.100.000 lei de către " " Tg.Ocna și care a avut la bază plata efectuată cu nr.62/17.12.2003 din creditul obținut de " PIN" de la.
Astfel, inculpatul nu a respectat destinația creditului obținut de la. prin contractul nr.78/15.12.2003 privitor la suma de 1.892.100.000 lei transferată la " " Tg.Ocna și restituită ulterior, toate acestea în vederea obținerii pentru sine a sumei de 1.464.537.000 lei ce nu i se cuvenea.
C ""
"" are unic asociat pe, iar administrator este, în baza unei procuri, soția acestuia,.
Societatea desfășoară ca unică activitate comercializarea cu amănuntul a diferite mărfuri alimentare și industriale prin cele cinci puncte de lucru din și nu a comercializat niciodată materiale pentru construcția de drumuri.
Cu facturile nr.- în valoare de 860.905.000 lei și nr.- în valoare de 599.260.000 lei, fl.594-599, vol.2, ambele din 17.12.2003, "" a vândut către C " Pin" bitum și de calcar. Facturile au fost semnate din partea emitentului de învinuita și pentru primire de inculpatul.
Mărfurile au fost plătite de " PIN" cu nr.64 în valoare de 860.000.000 șei și nr.65 în valoare de 485.000.000 lei, ambele datând din 17.12.2003 și fiind semnate de inculpatul. Sumele aferente au fost ridicate din bancă de "", potrivit extraselor de cont, în zilele de 17 și 18.12.2003 cu CEC-urile numerar seria - 300 - și - 300 - cu explicația"aport asociat".
Verificându-se de expertul il registrul de casă, pe luna decembrie 2003, întocmit de "", s-a constatat că numerarul ridicat de la bancă nu s-a înregistrat în casieria societății și deci nici ca aport asociat.
Din balanța de verificare aferentă lunii octombrie 2003 "" existentă în dosarul il, balanță ce era întocmită la data de 17.12.2003, rezultă că nu avea de primit nici o sumă de bani de la societate cu titlu de restituire aport. Astfel, soldul contului "455 - Asociați - conturi curente", este zero.
Pentru mărfurile "primite" " PIN" a întocmit notele de intrare - recepție nr.29 și 30 din 17.12.2003, semnate de inculpatul și -, fl. 190-191, vol.2. Aceste note atestă împrejurări nereale și alături de cele două facturi emise de "" au fost esențiale pentru aprobarea plăților efectuate de " PIN" din credit, fiind depuse la dosar și luate în considerare ca fiind reale de inspectorul de credite.
La sfârșitul lunii decembrie 2003, învinuita a ștornat facturile emise în data de 17.12.2003, întocmind facturile - și -, însă aceste facturi de ștornare nu au mai fost transmise inculpatului. Așa cum s-a constatat în raportul de expertiză ilă, în ilitatea " PIN" facturile inițiale cu nr.- și nr.- din 17.12.2003 au fost anulate ulterior.
a declarat că, în ziua de 17.12.2003, aflându-se în sediul, a fost chemată de directoarea sucursalei, învinuita Mărunțiș ia, cu care se afla în relații de amiciție, în biroul acesteia, unde se afla și inculpatul, dar și inspectorul de credite.
Martora Mărunțiș ia i-a solicitat să-l ajute pe inculpatul să ridice o sumă de bani din bancă și împreună cu cel din urmă, i-au indicat modalitatea, în sensul de a întocmi facturile cu mărfurile și prețurile așa cum i-a arătat.
Învinuita a întocmit în aceeași zi facturile, le-a adus la bancă, unde s-au întocmit ordinele de plată și CEC-urile numerar, însă sumele de bani au fost ridicate din casierie de inculpatul, în prezența ei, în două zile consecutive.
Pentru a justifica scriptic ridicarea de numerar ca aport asociat, așa cum a declarat a fost solicitată de Mărunțiș ia, în luna septembrie 2004, după declanșarea anchetei în prezenta cauză, să întocmească în fals balanța de verificare pentru luna octombrie 2003 "", după un model dat de Mărunțiș ia, fiind astfel prevăzută în soldul contului 455 - asociați conturi curente - suma de 1.434.877.536 lei, deși în realitate nu exista creditor în cont.
Aceste susțineri făcute de au fost infirmate pe de o parte de funcționarii bancari, iar pe de altă parte de.
Astfel, martora Mărunțiș ia, ca și inspectorul de credite au negat orice implicare în executarea manoperelor frauduloase pentru obținerea și justificarea creditului, arătând că și-au îndeplinit atribuțiile corect, îndrumând clientul în privința documentației ce trebuia depusă și au analizat aceste documente, considerându-le valabile.
La fel, operatorul de ghișeu și ilul șef și casiera de la. au declarat că au eliberat numerarul personal titularului, adică lui, pe baza balanței de verificare depuse de aceasta, din care rezulta că are de ridicat sumele respective cu titlu de aport.
Cu toate acestea, s-a procedat de către organele de anchetă la verificarea computerului de la "", stabilindu-se că fișierul cu modificarea balanței de verificare a fost creat pe data de 18.09.2004, fl.636-645, vol.2.
Inculpatul a dat declarații contradictorii în legătură cu aceste aspecte, susținând inițial că tranzacția cu "" s-a realizat cu adevărat, mărfurile fiind livrate către " PIN", pentru ca apoi să revină și să susțină că, într-adevăr, tranzacția a fost fictivă, dar s-a realizat în interesul lui, cea avea nevoie de numerar.
În ambele variante inculpatul a negat că el a ridicat banii din bancă susținând că de aceștia a beneficiat învinuita.
Referitor la înscrisurile întocmite (facturi, note de intrare-recepție) a declarat că le-a semnat fiindu-i prezentate de învinuitul -, în care avea încredere, fără a le acorda atenție.
Aceste susțineri sunt însă infirmate de ansamblul material probator al cauzei, ce demonstrează interesul inculpatului de a beneficia de credit contrar scopului în care trebuia folosit.
Un alt document esențial pentru dovedirea existenței fizice a mărfurilor și care a fost depus la dosarul de credit, a fost un proces-verbal încheiat la data de 17.12.2003 între " PIN" și " SERV" M, prin care prima lăsa în custodie celei de-a doua următoarele produse: calcar - 481 tone, bitum-291 tone, nisip - 150 tone.
Aceste cantități de materii prime reprezintă o totalizare a mărfurilorînscrise în facturile emise de "" Tg.Ocna," " Tg.Ocna și "",mărfuri care, așa cum s-a demonstrat, nu au fost livrate niciodată.
Fiind audiat martorul, director general al "SERV" M, acesta a declarat că " PIN" nu alăsat mărfuri în custodie la " SERV" M, că procesul-verbal nu este semnat de elși că nu a avut cunoștință de încheierea acestuiproces-verbal. De asemenea, a susținut că ștampila aplicată pe acest documentcorespunde cu cea utilizată de societate și că semnăturile ce apar pe acestdocument par a fi ale șefei biroului financiar și ilei șefde la " SERV"
Martorele și au declarat faptul că nu au semnat acest proces-verbal de custodie și nu au avut cunoștință de întocmirea lui. Totodată, acestea au precizat că semnăturile de pe procesul-verbal corespund cu semnăturile lor și că, ele semnează împreună doar facturile emise de " SERV" Acestea, verificând facturile fiscale emise de " SERV" M către " PIN", au constatat că modul de aplicare a semnăturilor pe procesul-verbal de custodie corespunde cu modul în care acestea au semnat factura fiscală seria - - nr.- emisă la data de 30.09.2003 către " PIN".
În evidența ilă a " PIN" a fost identificată, în original, această factură, fl.594-595, vol.2, constatându-se o evidentă similitudine a semnăturilor reprezentanților " SERV" M și a modului de dispunere a lor și a ștampilei cu procesul-verbal de custodie cu " PIN".
Cu privire la întocmirea acestui înscris falsificat, din audierea la urmărirea penală și cercetarea judecătorească a lui -, se reține că pe parcursul discuțiilor referitoare la credit, fiind împreună cu inculpatul în biroul ofițerului de credite, acesta din urmă le-a solicitat un document din care să rezulte existența fizică a mărfurilor din cele 4 facturi, iar a afirmat că marfa se află în custodie la " SERV" M, împrejurare evident. Ofițerul de credite le-a solicitat să depună un proces-verbal de custodie între cele două firme, astfel încât a redactat la calculatorul " PIN" înscrisul, după care i 1-a înmânat lui. În continuare, acesta din urmă a încercat timp de câteva zile să obțină semnarea și ștampilarea documentului de către " SERV" M, însă nu a reușit și a încercat chiar să-1 depună nesemnat la bancă, fapt neacceptat de ofițerul de credite. Inculpatul i-a cerut din aceste motive lui - să caute în ilitate o factură emisă pentru " PIN" de către C. M, de pe care să preia semnăturile și ștampila celei din urmă firme.
Astfel, inculpatul - a folosit factura nr.- din 30.09.2003 a " SERV" M pentru a xerocopia porțiunea cu ștampila și semnăturile, pe care a transpus-o apoi cu ajutorul calculatorului pe procesul-verbal de custodie și a predat înscrisul astfel falsificat inculpatului, care 1-a depus la bancă.
Inculpatul a negat aceste aspecte în declarațiile sale, susținând că nu are cunoștință de existența acestui înscris la dosarul de credit.
Cu toate acestea, din declarațiile ofițerului de credite a rezultat că toate documentele privind justificarea utilizării creditului (facturi fiscale, note de recepție și procesul-verbal de custodie) i-au fost predate deinculpatul, singurul care avea calitatea de a reprezenta C, "PIN" în raporturile cu banca.
Din cele de mai sus rezultă cu certitudine faptul că inculpatul nu a respectat destinația contractată a creditului obținut de la. în baza contractului nr.78/15.12.2003 privitor la suma totală de 1.345.000.000 lei transferată la "", aceasta în vederea obținerii pentru sine de foloase materiale necuvenite, suma de bani fiind ridicată de învinuit în numele "" și utilizată în interes personal.
O altă împrejurare care demonstrează că inculpatul aurmărit să se sustragă controlului bancar cu privire la utilizarea creditului oconstituie și încălcarea de către acesta a clauzei de cesiune a cash-flow-uluirezultat din activitatea desfășurată în mod curent prin contul de disponibilitățideschis la.
Astfel, inculpatul a efectuat operațiuni și prin contul nr.- deschis la Banca Comercială - Sucursala B; de exemplu obținerea unui credit în sumă de 1.280.000.000 lei prin contractul de credit nr. 1797/27.02.2004 și plata sumei de 1.270.000.000 lei prin bilet la ordin către "KOALA " la data de 27.02.2004. Totodată, prin contul societății nr.SV- deschis la Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala M, pe data de 19.12.2003 a încasat de la "" Tg.Ocna suma de 400.000.000 lei cu 91, iar pe data de 22.12.2003 a încasat de la aceeași firmă suma de 350.000.000 lei cu 11; din același cont a transferat la " " suma de 350.000.000 lei cu nr.68/22.12.2003.
Această încălcare de " PIN" a obligațiilor contractuale asumate, dădea băncii dreptul conform pct.26.1 din contract să rezilieze unilateral contractul de credit.
Rezultă, astfel, că inculpatul a menținut în eroare -Sucursala pe perioada derulării contractului de credit nr.78 din 15.12.2003 prin aceea că a rulat banii " PIN" și prin alte unități bancare decât cele din rețeaua
În final, se reține că inculpatul nu a respectat destinația contractată a creditului de 4.000.000.000 lei obținut de la Banca Comercială Română - Sucursala prin contractul de credit nr.78/15.12.2003, pentru suma totală de3.995.130.000 leice a fost transferată la "" Tg.Ocna, " " Tg.Ocna și "", obținând prin aceasta unfolos necuvenit de 3.547.537.000 lei, sumă de bani pe care inculpatul și-a însușit-
Nerespectarea destinației contractate a creditului obținut prin contractul nr.78 din 15.12.2003 de către " PIN", s-a reținut și de către organele de inspecție ale Băncii Naționale a României - Sucursala B care a desfășurat în perioada 18.11.2004 - 30.11.2004 o acțiune de supraveghere în urma căreia a întocmit raportul din 30.11.2004, fl.28-80, vol.3, care a constatat mai multe aspecte de încălcare a legislației și a normelor bancare în activitatea - Sucursala, care urmează a fi cercetată separat.
2.Prin cererea de credit nr.2438/29.08.2003 a solicitat de la Banca Comercială - Sucursala B un credit în valoare de3.867.000.000 lei în numele " PIN" pentru "plățicurente", iar prin contractul nr. 1059/29.08.2003 s-a acordat "PIN" un credit în sumă de 3.867.000.000 lei pe termen de 5zile începând cu data de 29.08.2003,fl.686-689, vol.2.
Conform art.2.4. din contract,"creditul trebuia utilizat pentru acoperireatemporară a fondurilor necesare derulării activității curente".
Creditul a fost garantat cu 8 ordine de plată, nr.291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298 din 29.08.2003, în valoare de 3.891.999.993 lei vizate de I în data de 29.08.2003, plătitor fiind "KOALA ", fl.690-693, vol.2.
Contractul de credit a fost semnat din partea " PIN" de către administrator - inculpatul.
Expertiza ilă judiciară efectuată în cauză, a constatat faptul că, potrivit extrasului de cont emis de Banca Comercială B, creditul s-a acordat cu nota ilă nr.O din 29.08.2003, ora 18:03:48 în sumă totală de 3.867.000.000 lei în contul de împrumut al. PIN" nr.-, creditându-se contul curent al societății.
Din credit sumele de 3.867.000 lei și 19.335.000 lei au fost utilizate pentru suportarea comisioanelor de analiză-documentație și de risc, potrivit notelor ile nr.1 și 2 din 29.08.2000 iar cu ordinul de plată nr.301/29.08.2004 suma de 3.844.500.000 lei a fost virată la "KOALA " cu explicația"c/val, facturi".
