Infracțiuni la alte legi speciale. Decizia 661/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(450/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.661/
Ședința publică de la 30 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Miranceaă
JUDECĂTOR 3: Iuliana Ciolcă
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul,împotriva deciziei penale nr.10A/29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16 aprilie 2009, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie penală, dată la care Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23 aprilie 2009 și 30 aprilie 2009, când a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.268 din 11.09.2008 a Judecătoriei Alexandria, inculpatul u a fost condamnat la o lună închisoare în baza art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.74 și 76 Cod penal.
În baza art.81 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și luni reprezentând termen de încercare potrivit at.82 Cod penal.
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a,b,c Cod penal în condițiile art.71 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei.
A luat act că prejudiciul a fost achitat integral.
Instanța de fond a reținut în esență că în anul 2004, SC SRL nu a înregistrat în evidențele contabile facturi fiscale reprezentând contravaloarea de 39.760 kg de panificație, cumpărat de la SC SA, precum și alte cantități de provenite de la persoane fizice, sustrăgându-se de la plata impozitului și a taxei pe valoarea adăugată.
Partea vătămată Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor T s-a constituit parte civilă cu suma de 989 lei reprezentând 311 lei impozit, 237 lei TVA și 441 lei dobânzi și penalități.
S-a apreciat că faptele inculpatului care în calitate de administrator al SC SRL A în perioada septembrie - decembrie 2004 nu a înregistrat în mod repetat în contabilitatea firmei aprovizionarea cu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.74-76 Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere prevederile art.71 Cod penal, gravitatea faptelor și circumstanțele personale ale inculpatului.
S-a ținut cont că prin chitanțele nr.- și - din 8.09.2008 inculpatul a făcut dovada achitării prejudiciului.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul, inculpatul și partea civilă.
În motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandriaa arătat că în mod greșit inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL la plata sumei de 700 lei cheltuieli de judecată statului, când în mod corect ar fi trebuit obligat doar inculpatul, potrivit art.191 alin.3 Cod procedură penală.
S-a constatat de către instanța de apel că art.191 alin.3 Cod procedură penală arată că inculpatul este obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la cheltuieli judiciare doar în măsura în care sunt obligați în solidar și la despăgubiri.
În această situație, în mod greșit inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la cheltuieli judiciare statului, astfel că este întemeiat apelul Parchetului.
Partea civilă ANAF - DGFP Tas olicitat în apel ca inculpatul să fie obligat la penalități și dobânzi până la data de 11.01.2008, când s-au constituit parte civilă în cauză.
Apelantul inculpat a solicitat achitarea arătând că a fost condamnat pe nedrept și se impunea aplicarea art.10 lit.c Cod procedură penală.
Cu privire la apelul părții civile s-a constatat că nu este întemeiată critica acesteia deoarece instanța de fond i-a acordat suma pe care a solicitat-o ca despăgubire, iar dacă mai avea și alte pretenții, avea obligația să le menționeze.
Referitor la apelul inculpatului, a constatat că instanța de fond a reținut în mod justificat vinovăția acestuia, dovedită cu probele administrate în faza de urmărire penală, actele de control ale DGFP T, facturi și chitanțe fiscale dar și prin faptul că inculpatul a achitat prejudiciul.
Prin decizia penală nr.10/A din 29.01.2009 Tribunalul Teleormana admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria, a desființat în parte sentința penală și a înlăturat dispoziția privind obligarea în solidar a inculpatului și părții responsabile civilmente la cheltuieli judiciare statului de 700 lei, obligând doar inculpatul la plata acestor cheltuieli.
A respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și partea civilă DGFP T, pe care le-a obligat la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul care a solicitat achitarea, arătând că se consideră nevinovat.
În motivele scrise depuse la dosar, recurentul a arătat că nu i-a cunoscut pe reprezentanții SC și nu a avut nicio relație cu aceștia, facturile au fost eliberate pe numele martorului Jiganie G iar facturile și nu puteau fi înregistrate în societate, acesta era gestionar la societate și el avea obligație să predea documentele la contabilitate.
De asemenea recurentul a mai arătat că nu se ocupa cu facturile sau borderourile de achiziție de, iar în perioada iulie - decembrie 2004 fost în convalescență din cauza unui accident de circulație, nu a făcut direct nicio achiziție de de la persoanele fizice.
Analizând recursul declarat de către inculpat în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, Curtea constată că este întemeiat și îl va admite în baza art.38515pct.2 lit.b Cod procedură penală, va casa hotărârile recurate și în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală va achita pe inculpat.
Caracterizarea unei fapte ca infracțiune impune cercetarea pe lângă aspectele obiective ale acesteia și a poziției psihice a făptuitorului, rezultând din atitudinea conștiinței și voinței față de săvârșirea faptei și a urmărilor acesteia.
Din hotărârile recurate și din actele dosarului rezultă că inculpatul în calitate de administrator la SC a fost acuzat că în perioada septembrie - decembrie 2004 nu a înregistrat în contabilitate mai multe facturi, respectiv pentru facturi de la SC SA și mai multe achiziții de de la persoane fizice.
În urma acestor fapte, partea vătămată DGFP T s-a constituit parte civilă cu suma de 989 lei, sumă ce a fost achitată de inculpat.
Față de prejudiciul foarte mic, respectiv 989 lei, din care impozitul pe profit este de 311 lei, ținând cont și de rulajul de produse și de circuitul financiar de la societatea unde lucra inculpatul, este greu de crezut că acesta ar fi avut interesul să comită această infracțiune de evaziune, să își asume un risc foarte mare, practic fără nici un beneficiu. În această situație apare ca fiind credibilă susținerea inculpatului că facturile nu au putut fi înregistrate deoarece au fost emise pe numele martorului Jiganie G, care lucra ca gestionar la societatea comercială și care avea obligația să le predea la contabilitate.
Trebuie avut în vedere că inculpatul a achitat prejudiciul de 989 lei, ceea ce arată că a fost de bună-credință și nu a urmărit să se sustragă de la plata obligațiilor către stat.
Este clar că inculpatul nu avea nici un interes să nu înregistreze facturile și deci nu a avut nici intenția de a comite infracțiunea de evaziune fiscală.
În această situație, Curtea constată că faptei îi lipsește latura subiectivă, respectiv inculpatul nu a acționat cu intenția de a sustrage de la impozitare anumite bunuri, deoarece nu ar fi avut nici un interes.
Faptele trebuie primite în contextul în care societatea își desfășura activitatea, respectiv achiziționarea de de la societăți agricole și de la persoane fizice, unde în general este mai dificil de a ține o evidență clară.
Nu s-a făcut nici dovada că martorul Jiganie G, care lucra ca gestionar la societate, i-ar fi înmânat facturile inculpatului și având în vedere cantitățile de cumpărate și rulate este plauzibilă și ipoteza că inculpatul nu putea să verifice toate intrările de produse cumpărate.
În concluzie, Curtea va admite apelul, va casa hotărârile recurate și va achita pe inculpat în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală.
Se va constata că inculpatul a achitat prejudiciul către partea civilă.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.10A din 29.01.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman și a sentinței penale nr.268 din 11.09.2009 a Judecătoriei Alexandria.
Casează decizia penală nr.10/A din 29.01.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman și sentința penală nr.268 din 11.09.2009 a Judecătoriei Alexandria și rejudecând, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală achită pe inculpat, sub aspectul infracțiunii prev.de art.9 alin.1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Constată că inculpatul a achitat prejudiciul către partea civilă.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 30 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex. 20.05.2009
- jud.;
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Dumitru Miranceaă, Iuliana Ciolcă