Fiind verificată evidența ilă a " PIN" nu a fost identificată nici o factură fiscală emisă de "KOALA " către " PIN", așa cum s-a constatat atât prin procesul-verbal întocmit de organele de urmărire penală cât și de expertiza ilă.
Pe baza notei ile nr.5/31.08.2003, privind operațiunile efectuate prin bancă, expertiza a constatat faptul că suma de 3.844.500.000 lei are drept cont corespondent, pe debit, contul"462 - creditori diverși",deci nu s-au achitat furnizori, datorii curente.
De asemenea, din fișa analitică a partenerului " PIN" întocmită de "KOALA " pentru perioada ianuarie 2003 - decembrie 2003 nu rezultă că a fost emisă vreo factură fiscală care să facă obiectul nr.301/29.08.2003 în sumă de 3.844.500.000 lei.
De altfel, martorul, care a condus evidența ilă a " PIN", a declarat că nu a avut la dispoziție niciodată facturi fiscale emise între cele două societăți comerciale, astfel încât a înregistrat operațiunile în contul"462-creditori diverși",considerându-le"ajutoarefinanciare".Acesta a susținut că dacă ar fi primit facturi fiscale, ar fi înregistrat operațiunile în conturile de furnizori, respectiv de clienți.
Atât din fișa analitică partener transmisă de "KOALA " pentru " PIN", aferentă anilor 2003 și 2004, cât și din verificarea documentelor ile ale " PIN" s-a constatat faptul că între cele două societăți comerciale nu s-au emis niciodată facturi fiscale și respectiv nu s-au vândut niciodată bunuri ori prestat servicii care să genereze emiterea celor 8 ordine de plată cu care a fost garantat creditul ori să justifice achitarea sumei de 3.844.500.000 lei din creditul obținut.
Cu toate acestea, pe cele 8 ordine de plată cu care a fost garantat acest credit s-a înscris cu explicație"c/val, facturi materiale",ori"c/val, facturi".
Conform fișei partenerului transmisă de "KOALA ", la data de 29.08.2003 " PIN" avea de achitat suma de 3.565.500.000 lei care era mai mică cu 279.000.000 lei decât suma achitată din credit (3.844.500.000 lei), însă nici aceasta nu a avut la bază facturi fiscale, ci doar transferuri de bani efectuate anterior acestei date.
Expertiza ilă a stabilit faptul că nu s-a respectat destinația creditului, respectiv nu s-au făcut din creditul acordat de bancă plăți pentru operațiuni curente.
Prin prezentarea ordinelor de plată nr.291 - 298 din 29.08.2003 emise de "KOALA " cu explicații nereale privind scopul plății, inculpatul a indus și menținut în eroare Banca Comercială - Sucursala B cu ocazia încheierii contractului de credit nr. 1059/29.08.2003 pentru acoperirea temporară a fondurilor necesare derulării activității curente.
Suma de 3.844.500.000 lei din credit nu a fost utilizată conform destinației contractate, ci în folosul "KOALA ", fără a avea la bază operațiuni comerciale reale.
La data de 01.09.2003, conform extrasului de cont emis de Banca Comercială - Sucursala B, " PIN" încasează de la "KOALA " suma de 3.891.999.993 lei pe baza ordinelor de plată nr.291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298. La data de 03.09.2003, cu nota ilă nr.5320, se rambursează creditul în sumă de 3.867.000.000 lei, așa cum a constatat expertiza ilă, aspect ce rezultă și din adresa Băncii Comerciale - Sucursala B nr.3450/20.09.2004.
Referitor la acest credit, inculpatul a declarat că i-a fost necesar pentru achiziționare de porumb de a producători din județul B, cerealele urmând a fi vândute apoi către "KOALA ", potrivit unei înțelegeri verbale cu administratorul acestei firme, martorul și tot în acest scop a beneficiat de cele 8 ordine de plată. a renunțat însă la această afacere, întrucât porumbul pe care urm să-1 achiziționeze spre a fi vândut, s-a dovedit a fi necorespunzător la analize.
Aceste aspecte au fost susținute și de martorul.
Explicațiile inculpatului cu privire la timpul scut în care a obținut creditul și garantarea acestuia de către "KOALA " și în care s-a deplasat în județul B și a solicitat analiza cerealelor la. "AVICOLA" I (adică în circa 24 ore) sunt însă nerealiste și nu au putut fi susținute prin indicarea concretă a vreunei persoane implicate în aceste activități sau prin prezentarea vreunui înscris.
Cu privire la utilizarea acestui credit în alte scopuri decât pentru acoperirea fondurilor de derulare a activității curente, inculpatul a săvârșit infracțiunile prevăzute de art.10 lit."c" din Legea nr.78/2000 si art.215 alin.l, 2, 3 și 5 Cod penal, cea din urmă constând în inducerea în eroare a unității bancare la încheierea si pe parcursul executării contractului de credit cu privire la scopul său, explicațiile nereale de pe ordinele de plată constituind mijloace frauduloase în sensul art.215 alin.2 Cod penal.
3.Prin cererea de credit nr.613/27.02.2004, a solicitat Băncii Comerciale - Sucursala B un credit în sumă de 1.280.000.000 lei pentru " PIN" cu destinația "Plăți curente", iar prin contractul nr.5797/27.02.2004 " PIN" a beneficiat de un împrumut în sumă de 1.280.000.000 lei pe termen de 5 zile, contractul fiind semnat din partea " PIN" de inculpatul, fl.730-731, 737, vol.2.
Conform art.2.1. din contract,"creditul trebuia utilizat numai pentru plățicurente".
Potrivit art.2.4. din contract,"creditul trebuia pentru acoperireatemporară a fondurilor necesare derulării curente".
Creditul a fost garantat cu 3 ordine de plată emise de " PIN" la data de 27.02.2004 din contul deschis la Trezoreria și vizate de această instituție, fi.735-736, vol.2. La Trezoreria, " PIN" avea în cont suma de 3.424.314.856 lei, provenind din încasări din lucrări în interesul instituțiilor publice.
Din credit, așa cum s-a constatat și în raportul de expertiză ilă, s-au efectuat următoarele plăți:
-1.280.000 lei - comision de analiză a documentației;
-6.400.000 lei - comision de risc;
-1.270.000.000 lei - decontare bilet la ordin emis către "KOALA " la data de 26.02.2004, cu scadența la 27.02.2004, fl.798,vol.2.
În documentele ile ale " PIN" suma de 1.270.000.000 lei achitată din credit a fost înregistrată în contul"462-creditori diverși".
În raportul de expertiză ilă s-a făcut precizarea că, în conformitate cu prevederile planului de conturi, evidența datoriilor și decontărilor în relațiile cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri, lucrări executate sau serviciile prestate, se ține în contul"401 -furnizori".în contul "462 - creditori diverși", potrivit normelor metodologice de utilizare a conturilor ile, se ține evidența sumelor datorate terților, pe bază de titluri executorii sau a unor obligații ale unității față de terți, provenind din alte operațiuni.
La fel ca în cazul primului credit analizat, martorul care a condus evidența ilă a " PIN", a declarat că nu a înregistrat operațiunile în conturile de furnizori, respectiv de clienți, întrucât nu a avut la dispoziție facturi fiscale emise între " PIN" și "KOALA ", astfel încât a înregistrat transferurile de bani în contul 462, considerându-le "ajutoare financiare".
Inexistența unor facturi fiscale între cele două firme, în perioada aprilie 2004 - august 2004, s-a stabilit și prin verificarea evidenței ile a" PIN" de către organele de urmărire penală, precum și a fișei analitice a partenerului " PIN" întocmită de "KOALA " și predată la dosar, fl.744-751, 799,vol.2.
De altfel, la data de 27.02.2004, " PIN" avea potrivit fișei analitice partener o datorie către "KOALA " RL. de 3.614.099.993 lei, ce are însă la bază doar transferuri de sume de bani și nu emiterea de facturi fiscale.
Mai mult decât atât, pe biletul la ordin prin care s-a achitat suma de 1.270.000.000 lei, din credit, către "KOALA " nu este făcută nici o mențiune la rubrica"valoarea reprezintă".
Expertiza ilă a stabilit faptul că la data de 27.02.2004 " PIN" are încasări ce totalizează, conform extrasului de la Trezoreria, 3.424.314.856 lei, din care a virat:
-1.290.000.000 lei în contul curent deschis la Banca Comercială - Sucursala B;
-1.310.000.000 lei în contul curent deschis la. - Sucursala, și a concluzionat că, față de această situație, creditul solicitat nu se justifică, iar de acest credit a beneficiat numai "KOALA ", astfel încât destinația creditului nu a fost respectată, din acesta nefiind efectuate plăti curente.
La data de 02.03.2004, din disponibilul creat în contul " PIN" ca urmare a încasării sumei de 1.290.00.000 lei din trezoreria, Banca Comercială - Sucursala B, cu nota ilă nr.53201 rambursează creditul acordat în sumă totală de 1.280.000.000 lei.
Faptul că acest credit a fost rambursat la termen rezultă și din adresa Băncii Comerciale - Sucursala B nr.588/24.02.2005, fl.801, vol.2.
Privitor la acest credit, chiar inculpatul a declarat că scopul contractării sale era stingerea unor datorii către "KOALA ", dar care nu proveneau din operațiuni comerciale, ci din"ajutoarefinanciare".
Sumele aferente celor două credite contractate de " PIN" de la Banca Comercială - Sucursala B, care au fost transferate către "KOALA " au ajuns în final să fie utilizate de această din urmă firmă pentru plata unor furnizori proprii, fără însă ca " PIN" să fie implicată în relațiile comerciale ce au generat aceste plăți.
În drept, instanța de fond a apreciat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.10 lit.c Cod penal din.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.215 al.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.25, raporta la art.290 Cod penal și art.291 Cod penal, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice în temeiul art.334 Cod procedură penală din infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată respectiv art.10 lit.c din Legea nr.78/2000, cu 41 alin.2 Cod penal, art.25 alin.1, 2, 3 și 5 od penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.290, raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.25, raportat la art.290 Cod penal, cu referire la art.17 lit.c din.78/2000 și art.291 Cod penal, cu referire la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, totul cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, motivat de faptul că prin Legea nr.69/2007 s-au modificat infracțiunile prevăzute de art.10 lit.b,c din.78/2000 în sensul că, constituie infracțiuni acordarea de subvenții cu încălcarea legii neurmarea conform legii a destinațiilor subvențiilor (lit.b) și utilizarea subvențiilor în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice (lit.c), astfel încât, s-a apreciat că nu se mai justifica reținerea dispozițiilor art.17 lit.c din Legea nr.78/2000.
Așadar, se motivează de prima instanță, și infracțiunile prevăzute de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000 pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, au fost dezincriminate prin Legea nr.69/2007, așa încât tribunalul, în temeiul art.11 pct.2 lit.a, raportat la art.10 lit.b Cod procedură penală, a dispus, așa cum se arăta mai sus, achitarea inculpatul pentru infracțiunea prevăzută de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal, întrucât fapta nu mai este prevăzută de legea penală.
Cât privește apărarea inculpatului prin apărător în sensul achitării sale pentru infracțiunea de înșelăciune, întrucât lipsește intenția infracțională, Tribunalul a arătat că nu poate primi această apărare, faptul că prejudiciul a fost recuperat integral nu echivalează cu inexistența prejudiciului și respectiv lipsa de intenție, acest fapt precum și întreaga atitudine a inculpatului, au valoare de circumstanțe personale, care vor fi luate în considerare de către instanță la individualizarea pedepselor, determinant fiind faptul că, pentru a utiliza creditele, inculpatul a întocmit și utilizat documente care atestau tranzacții fictive și prin aceasta a indus în eroare unitățile bancare, atât la încheierea cât și pe parcursul executări contractelor de credit bancar.
Instanța de fond a reținut că situația de fapt reținută rezultă din următoarele mijloace de probă: denunțul lui - - fl.l, vol.2, raport de expertiză ilă - fl.1-19, vol.3, raport de supraveghere al B la. din 30.11.2004 - fl.28-80, vol.3, proces-verbal de control din 05.03.2004 încheiat de B la " PIN" -fl.81-88, vol.3, proces-verbal de control din 31.08.2004 încheiat de B la " PIN" - fl.89-97, vol.3, dosar de credit întocmit de, aferent contractului nr.78/15.12.2003 încheiat cu " PIN", cuprinzând cerere de credit, situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul, contract de subantrepriză și anexe, documente ile, documente justificative pentru plățile efectuate din credit, etc. - fl.21-407, vol.2, dosar de credit întocmit de "" - Sucursala B aferent contractului nr. 1059/29.08.2003 încheiat cu " PIN" - fl.686-728, vol.2, dosar de credit întocmit de "" - Sucursala B aferent contractului nr. 179/27.02.2004 încheiat cu " PIN" - fl.729-743, vol.2, adresa "DRUMURI" B nr.235/26.01.2005 - fl.428-429, vol.2, contract de vânzare-cumpărare din 15.12.2003 încheiat între "" Tg.Ocna și " PIN" -fl.430, vol.2, exemplarele albastru și roșu ale facturii fiscale seria - - nr.-/17.12.2003, emisă de "" Tg.Ocna -fl.431-432, vol.2, nr.61/17.12.2003 în sumă de 758.030.000 lei, emis de " PIN" - fl.434, vol.2, adresa " PIN" nr.53/21.12.2003 - fl.435, vol.2, nr.91/19.12.2003 și nr. 11/22.12.2003, emise de "" Tg.Ocna - fl.439-440, vol.2, foaie de ridicare numerar a " PIN" din 19.12.2003 de la. M pentru suma de 400.000.000 lei - fl.445, vol.2, dispoziția de plată nr.40/13.12.2003 a " PIN" -fl.446, vol.2, extrase de cont ale " PIN" de la.M - fl.447-451, vol.2, nr.68/22.12.2003 în sumă de 350.000.000 lei emis de " PIN" - fl.461, vol.2, foaie de ridicare numerar a " " din 22.12.2003 de la.M pentru suma de 348.000.000 lei - fl.464, vol.2, contract de vânzare-cumpărare între " " Tg.Ocna și " PIN" - fl.466, vol.2, exemplarele albastru, roșu și ale facturii fiscale seria - - nr.-/17.12.2003 emisă de " " Tg.Ocna - fl.467-469, vol.2, nr.62/17.12.2003 pentru suma de 1.892.100.000 lei emis de " PIN" - fl.470, vol.2, adresa " PIN" nr.54/21.12.2003 - fl.472, vol.2, chitanțele seria - - de la nr.- la nr.53331OO și de la nr.- la nr.5333024 emise de " PIN" - fl.473-536, vol.2, documente de casierie ale " PIN" - fl.539-543, vol.2, dispozițiile de plată nr. 1,2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 37, 38, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48 din 2004 ale " PIN" și registrele de casă ale societății pentru lunile ianuarie și februarie 2004 - fl.544.591, vol.2, exemplare albastru, roșu și ale facturilor fiscale seria - - nr.-/17.12.2003 și nr.-/17.12.2003, emise de "" - fl.594.599, vol.2, notele de recepție nr.29 și 30 din 17.12.2003 al " PIN" ridicate din evidența ilă și din dosarul de credit - fl.600-603, vol.2, nr.64/17.12.2003 pentru suma de 860.000.000 lei și nr.65/17.12.2003 pentru suma de 485.000.000 lei, emise de " PIN" -fl.604, vol.2, exemplare roșu și ale facturilor fiscale seria - - nr.-/30.12.2003 și nr.-/30.12.2003, emise de "" - fl.605-608, vol.2, fila CEC numerar seria - 300 - din 17.12.2003 a "" pentru suma de 855.000.000 lei - fl.610, vol.2, fila CEC numerar seria - 300 - din 18.12.2003 a "" pentru suma de 480.000.000 lei - fl.611, vol.2; documentele ile ale "" -fl.614-618, vol.2, balanțe de verificare ale "" aferente lunilor septembrie - decembrie 2003 depuse la. -fl.619-632, vol.2, balanță de verificare ale C, "" aferentă lunii octombrie 2003 depusă la. - fl.633-635, vol.2, procesul-verbal de verificare a computerului "" din 18.01.2005 - fl.636-645, vol.2, proces-verbal de verificare a documentelor ile ale "" din 04.01.2005 - fl.646-675, vol.2; proces-verbal de custodie din 17.12.2003 încheiat între " SERV" M și " PIN" - fl.676, vol.2, exemplarul albastru al facturii fiscale seria - - nr.-/30.09.2003 emisă de " SERV" M - fl.677, vol.2, adresa nr.S-63/05.01.2005 - fl.681, vol.2, adresa nr.S-1682/02.02.2005 - fl.682, vol.2, adresa "KOALA " nr. 10/06.01.2005 - fl.744-749, vol.2, fișa analitică partener " PIN", aferentă anilor 2003-2004, întocmită de "KOALA " - fl.750-751, vol.2, nr.293, 294, 295, 296, 297, 298, 391, 392 din 29.08.2003, emise de "KOALA " - fl.752-755, vol.2, extrase de cont ale "KOALA " pentru luna august 2003 de la I -fl.756.764, vol.2, extrase de cont ale " PIN" de la."" - Sucursala B - fl.765-766, vol.2, nr.301/29.08.2003, emis de " PIN" pentru suma de 3.844.500.000 lei - fl.767, vol.2, fișa contului "KOALA " aferentă contului din "" - Sucursala B pentru perioadele 15.08.-15.09.2003, 15.02.-15.03.2004 - fl.770-795, vol.2, bilet la ordin din 26.02.2004 emis de " PIN" pentru suma de 1.270.000.000 lei - fl.798, vol.2, proces-verbal din 08.11.2004 de verificare a evidenței ile " PIN" - fl.799, vol.2, declarațiile martorilor: -, Mărunțiș ia, Dprin, procese-verbale de confruntare între: și, și, și, și, și, și și și, și Mîrunțiș ia, și, și, și, Mărunțiș ia și, și, și -, și, și, - și, coroborate cu declarațiile inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepselor instanța de fond a arătat că a avut în vedere circumstanțele personale prevăzute de art.72 Cod penal.
Având în vedere pericolul social concret al faptelor produse, urmările produse, persoana și conduita inculpatului, prima instanță a reținut în cauză cu valoare de circumstanțe atenuante dispozițiile art.74 lit.b și c Cod penal și a aplicat inculpatului pentru fiecare infracțiune săvârșită câte o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege.
Față de faptul că infracțiunile săvârșite sunt concurente, instanța de fond a făcut aplicarea regulilor care reglementează concursul de infracțiuni și, în consecință, în temeiul art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, a contopit pedepsele principale aplicate în pedeapsa cea mai grea.
Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal, a declarat apel Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, precum și inculpatul.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacăua criticat hotărârea apelată, susținând că aceasta este netemeinică, deoarece în mod nejustificat s-a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit. b și Cod penal și i-a aplicat acestuia pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune o pedeapsă mult prea mică, care nu reflectă gradul de pericol social al faptelor comise, contravenindu-se, astfel, scopului coercitiv și educativ al pedepsei, așa cum se regăsește în reglementarea prevăzută de art.52 Cod penal.
Parchetul a mai arătat că instanță a reținut circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 lit.b Cod penal, respectiv stăruința depusă de infractor pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau a repara paguba pricinuită, dar din actele și lucrările dosarului rezultă că partea civilă - Sucursala s-a constituit parte civilă cu suma de 4.320.684.259 ROL, reprezentând creditul nerambursat, dobânzi restante și creanțe atașate (filele 23 și 53 din dosarul nr. 1716/2005 al Tribunalului Bacău ). Ulterior, pe parcursul primei judecăți, partea civilă - Sucursala a comunicat că prejudiciul menționat mai sus a fost recuperat integral prin procedura de executare silită a garanțiilor imobiliare constituite în favoarea băncii (fila 75 din dosarul nr. 1716/2005 al Tribunalului Bacău ). Așa fiind, s-a apreciat că paguba pricinuită părții civile nu a fost reparată din inițiativa inculpatului și la stăruința acestuia, ci pe calea executării silite și că reținerea circumstanței atenuante prevăzută de art.74 lit.b Cod penal apare ca fiind nejustificată.
Pe de altă parte, se motivează de parchet, în sarcina inculpatului instanța a reținut și circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit.c Cod penal, respectiv atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră, în cursul procesului și înlesnirea descoperirii ori arestării participanților.
Se apreciază că nu se poate reține că pe parcursul procesului penal inculpatul a avut o comportare sinceră, întrucât acesta nu a recunoscut nici direct, nici indirect comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Cu ocazia audierilor din cursul urmăririi penale, din prima judecată și din rejudecare inculpatul prezentat modul în care a obținut și folosit creditele, elementele de fapt precizate, conținând numeroase inexactități. Inculpatul nu a recunoscut nici una din infracțiunile pentru care a fost condamnat.
În ceea ce privește pedeapsa de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare, aplicată pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată, Parchetul apreciază că aceasta este nejustificat de blândă.
Având în vedere complexul de infracțiuni și multitudinea de acte materiale comise, prejudiciul creat, în suma de 9.147.000.000 ROL (chiar dacă a fost recuperat), se consideră că se impunea aplicarea unei pedepse principale mai aspre. Se remarcă faptul că instanța, reținând circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit b și c Cod penal, a redus pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune până spre minimul prevăzut de art.76 lit.a Cod penal.
Serviciul Teritorial Bacău consideră că însăși forma continuată în care inculpatul a comis infracțiunea reprezintă o circumstanță agravantă legală, potrivit regimului sancționator prevăzut de art. 42 Cod penal. Pe de altă parte, însuși legiuitorul a apreciat că infracțiunea de înșelăciune având consecințe deosebit de grave prezintă un pericol social deosebit de grav, motiv pentru care sancțiunea a fost stabilită la pedeapsa închisorii de la 10 la 20 ani.
Se mai susține că la prima judecată în fond, prin sentința penală nr.465/D/29.09.2006 a Tribunalului Bacău, pronunțată în dosarul 1716/2005, pentru comiterea aceleiași infracțiuni instanța i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 5 ani închisoare.
Apelantul-inculpat a criticat hotărârea apelată, arătând că aceasta este nelegală și netemeinică pentru motivele prezentate în încheierea de amânarea pronunțării și care nu vor mai fi reluate și pentru cele prezentate în motivele scrise, după cum urmează:
Sub aspectul laturii penale:
1. schimbarea încadrării juridice din art. 215 alin.1, 2, 3 si 5 Cod penal în art. 272 alin.2 din Legea nr. 31/1990, pentru următoarele motive:
- din motivarea în fapt sentinței penale apelate, imputabilă este numai modalitatea de folosire frauduloase în faza anterioară utilizării acestuia, respectiv, faza de realizare a documentației pentru aprobarea si obținerea creditului, deoarece în realizarea unui contract de credit cu o unitate bancara se delimitează trei etape distincte:
a) prima etapa "obținerea creditului" este etapa întocmirii documentației pentru obținerea liniei de credit sau a unui credit, documentație care se refera în principal la: situația economico-financiara a societății la data solicitării creditului, dovedita prin ultimele balanțe ile lunare si prin ultimele bilanțuri ile, depuse la organele fiscale, prin care se face dovada ca societatea solicitanta realizează un profit care să-i permită rambursarea ratelor și a dobânzilor aferente, prezentarea garanțiilor materiale imobiliare, a titlurilor de proprietate deținute asupra acestor imobile. Pentru realizarea contractelor de ipoteca se procedează la evaluarea acestora de către evaluatorii bancari și numai după constatarea că valoarea acestora acoperă în întregime în cazul în care se procedează la executarea silită ratele creditului și a dobânzilor aferente se procedează la aprobarea de către banca acordarea unui credit sau deschiderea unei linii de credit.
Având în vedere ca modalitatea frecventa de realizare a infracțiunii de înșelăciune în relațiile banca - client, în această fază se face prin falsificarea balanțelor si bilanțurilor în principal sub aspectul profitului realizat și al cifrei de afaceri înscriindu-se alte date decât cele menționate în bilanțurile depuse la organele fiscale, prin supraevaluarea garanțiilor imobiliare (cu acordul sau cu concursul evaluatorilor bancari) nici prin rechizitoriu și nici în fața instanței de fond nu se face nici o dovada de existența unor elemente infracționale în această fază. Mai mult în sentința penala apelată nu se retine existența unor fapte denatura penala în această fază.
Se apreciază că aceasta faza este singura fază din relația banca - client în care se poate vorbi despre infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 Cod penal în care prin folosirea de manopere frauduloase (situații financiare nereale, garanții supraevaluate) cu intenție directă persoană fizică sau persoană în calitate de administrator al unei persoane juridice, încearcă să săvârșească aceasta infracțiune de înșelăciune cu scopul de a obține pentru sine un folos material injust și prin care s-au creat prejudicii, cu intenția directă și vădită a nu rambursa creditul și a-i aduce acesteia prejudicii materiale.
Ori, din înscrisurile aflate la dosarul de fond, cât și din declarațiilor martorilor audiați din partea părții civile rezultă legalitatea contractelor de credit încheiate, suficienta și realitatea garanțiilor imobiliare constituite și faptul că instituția lor nu se considera prejudiciata de către subsemnatul.
b) a doua etapa este etapa în care se semnează contractul de credit nr. 78/15.12.2003 pentru acordarea unei linii de credit de 4.000.000.000 lei, menționându-se la pct.2 din contract "creditul va fi folosit numai pentru plați furnizori, bugete, salarii".
c) a treia etapa este etapa în care se fac trageri din linia de credit, prin efectuarea viramentelor către "" Târgu Ocna, " " Tîrgu Ocna și "" SRL, etapă în care tranzacțiile sunt legale. Calitatea acestora în relațiile comerciale vis - a - vis de " PIN" era aceea de "furnizori", iar tragerile din credit pentru plata acestora, sub aspectul relațiilor comerciale nu poate fi considerată ca o activitate infracțională.
Pentru a face o argumentare logică și temeinică referitor la cererea de schimbare a încadrării juridice din art. 215 alin.1, alin.2, alin.3 și alin. 5 Cod penal, în infracțiunea prevăzuta de art.272 alin.2 din Legea nr. 31/1990, susține apelantul - inculpat, pornind de la argumentele expuse mai sus, cât și de la enunțul celor două texte de lege, raportat la probele administrate Ia urmărirea penală cât și la instanța de fond, pentru infracțiunea prevăzuta de art. 215 Cod penal se folosește noțiunea de "a obține", iar pentru infracțiunea prevăzuta de art. 272 alin.2 din Legea nr. 31/19900 se folosește noțiunea "folosește". Infracțiunea de înșelăciune nu poate exista pentru că această infracțiune se refera la "a obține", cu obligația imperativă inducerii în eroare. Ori, din tot materialul probator administrat în cauza rezultă că în faza e obținere a creditului nu s-a cut nici o dovadă a existenței unor nscrisuri nelegale care ar fi condus unit ățile bancare la acordarea creditelor respective. Argumentele prezentate mai sus, cu privire existența celor trei etape în acordarea i folosirea unui credit, distinct atât procedural cât și ca efecte comerciale dovedesc inexistența vreunui element infrac ional în aza de obținere a creditului.
Mai mult din expertiza efectuată la instanța de fond a rezultat în mod indubitabil că nu a suferit nici un prejudiciu din relația contractuală în baza căruia a fost acordat creditul.
Referitor la infracțiunea rev zută de art.272 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, respectiv folosirea creditului în interes propriu, se susțin următoarele:
- pentru sumele ridicate din casieria societ ății cu titlu de avansuri pentru achizi ii, sau cu titlu de avans administrator, acestea au fost ridicate n scopul real de a efectua achiziții reale de materii și materiale de la diver i furnizori, necesare procesului de produc ie al societ ății și n baza scopului pentru care a fost solicitat și acordat creditul de;
- pentru plata furnizorilor existau mai multe modalit ăți de plată legale, inclusiv aceea cu numerar și din acest punct de vedere ridicările e numerar din casieria societ ăț ii în baza unor dispoziții de plată au caracterul unor documente legale din punct de vedere fiscal și financiar;
- având n vedere că în calitate de administrator aveam obligația legală și spunderea de a verifica nregistrarea în ilitatea societății a documentelor justificative pentru achizi iile cute verificare pe care n-am făcut-o atât din lipsa unei preg tiri profesionale de specialitate cât și pentru faptul că am avut ncredere deplină în denunțător, cel care de altfel efectua nregistr rile în evidența ilă, poate crea atât convingerea că am folosit creditul societății în interes personal.
În concluzie în măsura în care vinovăția este probată aceasta ar fi numai pentru folosirea creditului n alte scopuri decât cele pentru care a fost acordat, fără a exista un prejudiciu pentru bancă, ci un eventual prejudiciu pentru " PIN", care datorită managementului defectuos a prejudiciat prin plata unor costuri suplimentare față de cele incluse în contractul de credit.
Prin decizia Curții de APEL BACĂUa fost trimis la rejudecare acest dosar cu recomandarea efectuării unei expertize ile în acest dosar.
Instanța investită cu rejudecarea a admis aceasta proba si a dispus efectuarea unei expertize ile, expertiză ilă care trebuia să clarifice mai multe aspecte privitoare la infracțiunea de înșelăciune, prevăzuta de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal.
Prin raportul de exepertiză ilă efectuat s-a stabilit că atât, cât și Banca Comercială "" nu au înregistrat nici un prejudiciu din relația contractuală privind creditele acordate.
2. La judecarea fondului reprezentantul parchetului nu a făcut obiectiuni la acest raport de expertiză ilă.
La pronunțarea sentinței penale apelate instanța de fond nu a avut în vedere acest raport de expertiză ilă.
Instanța de fond nu avut în vedere concluziile
raportului de expertiza ila efectuat la rejudecarea fondului, în
principal cu referire la existența sau inexistența unor prejudicii
create, prejudicii care dovedite sau nedovedite puteau conduce la
existența sau inexistența infracțiunii de înșelăciune.
Un element esențial pentru existenta infracțiunii de
înșelăciune este crearea unui prejuediciu material părtii civile sau
părtii vătămate.
Ori inexistenta prejudiciului nu poate avea decît
o singură finalitate și anume inexistența infracțiunii de înșelăciune
și pe cale de consecință pronunțarea unei hotariri în conformitate
cu situația de fapt rezultată și dovedită prin probatoriul administrat.
Din considerentele expuse mai sus, condamnarea pentru infracțiunea de înșelăciune este lipsita de temeinicie.
3.chimbarea încadrării juridice din art. 215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal, în art. 215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal;
Din suma acordată cu titlul de credit de, se impun a fi scăzute următoarele sume:
a) suma de 1.345.000.000 lei virată către "" în baza unor facturi fiscale emise de această societate, viramente făcute cu documente legale, respectiv ordine de plată și pentru care nu există nici o dovadă bazată de înscrisuri a restituirii acesteia. A lua în considerare depoziția martorei ar însemna să se eludeze baza principiilor dreptului comercial și chiar al dreptului civil, acceptând ca reală restituirea unei sume de bani primită în baza unor înscrisuri, printr-o declarație de martor, nesusținută și nedovedită prin alte mijloace. Nimeni nu poate elibera din casieria proprie o sumă de bani fără un înscris care să dovedească realitatea unei asemenea restituiri. Simpla stornare unilaterală din ilitatea proprie de "" a facturii fiscale în baza căreia i-a fost virată suma de " PIN" fără a se face dovada prin orice alte înscrisuri că această sumă a fost restituită nu poate fi luată în considerație ca fiind adevărată.
Se mai arată că martora a fost și ea cercetată în același dosarul penal, dar s-a disjuns cercetările cu privire la aceasta, astfel că se apelantul-inculpat se îndoiește de veridicitatea mărturiei sale.
b) suma de 348.000.000 lei virata către " ", cu OP nr. 68/22.12.2003, sumă care nu a fost restituita cu documente legale către " PIN" Simpla declarație a martorului, aflată la fila 238 dosar fond de la prima instanță de judecată nu face dovada restituirii acestei sume.
Raportat la cele menționate mai sus, se arată în motivele scrise de apel-41-48, un eventual prejudiciu ar fi de 1.854.537.000 lei ROL, calculat prin scăderea din suma inițiala reținuta prin rechizitoriu de 3.547.537.000 lei ROL a sumei de 1.345.000.000 lei ROL si a urnei de 348.000.000 lei ROL.
4. Trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Având în vedere motivul de casare pentru care s-a dispus anterior trimiterea cauzei spre rejudecare, respectiv nelegala constituire a completului de judecată, la unul dintre termenele de judecată, cel la care a fost audiat inculpatul, se apreciază că toate acele procedurale efectuate după acel termen trebuiau refăcute și cu deosebire audierea martorilor.
Pentru aceste motive de apel, s-a solicitat desființarea sentința penală apelată și pe fond reținând cauza spre rejudecare să se dispună:
1. În cazul în care se va admite cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzuta de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, în infracțiunea prevăzuta de art. 272 alin.2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale, modificata si republicata:
a) achitarea în temeiul art.11 alin.2 lit.a, raportat la art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penala;
b) în subsidiar în măsura în care se vor reține elementele săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.272 alin.2 din Legea nr. 31/1998, aplicarea unei pedepse spre limita minimului general prevăzut de lege, cu aplicarea dispozițiilor art.74 alin.1 lit.a Cod penal, (pentru faptul că nu mai fost cunoscut cu incidente în relațiile cu instituțiile bancare), lit. b si lit.c Cod penal și să se facă aplicarea dispozițiilor art.76 alin. 1 lit. d Cod penal și a dispozițiile art.81 Cod penal, sau ale art. 86/1 Cod penal;
2. În cazul în care se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, în infracțiunea prevăzuta de art.215 alin.1, 2 și 3 Cd penal:
a) achitarea în temeiul art.11 alin.2 lit a, raportat la dispozițiile art. 10 alin.l lit. d Cod procedură penală;
b) în subsidiar, în măsura se va menține condamnarea să se aplice o pedeapsă spre limita minimului special prevăzut de lege, făcând aplicarea dispozițiilor art.74 alin.l lit a, b și c Cod penal, ale dispozițiile art.76 alin.1 lit.c Cod penal și a dispozițiilor art.81 Cod penal, sau ale art.86/1 Cod penal.
3. În cazul în care se va admite cel de al treilea motiv de apel, s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Prezent în fața instanței de apel, instanța i-a adus la cunoștință prevederile art.70 alin.2 Cod procedură penală și acesta a declarat că nu înțelege să dea o nouă declarație în fața instanței de control judiciare și că înțelege să se prevaleze de dreptul la tăcere.
Analizând hotărârea apelată în raport de motivele de apel invocate și examinând-o sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea constată că apelul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău este fondat, iar al apelantului-inculpat este nefondat și urmează a fi admis, respectiv, respins, pentru considerentele care vor fi dezvoltate.
Prima instanță a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptelor comise de apelantul-inculpat o corectă încadrare juridică și a făcut o judicioasă individualizare judiciară a pedepselor, mai puțin pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Din examinarea probelor administrate, respectiv: denunțul lui - - fl.l, vol.2, raport de expertiză ilă - fl.1-19, vol.3, raport de supraveghere al B la. din 30.11.2004 - fl.28-80, vol.3, proces-verbal de control din 05.03.2004 încheiat de B la " PIN" -fl.81-88, vol.3, proces-verbal de control din 31.08.2004 încheiat de B la " PIN" - fl.89-97, vol.3, dosar de credit întocmit de, aferent contractului nr.78/15.12.2003 încheiat cu " PIN", cuprinzând cerere de credit, situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul, contract de subantrepriză și anexe, documente ile, documente justificative pentru plățile efectuate din credit, etc. - fl.21-407, vol.2, dosar de credit întocmit de "" - Sucursala B aferent contractului nr. 1059/29.08.2003 încheiat cu " PIN" - fl.686-728, vol.2, dosar de credit întocmit de "" - Sucursala B aferent contractului nr. 179/27.02.2004 încheiat cu " PIN" - fl.729-743, vol.2, adresa "DRUMURI" B nr.235/26.01.2005 - fl.428-429, vol.2, contract de vânzare-cumpărare din 15.12.2003 încheiat între "" Tg.Ocna și " PIN" -fl.430, vol.2, exemplarele albastru și roșu ale facturii fiscale seria - - nr.-/17.12.2003, emisă de "" Tg.Ocna -fl.431-432, vol.2, nr.61/17.12.2003 în sumă de 758.030.000 lei, emis de " PIN" - fl.434, vol.2, adresa " PIN" nr.53/21.12.2003 - fl.435, vol.2, nr.91/19.12.2003 și nr. 11/22.12.2003, emise de "" Tg.Ocna - fl.439-440, vol.2, foaie de ridicare numerar a " PIN" din 19.12.2003 de la. M pentru suma de 400.000.000 lei - fl.445, vol.2, dispoziția de plată nr.40/13.12.2003 a " PIN" -fl.446, vol.2, extrase de cont ale " PIN" de la.M - fl.447-451, vol.2, nr.68/22.12.2003 în sumă de 350.000.000 lei emis de " PIN" - fl.461, vol.2, foaie de ridicare numerar a " " din 22.12.2003 de la.M pentru suma de 348.000.000 lei - fl.464, vol.2, contract de vânzare-cumpărare între " " Tg.Ocna și " PIN" - fl.466, vol.2, exemplarele albastru, roșu și ale facturii fiscale seria - - nr.-/17.12.2003 emisă de " " Tg.Ocna - fl.467-469, vol.2, nr.62/17.12.2003 pentru suma de 1.892.100.000 lei emis de " PIN" - fl.470, vol.2, adresa " PIN" nr.54/21.12.2003 - fl.472, vol.2, chitanțele seria - - de la nr.- la nr.53331OO și de la nr.- la nr.5333024 emise de " PIN" - fl.473-536, vol.2, documente de casierie ale " PIN" - fl.539-543, vol.2, dispozițiile de plată nr. 1,2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 37, 38, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48 din 2004 ale " PIN" și registrele de casă ale societății pentru lunile ianuarie și februarie 2004 - fl.544.591, vol.2, exemplare albastru, roșu și ale facturilor fiscale seria - - nr.-/17.12.2003 și nr.-/17.12.2003, emise de "" - fl.594.599, vol.2, notele de recepție nr.29 și 30 din 17.12.2003 al " PIN" ridicate din evidența ilă și din dosarul de credit - fl.600-603, vol.2, nr.64/17.12.2003 pentru suma de 860.000.000 lei și nr.65/17.12.2003 pentru suma de 485.000.000 lei, emise de " PIN" -fl.604, vol.2, exemplare roșu și ale facturilor fiscale seria - - nr.-/30.12.2003 și nr.-/30.12.2003, emise de "" - fl.605-608, vol.2, fila CEC numerar seria - 300 - din 17.12.2003 a "" pentru suma de 855.000.000 lei - fl.610, vol.2, fila CEC numerar seria - 300 - din 18.12.2003 a "" pentru suma de 480.000.000 lei - fl.611, vol.2; documentele ile ale "" -fl.614-618, vol.2, balanțe de verificare ale "" aferente lunilor septembrie - decembrie 2003 depuse la. -fl.619-632, vol.2, balanță de verificare ale C, "" aferentă lunii octombrie 2003 depusă la. - fl.633-635, vol.2, procesul-verbal de verificare a computerului "" din 18.01.2005 - fl.636-645, vol.2, proces-verbal de verificare a documentelor ile ale "" din 04.01.2005 - fl.646-675, vol.2; proces-verbal de custodie din 17.12.2003 încheiat între " SERV" M și " PIN" - fl.676, vol.2, exemplarul albastru al facturii fiscale seria - - nr.-/30.09.2003 emisă de " SERV" M - fl.677, vol.2, adresa nr.S-63/05.01.2005 - fl.681, vol.2, adresa nr.S-1682/02.02.2005 - fl.682, vol.2, adresa "KOALA " nr. 10/06.01.2005 - fl.744-749, vol.2, fișa analitică partener " PIN", aferentă anilor 2003-2004, întocmită de "KOALA " - fl.750-751, vol.2, nr.293, 294, 295, 296, 297, 298, 391, 392 din 29.08.2003, emise de "KOALA " - fl.752-755, vol.2, extrase de cont ale "KOALA " pentru luna august 2003 de la I -fl.756.764, vol.2, extrase de cont ale " PIN" de la."" - Sucursala B - fl.765-766, vol.2, nr.301/29.08.2003, emis de " PIN" pentru suma de 3.844.500.000 lei - fl.767, vol.2, fișa contului "KOALA " aferentă contului din "" - Sucursala B pentru perioadele 15.08.-15.09.2003, 15.02.-15.03.2004 - fl.770-795, vol.2, bilet la ordin din 26.02.2004 emis de " PIN" pentru suma de 1.270.000.000 lei - fl.798, vol.2, proces-verbal din 08.11.2004 de verificare a evidenței ile " PIN" - fl.799, vol.2, declarațiile martorilor: -, Mărunțiș ia, Dprin, procese-verbale de confruntare între: și, și, și, și, și, și și, și Mîrunțiș ia, și, și, și, Mărunțiș ia și, și, și -, și, și, - și, coroborate cu declarațiile inculpatului, rezultă pe deplin vinovăția apelantului-inculpat, atât în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune cu consecințe grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cât și a celorlalte infracțiuni pentru care a fost condamnat de prima instanță.
Curtea va examina mai întâi motivul de apel care dacă ar fi admis ar face de prisos examinarea celorlalte motive de apel, respectiv cel de la pct.4.
Apelantul-inculpat a susținut că vând în vedere motivul de casare pentru care s-a dispus anterior trimiterea cauzei spre rejudecare, respectiv nelegala constituire a completului de judecată, la unul dintre termenele de judecată, cel la care a fost audiat inculpatul, se apreciază că toate acele procedurale efectuate după acel termen trebuiau refăcute și cu deosebire audierea martorilor.
Din examinarea deciziei penale nr.76 din data de 27.03.2007, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, rezultă că, în temeiul art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, a fost admis apelul declarat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr.465/D din data de 29.09.2006, pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a desființat în totalitate sentința penală apelată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe - Tribunalul Bacău.
În baza art.383 alin.3 Cod procedură penală, au fost menținute toate actele procedurale efectuate în cauză,mai puțin cele efectuate la termenul de judecată din data de 09.08.2005.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut că prin art.29 din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art.I pct. 23 din Legea nr. 161/2003, s-a statuat la alin.(1) că "pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate",iar la alin. (2), că"la judecătorii, tribunale și curțile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători".
Ulterior, ca urmare a modificării ce i s-a adus prin art.I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, articolului 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară i s-a dat un nou cuprins, în cadrul căruia la alin.1 s-a prevăzut: "cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale."
Dispoziției cu caracter imperativ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu i se poate opune interpretarea bazată pe invocarea caracterului derogatoriu al reglementării cuprinse în art.29 alin.(2) din Legea nr. 78/2000, în sprijinul căreia se face referire la caracterul special al ultimei legi, câtă vreme chestiunea respectivă a fost soluționată în mod neechivoc de legiuitor.
Sub acest aspect, este de observat că prin art.XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 se prevede că: "la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziție contrară se abrogă".
Ori, cât timp din această dispoziție imperativă rezultă neîndoielnica voință a legiuitorului ca, prin actele normative privind reforma justiției, să se unifice modalitatea de formare a completelor de judecată în toate cazurile unde este posibil, precum și abrogarea expresă, în scopul arătat, a dispozițiilor contrare din alte legi, se constată că prevederea art.29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, referitoare la formarea completelor de judecată, nu mai are aplicare.
Din interpretarea prevederilor mai sus menționate și în funcție de forța juridică a actului normativ prin care au fost făcute modificările arătate, respectiv o lege organică ulterioară legilor speciale existente la momentul apariției și intrării în vigoare a acesteia, în condițiile în care legiuitorul a folosit ca tehnică legislativă abrogarea expresă indirectă, nefiind aplicabil în conflictul dintre normele generale cu cele speciale principiul derogării acestora din urmă de la dreptul comun"specialia generalibus derogant",rezultă că începând cu data de 25.iulie.2005, data intrării în vigoare a Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, prin care a fost modificată și completată Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, judecarea cauzelor, date potrivit legii, în primă instanță se judecă în complet format dintr-un singur judecător.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că din momentul sesizării instanței și până la termenul de judecată din data de 09.08.2005, inclusiv, instanța a fost compusă din doi judecători.
Deci, la termenul de judecată din data de 09.august.2005, prima instanță a fost compusă din doi judecători, deși, începând cu data de 25.07.2005, trebuia să fie compusă dintr-un singur judecător.
În aceste condiții, actele procesuale au fost efectuate de prima instanță cu nesocotirea dispozițiilor legale, fiind lipsite de valoare, astfel încât acestea sunt ineficace din punct de vedere juridic.
Din examinarea aspectelor relevate mai sus, rezultă că au fost încălcate dispozițiile legale care reglementează desfășurarea procesului penal, încălcarea acestora are ca urmare producerea unei vătămări procesuale, vătămare procesuală care este prezumatăiuris de iure,vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actelor îndeplinite prin încălcarea legii.
Încălcările dispozițiilor legale privind desfășurarea procesului penal menționate mai sus sunt prevăzute, potrivit art.197 alin.2 Cod procedură penală, sub sancțiunea nulității absolute, efectele acestora atrăgând ineficiența juridică a actelor întocmite cu încălcarea legii, acestea urmând a fi refăcute de prima instanță.
Așa cum se arăta, dat fiind că, compunerea completului de judecată a fost nelegală doar la termenul de judecată din data de 09.07.2005, instanța de control judiciar a menținut toate actele procedurale efectuate în cauză, mai puțin cele efectuate la termenul din data de 09.08.2005.
În aceste condiții instanța de trimitere nu avea obligația de a readministra probele administrate de prima instanță după termenul de judecată din data de 09.08.2005.
Apelantul-inculpat a susținut că faptele săvârșite în dauna unităților bancare pot întruni cel mult elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.272 alin.2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale și a solicitat schimbarea încadrării juridice din art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Curtea va examina mai întâi îndeplinirea în cauză a elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.
Așa cum rezultă și din actul de sesizare al instanței, s-a reținut că apelantul-inculpat a indus în eroare cele două unități bancare atât cu prilejul încheierii contractelor de credit bancar, cât și pe parcursul executării acestor contracte de credit bancar.
În conformitate cu prevederile art.215 Cod penal: "Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.
Înșelăciunea săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.
Emiterea unui cec asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.
Înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi."
Obiectul juridic special al infracțiunii de înșelăciune îl constituie relațiile sociale de ordin patrimonial, a căror desfășurare depinde de apărarea bunei-credițe pe care se întemeiază încrederea între participanții la acele relații.
Înșelăciunea, în principiu, nu are o situație care să preceadă conținutului constitutiv, cu excepția celei de a doua teză a aliniatului.3, privitor la executarea convenției, unde elementul material trebuie să fie precedat de existența unui contract.
Înșelăciunea se săvârșește prin acțiunea inculpatului de a prezenta o situație sau o împrejurare în chip mincinos.
În varianta tipică, încriminată de aliniatul 1, elementul material îl alcătuiește simpla viclenie, adică acea inducere în eroare, care, cel mult, este însoțită de mijloace materiale sau morale, care fără a fi frauduloase, îi sporesc numai intensitatea, făcând-o mai convingătoare.
În varianta agravantă prevăzut de alin.2, inducerea în eroare se săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase.
În alinatul 3 al art.215 Cod penal este încriminată înșelăciunea în convenții.
Elementul material al acesteia îl reprezintă acțiunea de inducere în eroare a cocontractantului, eroare care este determinantă la încheierea sau la executarea contractului.
Eroarea în care se află victima este un element esențial al faptei și ea trebuie să rezulte nemijlocit din acțiunea subiectului activ.
Urmarea imediată a faptei constă într-o pagubă care se produce în patrimoniul victimei, infracțiunea de înșelăciune fiind o infracțiune contra patrimoniului.
Infracțiunea de înșelăciune se săvârșeștesub aspectul laturii subiective în oricare cele două forme ale intenției.
Din probele administrate rezultă fără drept de tăgadă că apelantul-inculpat a indus în eroare cele două unități bancare atât cu prilejul încheierii contractelor de credit bancar, cât și cu prilejul executării acestora.
Astfel, în ceea ce privește contractul de credit bancar cu Banca Comercială Română- Sucursala, apelantul-inculpat a prezentat reprezentanților acestei unități bancare n document numit "situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul" în care a menționat că urmează să achiziționeze 300 tone bitum, 500 tone calcar și 200 tone nisip 03, în valoare totală de 4.308.990.000 lei, înscris absolut necesar pentru acordarea creditului, fl.76, vol.2.
De asemenea, pentru a justifica solicitarea creditului și utilizarea acestui credit, a depus la unitatea bancară contractul de sub-antrepriză pentru execuție de lucrări nr.50 bis din 01.07.2003 încheiat cu " DRUMURI" B, în valoare totală de 8.474.812.885 lei, fl.87- 97, vol.2.
Conform devizului ofertă întocmit de " PIN" și acceptat de "DRUMURI" B, care a stat la baza încheierii acestui contract, pentru a executa lucrarea, " PIN" a estimat un preț de 312.032 lei/mp cu TVA, din care costul materialelor era de 221.320 lei/mp cu TVA, deci, costul total al materiilor prime și materialelor necesare executării lucrării ar fi fost de 221.320 lei/mp x 27.160 mp = 6.011.051.200 lei.
Din acest cost total al materialelor de 6.011.051.200 lei inculpatul a prezentat situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul în care a menționat că urmează să achiziționeze din credit materii prime în valoare totală de 4.308.990.000 lei.
Din verificarea documentelor ile ale " PIN" de la înființare (aprilie 2003) și până în luna decembrie 2003, rezultă faptul că în această perioadă societatea nu a achiziționat materiale ori materii prime necesare executării acestei lucrări, astfel că, la data solicitării creditului " PIN" nu achiziționase diferența de materii prime în valoare de 1.703.061.200 lei dintre necesarul de materiale conform contractului de sub-antrepriză nr.50 bis (6.011.051.200 lei) și cel ce urma a fi acoperit din credit, așa cum a solicitat inculpatul (4.308.990.000 lei). De altfel, nici după contractarea acestui credit și până în luna august 2004 " PIN" nu a achiziționat materii prime necesare unui asemenea gen de lucrări.
Mai mult, contractul de sub-antrepriză nr.50 bisdin 01.07.2003a fost încheiat înainte ca C " PIN" să aibă în obiectul de activitate al societății astfel de activități. Astfel, abia prin actul adițional la actul constitutiv al " PIN" care a fost încheiat la data de28.07.2003la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bac ompletat obiectul de activitate cu "construcții de autostrăzi, drumuri, aerodroame și baze sportive "cod. - 4523,1118, vol.2.
Din declarația martorului, director general al "DRUMURI" B la momentul încheierii contractului de sub-antrepriză nr.50 bis din 01.07.2003, rezultă că potrivit extrasului de materiale întocmit de " PIN" și care a stat la baza încheierii contractului de credit bancar, acestei societăți îi erau necesare pentru executarea lucrării cantitatea de 39,10 tone nisip și 3422,16 kg bitum, fără a avea nevoie de de calcar. Conform acestui extras de materiale " PIN" trebuia să cumpere beton asfaltic BA 16 și nu să îl producă. a declarat că, conform extrasului de materiale, executantului " PIN" nu îi erau necesare cantitățile de 200 tone nisip și 300 tone bitum și nu avea nevoie de de calcar.
Potrivit adresei nr.235/26.01.2005, fl.428-429, vol.2, "DRUMURI" B, " PIN" dacă ar fi achiziționat și materiile prime care intră în rețeta de preparare a betonului asfaltic BA 16, ar fi avut nevoie de următoarele cantități de bitum, de calcar și nisip 03: bitum - 171,5 tone, de calcar - 230 tone, nisip 03 - 662 tone (414 mc).
Se constată astfel că, față de cantitatea de 171,5 tone bitum care i-ar fi fost necesare chiar și în această variantă, inculpatul a declarat unității bancare că îi este necesar o cantitate de 300 tone bitum, deci cu 128,5 tone mai mult; față de cantitatea de 230 tone de calcar, care îi era necesară, a declarat că va cumpăra 500 tone, deci cu 270 tone mai mult.
Martorul, ofițer de credite în cadrul, a declarat faptul că inculpatul a prezentat mai multe documente din care rezultă că efectuează lucrări de asfaltare și, pentru finalizarea acestora îi este necesară o linie de credit, respectiv pentru a achiziționa materiale prime, adică: bitum, de calcar și nisip. Aceleași aspecte au fost înscrise de ofițerul de credite și în referatul de credite nr.78/2003 din 15.12.2003, care a stat la baza aprobării creditului, și în care se menționează că: "pe care clientul o desfășoară constă în aprovizionarea cu bitum, de calcar, nisip necesare pentru executarea și finalizarea lucrării " . bituminoasă la DJ 116B km 0+000 - 4 + 000 -în suprafață de 27.160 mp, județul B".
Această "afacere" este exact obiectul contractului de sub-antrepriză pentru execuție de lucrări nr.50 bis din 01.07.2003, care, de altfel, este depus în copie la dosarul de credit împreună cu toate anexele sale.
Din cele de mai sus rezultă că inculpatul a indus în eroare prin prezentarea contractului de sub-antrepriză ca justificare a solicitării creditului și a necesarului de bunuri care urmau a fi aprovizionate din credit, care au creat convingerea unității bancare privind justa necesitate a solicitării și utilizării liniei de credit.
În limita plafonului de 4.000.000.000 lei din creditul acordat de - Sucursala " PIN" a efectuat următoarele plăți:
-cu ordinul de plată () nr.61/17.12.2003, fl.434, vol.2, a achitat suma de 758.030.000 lei către "" Tg.Ocna cu explicația "c/val, facturii -/17.12.2003";
-cu nr.62/17.12.2003, fl.470, vol.2, a achitat suma de 1.892.100.000 lei către " " Tg.Ocna cu explicația "c/val, facturii -/17.12.2003".
-cu nr.64/17.12.2003, fl.604, vol.2, a achitat suma de 800.000.000 lei către "" cu explicația "c/val, facturii -/17.12.2003";
Analizându-se relațiile comerciale care au stat la baza acestor plăți, seconstată că între societatea administrată de apelantul-inculpat și cele trei societăți în favoarea cărora s-au făcut viramentele de unitatea bancară nu au existat relații comerciale reala care să justifice viramentele, ci fost inițiate de apelantul-inculpat relații comerciale fictive, acestea urmărind un singur scop, inducerea în eroare a unității bancare pentru acordarea tranșelor de credit.
Deși s-au emis de aceste societăți facturi, apelantul-inculpat, cu ajutorul unor persoane din anturajul său, au falsificat facturile care atestau achiziționarea a diverse materii prime și materiale necesare realizării lucrării pentru care s-a dat creditul și le-a prezentat unității bancare pentru acordarea tranșelor de credit.
Din declarația martorului, ofițerul de credite la unitatea bancară, rezultă că " acă acest client îmi prezenta factură pentru utilizarea creditului, eu nu aș fi acceptat decontările deoarece în cazul liniilor de credit se acceptă ca justificare pentru plată doar facturile fiscale, iar facturile sunt doar manifestări ale intenției de vânzare-cumpărare de bunuri și nu livrări efective."
Apoi, apelantul-inculpata prezentat, în original, nota de recepțienr.27/17.12.2003, fi.194, vol.2,ota de recepțienr.28/17.12.2003, fl.193, vol.2, notelenotele de intrare - recepție nr.29 și 30 din 17.12.2003,prin care se atestă recepționarea mărfurilorînscrise în factura nr.-/17.12.2003,nr.- în valoare de 860.905.000 lei și nr.- învaloare de 599.260.000 lei, fl.594-599, vol.2, ambele din 17.12.2003,factura nr.-/17.12.2003, aceste documente fiind semnate deși - și întocmit efectiv la calculator de martorul.
În fapt, însă, mărfurile nu s-au livrat și nici nu s-au recepționat, notele deintrare-recepție constituind înscrisuri false.
Martorul a declarat că a semnat aceste documente, deși știa că mărfurile nu au existat.
Cu ocazia confruntării sale cu, martorul - a declarat că nu a participat la recepționarea acestor mărfuri, deoarece mărfurile nu au existat.
De cele de mai sus rezultă că mărfurile înscrise în factura fiscală nr.- emisă de "" Tg.Ocna către " PIN" în valoare totală de 758.030.000 lei, respectiv 250 tone calcar și 150 tone nisip, cât și în fiscală nr.- emisă de "" Tg.Ocna, în valoare totală de 1.892.100.000 lei, pentru cantitatea de 200 tone bitum și în facturile nr.- și nr.-, ambele din 17.12.2003, fl.594-599, vol.2, emise de "", nu au fost livrate niciodată, aspecte recunoscute de administratorii celor trei societăți.
, administratorul "" a declarat că, în ziua de 17.12.2003, aflându-se în sediul, a fost chemată de directoarea sucursalei, învinuita Mărunțiș ia, cu care se afla în relații de amiciție, în biroul acesteia, unde se afla și inculpatul, dar și inspectorul de credite.
Martora Mărunțiș ia i-a solicitat să-l ajute pe inculpatul să ridice o sumă de bani din bancă și împreună cu cel din urmă, i-au indicat modalitatea, în sensul de a întocmi facturile cu mărfurile și prețurile așa cum i-a arătat.
Învinuita a întocmit în aceeași zi facturile, le-a adus la bancă, unde s-au întocmit ordinele de plată și CEC-urile numerar, însă sumele de bani au fost ridicate din casierie de inculpatul, în prezența ei, în două zile consecutive.
În ceea ce privește rezilierea contractelor cu "" Tg.Ocna, "" Tg.Ocna aceasta și ștornarea facturilor emise de "", pentru aspectele reținute și de prima instanță, a fost o încercare de a da impresia unei aparențe de legalitate faptelor săvârșite în dauna unității bancare.
Sumele restituite de cele trei societăți au fost însușite în mod nelegal de apelantul-inculpat.
Aceste aspecte demonstrează fără echivoc intenția inculpatuluide a scoate banii din credit de sub control bancar.
Faptul că adresa nr.54/21.12.2003 este o încercare a inculpatului de a acoperi activitatea sa infracțională este demonstrată și de aceea că, potrivit documentelor ile ale " PIN", această firmă a achiziționat de la. "" cantitatea de 91 tone bitum la prețul de 7.950.000 lei/tonă fără TVA cu factura nr.-/17.12.2003, deci la un prețidenticcu cel înscris în factura nr.-/17.12.2003 emisă de " " Tg.Ocna, astfel încât justificarea că a fost găsit un furnizor mai ieftin nu are suport în realitate.
Documentele întocmite între cele două firme au fost esențiale pentru ca ofițerul de credite să accepte decontarea nr.62/17.12.2003 pentru suma de 1.892.100.000 lei. Acesta a declarat, așa cum s-a precizat, că nu ar fi acceptat plățile din credit, pe bază de facturi și dacă ar fi cunoscut că facturile au fost anulate iar sumele de bani restituite ar fi solicitat rambursarea imediată a creditului iar în caz de refuz ar fi început procedurile de executare silită a garanțiilor.
Tot pentru acordarea creditului apelantul-inculpat a depus la unitatea bancară un alt document esențial pentru dovedirea existenței fizice a mărfurilor a fost un proces-verbal încheiat la data de 17.12.2003 între " PIN" și " SERV" M, prin care prima lăsa în custodie celei de-a doua următoarele produse: calcar - 481 tone, bitum-291 tone, nisip - 150 tone.
Aceste cantități de materii prime reprezintă o totalizare a mărfurilorînscrise în facturile emise de "" Tg.Ocna," " Tg.Ocna și "",mărfuri care, așa cum s-a demonstrat, nu au fost livrate niciodată.
Martorul, director general al " SERV" M, a declarat că " PIN" nu a lăsat mărfuri în custodie la " SERV" M, că procesul-verbal nu este semnat de el și că nu a avut cunoștință de încheierea acestui proces-verbal.
De asemenea, a susținut că ștampila aplicată pe acest document corespunde cu cea utilizată de societate și că semnăturile ce apar pe acest document par a fi ale șefei biroului financiar și ilei șef de la " SERV"
Martorele și au declarat faptul că nu au semnat acest proces-verbal de custodie și nu au avut cunoștință de întocmirea lui. Totodată, acestea au precizat că semnăturile de pe procesul-verbal corespund cu semnăturile lor și că, ele semnează împreună doar facturile emise de " SERV" Acestea, verificând facturile fiscale emise de " SERV" M către " PIN", au constatat că modul de aplicare a semnăturilor pe procesul-verbal de custodie corespunde cu modul în care acestea au semnat factura fiscală seria - - nr.- emisă la data de 30.09.2003 către " PIN".
În evidența ilă a " PIN" a fost identificată, în original, această factură, fl.594-595, vol.2, constatându-se o evidentă similitudine a semnăturilor reprezentanților " SERV" M și a modului de dispunere a lor și a ștampilei cu procesul-verbal de custodie cu " PIN".
Cu privire la întocmirea acestui înscris falsificat, din audierea la urmărirea penală și cercetarea judecătorească a lui -, se reține că pe parcursul discuțiilor referitoare la credit, fiind împreună cu inculpatul în biroul ofițerului de credite, acesta din urmă le-a solicitat un document din care să rezulte existența fizică a mărfurilor din cele 4 facturi, iar a afirmat că marfa se află în custodie la " SERV" M, împrejurare evident. Ofițerul de credite le-a solicitat să depună un proces-verbal de custodie între cele două firme, astfel încât a redactat la calculatorul " PIN" înscrisul, după care i 1-a înmânat lui. În continuare, acesta din urmă a încercat timp de câteva zile să obțină semnarea și ștampilarea documentului de către " SERV" M, însă nu a reușit și a încercat chiar să-1 depună nesemnat la bancă, fapt neacceptat de ofițerul de credite. Inculpatul i-a cerut din aceste motive lui - să caute în ilitate o factură emisă pentru " PIN" de către C. M, de pe care să preia semnăturile și ștampila celei din urmă firme.
Astfel, inculpatul - a folosit factura nr.- din 30.09.2003 a " SERV" M pentru a xerocopia porțiunea cu ștampila și semnăturile, pe care a transpus-o apoi cu ajutorul calculatorului pe procesul-verbal de custodie și a predat înscrisul astfel falsificat inculpatului, care 1-a depus la bancă.
Inculpatul a negat aceste aspecte în declarațiile sale, susținând că nu are cunoștință de existența acestui înscris la dosarul de credit.
Cu toate acestea, din declarațiile ofițerului de credite a rezultat că toate documentele privind justificarea utilizării creditului (facturi fiscale, note de recepție și procesul-verbal de custodie) i-au fost predate deinculpatul, singurul care avea calitatea de a reprezenta C, "PIN" în raporturile cu banca.
O altă împrejurare care demonstrează că inculpatul a urmărit să se sustragă controlului bancar cu privire la utilizarea creditului oconstituie și încălcarea de către acesta a clauzei de cesiune a cash-flow-uluirezultat din activitatea desfășurată în mod curent prin contul de disponibilitățideschis la.
Astfel, inculpatul a efectuat operațiuni și prin contul nr.- deschis la Banca Comercială - Sucursala B; de exemplu obținerea unui credit în sumă de 1.280.000.000 lei prin contractul de credit nr. 1797/27.02.2004 și plata sumei de 1.270.000.000 lei prin bilet la ordin către "KOALA " la data de 27.02.2004. Totodată, prin contul societății nr.SV- deschis la Banca Română pentru Dezvoltare - Sucursala M, pe data de 19.12.2003 a încasat de la "" Tg.Ocna suma de 400.000.000 lei cu 91, iar pe data de 22.12.2003 a încasat de la aceeași firmă suma de 350.000.000 lei cu 11; din același cont a transferat la " " suma de 350.000.000 lei cu nr.68/22.12.2003.
Această încălcare de " PIN" a obligațiilor contractuale asumate, dădea băncii dreptul conform pct.26.1 din contract să rezilieze unilateral contractul de credit.
Din cele prezentate rezultă, astfel, că inculpatul a menținut în eroare -Sucursala pe perioada derulării contractului de credit nr.78 din 15.12.2003 prin aceea că a rulat banii " PIN" și prin alte unități bancare decât cele din rețeaua
În ceea ce privește creditele acordate de Banca Comercială "" - Sucursala B, onform art.2.4. din contract:"creditul trebuia utilizat pentru acoperirea temporară a fondurilor necesare derulării activității curente".
Creditul a fost garantat cu 8 ordine de plată, nr.291, 292, 293, 294, 295, 296, 297, 298 din 29.08.2003, în valoare de 3.891.999.993 lei, plătitor fiind "KOALA ", fl.690-693, vol.2.
Atât din fișa analitică partener transmisă de "KOALA " pentru " PIN", aferentă anilor 2003 și 2004, cât și din verificarea documentelor ile ale " PIN" s-a constatat faptul că între cele două societăți comerciale nu s-au emis niciodată facturi fiscale și respectiv nu s-au vândut niciodată bunuri ori prestat servicii care să genereze emiterea celor 8 ordine de plată cu care a fost garantat creditul ori să justifice achitarea sumei de 3.844.500.000 lei din creditul obținut.
Cu toate acestea, pe cele 8 ordine de plată cu care a fost garantat acest credit s-a înscris cu explicație"c/val, facturi materiale",ori"c/val, facturi".
Prin prezentarea ordinelor de plată nr.291 - 298 din 29.08.2003 emise de "KOALA " cu explicații nereale privind scopul plății, inculpatul a indus și menținut în eroare Banca Comercială - Sucursala B cu ocazia încheierii contractului de credit nr. 1059/29.08.2003 pentru acoperirea temporară a fondurilor necesare derulării activității curente.
Suma de 3.844.500.000 lei din credit nu a fost utilizată conform destinației contractate, ci în folosul "KOALA ", fără a avea la bază operațiuni comerciale reale.
Explicațiile inculpatului cu privire la timpul scut în care a obținut creditul și garantarea acestuia de către "KOALA " și în care s-a deplasat în județul B și a solicitat analiza cerealelor la. "AVICOLA" I (adică în circa 24 ore) sunt însă nerealiste și nu au putut fi susținute prin indicarea concretă a vreunei persoane implicate în aceste activități sau prin prezentarea vreunui înscris.
Din probele administrate și prezentate mai sus și examinate rezultă cu certitudine căinculpatul a întocmit și utilizat documente care atestau tranzacții fictive și prin aceasta a indus în eroare unitățile bancare atât la încheierea cât și pe parcursul executări contractelor.
Faptul că sumele acordate cu titlu de credit de Banca Comercială - Sucursala au fost recuperate prin executarea silită a garanțiilor constituite, este lipsit de relevanță în ceea ce privește existența infracțiunii de înșelăciune cu consecințe grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2. 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Apelantul-inculpat a mai susținut că prima instanță nu a avut în vedere expertiza efectuată în cauză pe parcursul soluționării cauzei de instanța de fond, că reprezentantul parchetului nu a făcut obiecțiuni la expertiza făcută la prima instanță și că față de faptul că s-a constata că părțile civile nu au suferit nici un prejudiciu rezultă că nu a săvârșit infracțiunea de înșelăciune.
Faptul că reprezentantul Parchetului nu a avut obiecțiuni la raportul de expertiză efectuată la prima instanță nu are nici o semnificație, deoarece procurorul poate să-și exprime un punct de vedere sau altul, dar singura îndreptățită să analizeze și să interpreteze probele administrate este instanța de judecată.
Expertiza efectuată la instanța de fond a avut ca obiectiv și să se stabilească dacă în raport de documentele ile privind situația economică a " Pin" și nivelul garanțiilor bancare s-a cauzat Băncii Comerciale - Sucursala vreun prejudiciu.
Așa cum se arăta, apelantul-inculpat a prezentat reprezentanților Băncii Comerciale - Sucursala n document numit"situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicităcreditul"în care a menționat că urmează să achiziționeze 300 tone bitum, 500 tone calcar și 200 tone nisip 03, în valoare totală de 4.308.990.000 lei, înscris absolut necesar pentru acordarea creditului, fl.76, vol.2.
De asemenea, pentru a justifica solicitarea creditului și utilizarea acestui credit, a depus la unitatea bancară contractul de sub-antrepriză pentru execuție de lucrări nr.50 bis din 01.07.2003 încheiat cu " DRUMURI" B, în valoare totală de 8.474.812.885 lei, fl.87- 97, vol.2.
Conform devizului ofertă întocmit de " PIN" și acceptat de "DRUMURI" B, care a stat la baza încheierii acestui contract, pentru a executa lucrarea, " PIN" a estimat un preț de 312.032 lei/mp cu TVA, din care costul materialelor era de 221.320 lei/mp cu TVA, deci, costul total al materiilor prime și materialelor necesare executării lucrării ar fi fost de 221.320 lei/mp x 27.160 mp = 6.011.051.200 lei.
Din acest cost total al materialelor de 6.011.051.200 lei inculpatul a prezentat situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul în care a menționat că urmează să achiziționeze din credit materii prime în valoare totală de 4.308.990.000 lei.
Din verificarea documentelor ile ale " PIN" de la înființare (aprilie 2003) și până în luna decembrie 2003, rezultă faptul că în această perioadă societatea nu a achiziționat materiale ori materii prime necesare executării acestei lucrări, astfel că, la data solicitării creditului " PIN" nu achiziționase diferența de materii prime în valoare de 1.703.061.200 lei dintre necesarul de materiale conform contractului de sub-antrepriză nr.50 bis (6.011.051.200 lei) și cel ce urma a fi acoperit din credit, așa cum a solicitat inculpatul (4.308.990.000 lei). De altfel, nici după contractarea acestui credit și până în luna august 2004 " PIN" nu a achiziționat materii prime necesare unui asemenea gen de lucrări.
Mai mult, contractul de sub-antrepriză nr.50 bisdin 01.07.2003a fost încheiat înainte ca C " PIN" să aibă în obiectul de activitate al societății astfel de activități. Astfel, abia prin actul adițional la actul constitutiv al " PIN" care a fost încheiat la data de28.07.2003la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bac ompletat obiectul de activitate cu "construcții de autostrăzi, drumuri, aerodroame și baze sportive "cod. - 4523,1118, vol.2.
Din declarația martorului, director general al "DRUMURI" B la momentul încheierii contractului de sub-antrepriză nr.50 bis din 01.07.2003, rezultă că potrivit extrasului de materiale întocmit de " PIN" și care a stat la baza încheierii contractului de credit bancar, acestei societăți îi erau necesare pentru executarea lucrării cantitatea de 39,10 tone nisip și 3422,16 kg bitum, fără a avea nevoie de de calcar. Conform acestui extras de materiale " PIN" trebuia să cumpere beton asfaltic BA 16 și nu să îl producă. a declarat că, conform extrasului de materiale, executantului " PIN" nu îi erau necesare cantitățile de 200 tone nisip și 300 tone bitum și nu avea nevoie de de calcar.
Potrivit adresei nr.235/26.01.2005, fl.428-429, vol.2, "DRUMURI" B, " PIN" dacă ar fi achiziționat și materiile prime care intră în rețeta de preparare a betonului asfaltic BA 16, ar fi avut nevoie de următoarele cantități de bitum, de calcar și nisip 03: bitum - 171,5 tone, de calcar - 230 tone, nisip 03 - 662 tone (414 mc).
Se constată astfel că, față de cantitatea de 171,5 tone bitum care i-ar fi fost necesare chiar și în această variantă, inculpatul a declarat unității bancare că îi este necesar o cantitate de 300 tone bitum, deci cu 128,5 tone mai mult; față de cantitatea de 230 tone de calcar, care îi era necesară, a declarat că va cumpăra 500 tone, deci cu 270 tone mai mult.
Martorul, ofițer de credite în cadrul, a declarat faptul că inculpatul a prezentat mai multe documente din care rezultă că efectuează lucrări de asfaltare și, pentru finalizarea acestora îi este necesară o linie de credit, respectiv pentru a achiziționa materiale prime, adică: bitum, de calcar și nisip. Aceleași aspecte au fost înscrise de ofițerul de credite și în referatul de credite nr.78/2003 din 15.12.2003, care a stat la baza aprobării creditului, și în care se menționează că: "pe care clientul o desfășoară constă în aprovizionarea cu bitum, de calcar, nisip necesare pentru executarea și finalizarea lucrării " . bituminoasă la DJ 116B km 0+000 - 4 + 000 -în suprafață de 27.160 mp, județul B".
Această "afacere" este exact obiectul contractului de sub-antrepriză pentru execuție de lucrări nr.50 bis din 01.07.2003, care, de altfel, este depus în copie la dosarul de credit împreună cu toate anexele sale.
Din cele de mai sus rezultă că inculpatul a indus în eroare prin prezentarea contractului de sub-antrepriză ca justificare a solicitării creditului și a necesarului de bunuri care urmau a fi aprovizionate din credit, care au creat convingerea unității bancare privind justa necesitate a solicitării și utilizării liniei de credit.
De altfel, chiar și în condițiile în care infracțiunea de înșelăciune în convenții nu s-ar fi comis cu ocazia încheierii contractelor de credit bancar, infracțiune de înșelăciune se săvârșește și cu ocazia executării contractului, deoarece, în conformitate cu prevederile art.215 alin.3 Cod penal, "Inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejulîncheieriisau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.
Ori, așa cum se arăta mai sus, pentru efectuarea plăților din linia de credit acordată de unitățile bancare, apelantul-inculpat a prezentat unității bancare, apelantul-inculpat a prezentat unităților bancare facturi pe care le-a falsificat, deși acestea fusese emise doar și nu puteau constitui document valabil pentru efectuarea viramentelor de unitatea bancară din linia de credit acordată.
De asemenea apelantul-inculpat a prezentat unității bancare, în original, nota de recepțienr.27/17.12.2003, fi.194, vol.2, ota de recepție nr.28/17.12.2003, fl.193, vol.2, notele de intrare - recepție nr.29 și 30 din 17.12.2003, prin care se atestă recepționarea mărfurilorînscrise în factura nr.-/17.12.2003,nr.- în valoare de 860.905.000 lei și nr.- învaloare de 599.260.000 lei, fl.594-599, vol.2, ambele din 17.12.2003,factura nr.-/17.12.2003, aceste documente fiind semnate deși - și întocmit efectiv la calculator de martorul.
Tot pentru acordarea creditului apelantul-inculpat a depus la unitatea bancară un alt document esențial pentru dovedirea existenței fizice a mărfurilor a fost un proces-verbal încheiat la data de 17.12.2003 între " PIN" și " SERV" M, prin care prima lăsa în custodie celei de-a doua următoarele produse: calcar - 481 tone, bitum-291 tone, nisip - 150 tone.
Aceste cantități de materii prime reprezintă o totalizare a mărfurilorînscrise în facturile emise de "" Tg.Ocna," " Tg.Ocna și "",mărfuri care, așa cum s-a demonstrat, nu au fost livrate niciodată.
Martorul, director general al " SERV" M, a declarat că " PIN" nu a lăsat mărfuri în custodie la " SERV" M, că procesul-verbal nu este semnat de el și că nu a avut cunoștință de încheierea acestui proces-verbal.
De asemenea, a susținut că ștampila aplicată pe acest document corespunde cu cea utilizată de societate și că semnăturile ce apar pe acest document par a fi ale șefei biroului financiar și ilei șef de la " SERV"
Martorele și au declarat faptul că nu au semnat acest proces-verbal de custodie și nu au avut cunoștință de întocmirea lui. Totodată, acestea au precizat că semnăturile de pe procesul-verbal corespund cu semnăturile lor și că, ele semnează împreună doar facturile emise de " SERV" Acestea, verificând facturile fiscale emise de " SERV" M către " PIN", au constatat că modul de aplicare a semnăturilor pe procesul-verbal de custodie corespunde cu modul în care acestea au semnat factura fiscală seria - - nr.- emisă la data de 30.09.2003 către " PIN".
În evidența ilă a " PIN" a fost identificată, în original, această factură, fl.594-595, vol.2, constatându-se o evidentă similitudine a semnăturilor reprezentanților " SERV" M și a modului de dispunere a lor și a ștampilei cu procesul-verbal de custodie cu " PIN".
Cu privire la întocmirea acestui înscris falsificat, din audierea la urmărirea penală și cercetarea judecătorească a lui -, se reține că pe parcursul discuțiilor referitoare la credit, fiind împreună cu inculpatul în biroul ofițerului de credite, acesta din urmă le-a solicitat un document din care să rezulte existența fizică a mărfurilor din cele 4 facturi, iar a afirmat că marfa se află în custodie la " SERV" M, împrejurare evident. Ofițerul de credite le-a solicitat să depună un proces-verbal de custodie între cele două firme, astfel încât a redactat la calculatorul " PIN" înscrisul, după care i 1-a înmânat lui. În continuare, acesta din urmă a încercat timp de câteva zile să obțină semnarea și ștampilarea documentului de către " SERV" M, însă nu a reușit și a încercat chiar să-1 depună nesemnat la bancă, fapt neacceptat de ofițerul de credite. Inculpatul i-a cerut din aceste motive lui - să caute în ilitate o factură emisă pentru " PIN" de către C. M, de pe care să preia semnăturile și ștampila celei din urmă firme.
Astfel, inculpatul - a folosit factura nr.- din 30.09.2003 a " SERV" M pentru a xerocopia porțiunea cu ștampila și semnăturile, pe care a transpus-o apoi cu ajutorul calculatorului pe procesul-verbal de custodie și a predat înscrisul astfel falsificat inculpatului, care 1-a depus la bancă.
Inculpatul a negat aceste aspecte în declarațiile sale, susținând că nu are cunoștință de existența acestui înscris la dosarul de credit.
Cu toate acestea, din declarațiile ofițerului de credite a rezultat că toate documentele privind justificarea utilizării creditului (facturi fiscale, note de recepție și procesul-verbal de custodie) i-au fost predate deinculpatul, singurul care avea calitatea de a reprezenta C, "PIN" în raporturile cu banca.
Din declarațiile aceluiași martor rezultă că dacă ar fi avut cunoștință de faptul că înscrisurile enumerate mai sus nu reflectau realitatea nu ar fi acordat tranșele de credit și că pentru efectuarea decontărilor se acceptă ca justificare pentru plată doar facturile fiscale, iar facturile sunt doar manifestări ale intenției de vânzare-cumpărare de bunuri și nu livrări efective.
O altă împrejurare care demonstrează că inculpatul a urmărit să se sustragă controlului bancar cu privire la utilizarea creditului oconstituie și încălcarea de către acesta a clauzei de cesiune a cash-flow-uluirezultat din activitatea desfășurată în mod curent prin contul de disponibilitățideschis la.
Din probele administrate și prezentate mai sus și examinate rezultă cu certitudine căinculpatul a întocmit și utilizat documente care atestau tranzacții fictive și prin aceasta a indus în eroare unitățile bancare atât la încheierea cât și pe parcursul executări contractelor.
Așa cum este cunoscut, infracțiunea de înșelăciune se consumă în momentul inducerii în eroare a partenerului și a producerii pagubei în patrimoniul acestuia, aspectele ulterioare privind recuperarea prejudiciului, la inițiativa inculpatului sau prin punerea în executare silită a contractelor de credit bancar, care constituie titluri executorii și executarea garanțiilor constituite pentru garantarea creditelor, putând fi avute în vedere de instanța de judecată doar la individualizarea judiciară a pedepselor și la soluționarea laturii civile a cauzei.
După susținerile apelantulu-inculpat, în condițiile în care s-au constituit garanții pentru recuperarea creditelor acordate nu poate exista infracțiunea de înșelăciune, chiar dacă unitatea bancară ar fi fost dusă în eroare prin mijloace frauduloase cu ocazia încheierii contractul de credit bancar, sau pe parcursul executării acestuia și acordarea tranșelor din linia de credit, nu ar exista infracțiunea de înșelăciune în convenții.
Desigur că și pentru aspectele prezentate mai sus, aceste susțineri sunt evident greșite.
Celelalte aspecte din raportul de expertiză-fl.70-92, referitoare la provizioanele constituite de unitatea bancară, data la care unitatea bancară avea posibilitatea să procedeze la executarea silită a garanțiilor imobiliare, operațiunile efectuate cu sume virare de bancă către terți și posibilitatea acestora de a prejudicia băncile, sunt aspecte, în raport și de cele arătate anterior, care nu au relevanță în ceea ce privește existența infracțiunii de înșelăciune cu consecințe grave în formă continuată, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu art.41 alin.2 Cod penal.
De altfel și expertul arată, așa cum este firesc, că unitățile bancare și-au recuperat sumele acordate cu titlul de credit, iar asupra încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpat, urmează a se pronunța instanța de judecată.
Apelantul-inculpat a solicitat, așa cum se arăta, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215 alin.1,2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.272 alin.2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale.
Am prezentat mai sus aspectele teoretice privind infracțiunea de înșelăciune, astfel încât acestea nu vor fi reluate.
Infracțiunea prevăzută de art.272 alin.2 din Legea nr.31/1990, are în prezent următoarea încriminare: "(1) Se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societății, care: folosește, cu rea-credință, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect;
Această infracțiune presupune încălcarea, nesocotirea atribuțiilor legate de administrarea patrimoniului în care este inclusă și folosirea necorespunzătoare a bunurilor și realizarea împrumuturilor, iar obiectul juridic, elementul material al laturii obiective și urmările produse sunt total diferite de înșelăciune, aceasta din urmă nefiind absorbită și neputând să fie înglobată în cea dintâi, cum greșit a susținut inculpatul în formularea cererii de schimbare a încadrării juridice.
Noțiunea de credit în accepțiunea art.272 alin.2 din Legea nr.31/1990 este aceea de încredere, influență, trecere de care se bucură o societate.
Creditul ca sumă de bani obținut de o societate comercială constituie un bun al acesteia și pentru folosirea lui cu rea-credință, societatea poate sesiza cu plângere organele competente.
De asemenea infracțiunea prevăzută de art.272 alin.2 din Legea nr.31/1990, este distinctă și diferită de infracțiunea prevăzută anterior abrogării de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000.
Astfel, art.10 lit.c din Legea nr.78/2000, incrimina utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, dacă fapta a fost comisă în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, legea caracterizând-o ca infracțiune asimilată celor de corupție, ceea ce nu este cazul pentru infracțiunea prevăzută de art.272 din Legea nr.31/1990.
Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzută de art. 10 lit.c din Legea nr.78/2000 îl formează relațiile sociale care asigură normala desfășurare a sistemului de creditare bancară.
Prin această incriminare se urmărește îngrădirea operațiunilor de deturnare a creditului care generează lezarea gravă a funcțiilor acestuia.
Infracțiunea prevăzută de art. 10 lit.c presupunea în plan obiectiv existența ca cerință esențială a utilizării creditului în alt scop decât cel pentru care a fost acordat, iar din punct de vedere subiectiv se definește prin intenția calificată de scop.
Pentru existența acestei infracțiuni este necesar ca acordarea creditului să fie esențialmente dependentă de folosirea acestora în scopurile anume prevăzute de lege, normele de creditare sau convenția încheiată, ceea ce nu este însă specific și infracțiunea prevăzută de art.272 din Legea nr.31/1991.
Ori, din contractele de creditare rezultă că liniile de creditare au fost deschise și tranșele acordate numai condiționat de utilizarea lor în anumite scopuri, care nu au fost însă respectate ulterior.
Aceste elemente diferențiază aceste infracțiuni și obligă la reținerea infracțiunii prevăzută de art.10 lit."c" din Legea nr.78/2000 ca infracțiune asimilată infracțiunii de corupție, distinctă și diferită de cea prevăzută de art.272 din Legea nr.31/1990.
Pentru aceste aspecte Curtea constată că nu se impune schimbarea încadrării juridice în sensul celor solicitate de apelantul-inculpat.
Din probele administrate rezultă, cu adevărat, că apelantul-inculpat a folosit sumele acordate cu titlul de credit de unitățile bancare în interes personal și în cauză ar fi întrunite și elementele constitutive și ale infracțiunii prevăzută de art.272 alin.2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale și s-ar impune angajarea răspunderii penale și pentru această infracțiune, cu deosebire față și de faptul că a fost abrogat art.10 lit.c din Legea nr.78/2000, referitor la nerespectarea destinației creditelor bancare, dar apelul parchetului nu vizează acest aspect.
Apoi, trebuie observat că prin sentința penală nr.465/D din data de 29.09.2006, pronunțată de Tribunalul Bacău, care a fost casată cu trimiterea pentru rejudecare la prima instanță prin decizia penală nr.76 din data de 27.03.2007 a Curții de APEL BACĂU apelantul - inculpat nu a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.272 alin.2 din Legea nr.31/1990, sesizarea fiind făcută prin descrierea infracțiunii în partea expozitivă a rechizitorului, iar hotărârea primei instanțe în primul ciclu procesual a fost apelată doar de inculpat, astfel încât, având în vedere și prevederile art.372 Cod procedură penală, care consacră principiulnon refromatio in pejus,nu se poate agrava situația inculpatului în propria cale de atac.
Dar acest lucru nu ar fi avut nici o relevanță cu privire la existența și condamnarea apelantului - inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Infracțiunea prevăzută de art.272 alin.2 din Legea nr.31/1990 s-a consumat după consumarea infracțiunii de înșelăciune în dauna unității bancare.
Apelantul-inculpat a mai solicitat a se dispune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea continuată de înșelăciune cu consecințe grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea de înșelăciune în convenții, prevăzută de art.215 alin.1, 2 și 3 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cerând a se deduce suma de 1.345.000.000 lei virată către "" și sumei de 348.000.000 lei virata către " ", făcând trimitere la legalitatea dovedirii restituirii sumelor virate, deoarece nu sunt înscrisuri care să facă dovada că au fost restituite aceste sume.
Așa cum se arăta, inculpatul a întocmit și utilizat documente care atestau tranzacții fictive și prin aceasta a indus în eroare unitățile bancare atât la încheierea cât și pe parcursul executări contractelor și că infracțiunea de înșelăciune se consumă în momentul inducerii în eroare a partenerului și a producerii pagubei în patrimoniul acestuia.
Faptul că ulterior consumării infracțiunii de înșelăciune cu consecințe grave în formă continuată sumele nu au mai fost restituite de societățile cărora li s-au virat sumele din creditele bancare obținute prin comiterea infracțiunii de înșelăciune, este lipsit de relevanță juridică cu privire la încadrarea juridică a infracțiunii de înșelăciune în formă cu consecințe grave săvârșită de apelantul-inculpat.
Susținerile apelantului-inculpat putând constitui temeiul unei acțiuni civile, desigur cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la prescrierea dreptului la acțiune.
În ceea ce privește apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, așa cu se arăta, acesta este fondat pentru următoarele considerente.
În primul rând Curtea va examina solicitarea de a se înlătura circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.b și c Cod penal și, pe cale de consecință a dispozițiilor art.76 alin.2 Cod penal și, evident, coborârea pedepselor principale aplicate apelantului-inculpat.
Prin sentința penală nr.465/D din data de 29.09.2006, pronunțată de Tribunalul Bacău, s-a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
a) înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41.alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. b și c Cod penal și art.76 alin 2 Cod penal, la pedeapsa principală de 5 (cinci) ani și 4 (patru) luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complimentara a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b și c Cod penal;
b) fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art.290, cu referire la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 74 lit.b si c Cod penal și art.76 lit.e Cod penal, la pedeapsa principală de 2 (două) luni închisoare;
c) instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 25 Cod penal, raportat la art.290 Cod penal, cu referire la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.74 lit. b și Cod penal și art.76 lit.e Cod penal, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare și;
d) uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.74 lit. b și c Cod penal și art.76 lit.e Cod penal, la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare;
e) utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, prevăzută de art.10 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.b și c și art.76 liz.b Cod penal, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complimentara a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b și c Cod penal;
În temeiul art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, s-a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea și executarea de acesta a pedepsei nchisorii în cuantum de 5 (cinci) ani închisoare și 1 (un) an pedeapsa complimentara a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b și c Cod penal.
Așa cum rezultă din cele de mai sus, prima instanță, în primul ciclu procesual, a reținut în favoarea apelantului-inculpat circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit. b și c Cod penal și a coborât pedepsele aplicate acestuia pentru toate infracțiunile reținute în sarcina inculpatului sub minimul special prevăzut de lege pentru fiecare infracțiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel doar inculpatul și prin decizia penală nr.76 din data de 27.03.2007, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU, a fost desființată sentința de condamnare a inculpatului și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe - Tribunalul Bacău.
Unul dintre principiile de bază ale procesului penal român este și cel al neagravării situației în propria cale de atac -non reformațio in pejus, principiul prevăzut și de art.372 Cod procedură penală.
Acest principiu este obligatoriu atât pentru instanța de control judiciar în soluționarea căilor de atac, cât și instanței de trimitere, în condițiile desființării sau casării cu trimitere spre rejudecare.
Ori, în acest condiții, reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului și coborârea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite, s-a făcută corect de instanța de trimitere, iar apelul Parchetului privind înlăturarea circumstanțelor atenuante este greșit.
Sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunea continuată de înșelăciune cu consecințe grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, la stabilirea pedepselor instanța trebuie să se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În raport de aceste aspecte, multitudinea actelor materiale comise, prejudiciul creat, în suma de 9.147.000.000 ROL (chiar dacă a fost recuperat), de caracterul continuat al infracțiunii, de prevederile art.42 Cod penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracțiune 10-20 de ani închisoare, Curtea constată că, cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea continuată de înșelăciune cu consecințe grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, este mult prea mic și se impunea aplicarea unei pedepse principale mai aspre, deoarece numai astfel se poate atinge scopul coercitiv și educativ al pedepsei, așa cum se regăsește în reglementarea prevăzută de art.52 Cod penal.
Prima instanță a dispus prin sentința penală apelată, în temeiul art.30 din Legea nr.78/2000, comunicarea hotărârii de condamnare după rămânerea definitivă a acesteia la Registrul Comerțului și la Fiscal.
Art.30 din Legea nr.78/2000 are următorul conținut:"Hotărârea judecătorească definitivă de condamnare sau de achitare se poate publica în ziarele centrale sau, după caz, locale, menționate în hotărâre."
Desigur că aceste dispoziții legale sunt aplicabile doar pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr.78/2000.
Ori, prin sentința penală apelată inculpatul nu a fost condamnat pentru niciuna dintre infracțiunile prevăzute de această lege, deoarece, ca urmare a modificării acestui act normativ, s-a dispus, potrivit art.334 Cod procedură penală, din art.10 lit. c din Legea nr.78/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal, art. 215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art. 290 Cod penal, raportat la art.17 lit. din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal, raportat la art.290 Cod penal, cu referire la art.17 lit. c din Legea nr.78/2000 și art. 291 Cod penal, cu referire la art.17 lit. c din Legea nr.78/2000, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, în infracțiunile prevăzute de: art.10 lit. c din Legea nr.78/2000, cu art. 41 alin.2 Cod penal, art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41.alin.2 Cod penal, art. 290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal, raportat la art.290 Cod penal și art.291 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal și, în temeiul art.11 pct.1 lit.a Cod procedură penală, cu art.10 lit.b Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de utilizarea a creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, prevăzută de art.10 lit. c din Legea nr.78/2000, cu art. 41 alin.2 Cod penal.
Greșită este și dispoziția comunicării hotărârii și la fiscal, deoarece, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.75 din 30 august 2001 privind organizarea și funcționarea ui fiscal, republicată și Hotărârea Guvernului nr.31 din 16 ianuarie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicareaOrdonanței Guvernului nr.75/2001privind organizarea și funcționarea ui fiscal, infracțiunile pentru care a fost condamnat apelantul-inculpat nu fac parte dintre cele prevăzute de acest normative pentru care se face comunicarea la fiscal.
Însă, având în vedere prevederile art.7 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului, se va dispune comunicarea copiei legalizate de pe hotărârea de condamnare a inculpatului la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău în vederea efectuării înregistrărilor potrivit art.21 lit.g și art.22 din această lege.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, va fi admis apelul declarat de Ministerul Public - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit. b și c Cod penal și art.76 alin.2 Cod penal, a aplicării dispozițiilor art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, al pedepsei principale rezultante și al aplicării art.30 din Legea nr.78/2000.
Va fi desființată sentința penală apelată sub aceste aspecte, se va reține cauza spre rejudecare și în fond;
Curtea va proceda la repunerea în individualitatea ei a pedepsei de executat aplicată de prima instanță de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, în pedepsele:
a) 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit. b și c Cod penal și art.76 alin.2 Cod penal;
b) 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.b și c și art.76 lit.e Cod penal;
c) 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.25, raportat la art.290 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.b și c și art.76 lit.e Cod penal;
d) 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.b și c și art.76 lit.e Cod penal;
Se proceda la majorarea cuantumului pedepsei principale aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit. b și c Cod penal și art.76 alin.2 Cod penal, de la 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare, la 5 (cinci) ani închisoare.
Deoarece infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite de inculpat până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru vreuna dintre ele, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, se va proceda la contopirea pedepselor principale aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, inculpatul urmând să execute5 (cinci) ani închisoare pedeapsă principală și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal.
Se va înlătura aplicarea în cauză a dispozițiilor art.30 din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost reținute de prima instanță.
În baza art.7 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului, se va dispune comunicarea copiei legalizate de pe hotărârea de condamnare a inculpatului la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău în vederea efectuării înregistrărilor potrivit art.21 lit.g și art.22 din această lege.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul parchetului vor fi lăsate în sarcina statului.
În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat împotriva aceleași sentințe penale.
Se va constata că apelantul-inculpat a fost asistat de apărător ales.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de Ministerul Public - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău împotriva sentinței penale nr.149/D din data de 13.03.2008, cu privire la cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3, 4 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit. b și c Cod penal și art.76 alin.2 Cod penal, a aplicării dispozițiilor art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, al pedepsei principale rezultante și al aplicării art.30 din Legea nr.78/2000.
Desființează sentința penală apelată sub aceste aspecte, reține cauza spre rejudecare și în fond;
Repune în individualitatea ei pedeapsa de executat aplicată de prima instanță de 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, în pedepsele:
a) 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit. b și c Cod penal și art.76 alin.2 Cod penal;
b) 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.b și c și art.76 lit.e Cod penal;
c) 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.25, raportat la art.290 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.b și c și art.76 lit.e Cod penal;
d) 2 (două) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.74 lit.b și c și art.76 lit.e Cod penal;
Majorează cuantumul pedepsei principale aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit. b și c Cod penal și art.76 alin.2 Cod penal, de la 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare, la 5 (cinci) ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, dispune contopirea pedepselor principale aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea,cea de 5 (cinci) ani închisoare.
Pedeapsă de executat - 5 (cinci) ani închisoare pedeapsă principală și 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal.
Înlătură aplicarea în cauză a dispozițiilor art.30 din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost reținute de prima instanță.
În baza art.7 din Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului, dispune comunicarea copiei legalizate de pe hotărârea de condamnare a inculpatului la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău în vederea efectuării înregistrărilor potrivit art.21 lit.g și art.22 din această lege.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul parchetului rămân în sarcina statului.
II. În baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat împotriva aceleași sentințe penale.
Constată că apelantul-inculpat a fost asistat de apărător ales.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul-inculpat să plătească statului suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru apelantul-inculpat și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.noiembrie.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
---
Red.
Red.dec.
03.12.2008
Ex.3
Președinte:Valerica Niculina GrosuJudecători:Valerica Niculina Grosu, Dumitru Pocovnicu