Infracțiuni la legea cecului (legea nr. 59/1934). Decizia 248/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 59/1934 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚĂ DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 248
Ședința publică de la 26 martie 2008
PREȘEDINTE: Constantin Iriza Aurel Ilie vicePREȘEDINTE: Constantin Iriza Aurel Ilie
- - - - președinte Secție Penală
- - - - JUDECĂTOR 2: Carmen Tomescu
Grefier: -
.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate în încheierea de ședință din 12 martie 2008 ce face parte integrantă din prezenta hotărâre împreună cu încheierea din 19 martie 2008 când pronunțarea a fost amânată, privind judecarea recursului declarat de partea civilă - SA G împotriva nr. 267 din 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- privind pe inculpatul.
La apelul nominal făcut în ședință publică, cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.
CURTEA
Asupra recursului penal de față.
Constată că, prin 467 din 23 mai 2007pronunțată de Judecătoria Slatina în dosar nr- s-au dispus următoarele:
În baza art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/1934, cu aplic. art. 41 alin. 2 condamnă pe inculpatul fiul lui si, născut la 21.01.1977 in mun S, jud O, cetățean român, studii 12 clase, căsătorit, 2 copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, administrator la - Trans SRL, domiciliat in S,-, -. A,. 26, jud O CNP -, la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
In baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani si 6 luni reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 Cod penal.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83, 84 Cod penal in condițiile art. 359 Cod procedură penală.
Respinge cererile de despăgubiri civile formulate de G cu sediul in G,- bis, jud G si, cu sediul in comuna, Centura P jud P, ca neîntemeiate.
Obligă inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
În fapt prima instanță a reținut următoarele:
La data de 5.08.2005 si 10.08.2005 martorul având împuternicire din partea inculpatului s-a deplasat in municipiul G cu 2 comenzi pentru achiziționarea de pofile zincate de la - SA
La datele sus menționate au fost încheiate contractele de vânzare cumpărare nr. 5355/2005, 5360/2005, in care era specificata dimensiunea pofilelor si faptul ca plata urma sa se facă cu file cec.
Cu facturile fiscale seria - nr. -/5.08.2005 si - nr. -/10.08.2005 au fost achiziționate profile zincate de către - Trans SRL de la - SA
Pe contractele încheiate intre cele doua societăți s-a făcut mențiunea ca "se va lăsa fila cec".
Pentru ridicarea mărfurilor menționate in facturi inculpatul a semnat si stampilat 2 file cec având seria - nr. - pentru suma de 47.571,63 lei si seria - nr. - pentru suma de 47.209,68 lei, filele cec fiind emise fără a fi completate celelalte rubrici (aspect ce rezulta din expertiza grafica întocmita in cauza).
Introduse in circuitul bancar pentru decontare cele doua file cec emise de inculpatul au fost refuzate la plata întrucât societatea inculpatului - Trans SRL fusese declarata in interdicție bancara de a emite cecuri in perioada 24.08.2005-07.09.2006.
Se constata așadar ca in momentul emiterii filelor cec societatea inculpatului nu se afla in interdicție bancara.
Stabilindu-se ca inculpatul a emis cele doua file cec către - SA G s-a reținut in sarcina sa ca nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, fapta inculpatului de a emite un cec fără a avea disponibil la tras întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev de art 84 pct 2 din legea nr. 59/1934.
In urma verificărilor efectuate de organele de politie s-a mai stabilit ca inculpatul i-a înmânat martorului comanda nr. 228/2005 pentru ca acesta sa ridice carton bitumat de la - SA.
Având comanda sus menționata martorul a achiziționat de la - SA marfa in suma de 16.969,40 lei conform facturii - si a dispoziției de livrare nr. 1261/22.08.2005.
Pentru a garanta efectuarea plătii mărfii achiziționate inculpatul a semnat si stampilat fila cec seria - nr. -, fila cec lăsata la - SA de către martorul.
Fila cec lăsata de inculpat a fost refuzata la plata din lisa de disponibil in cont.
Pentru reținerea acestor aspecte au fost avute în vedere probele administrate în cauză, respectiv: plângerile - SA G și - SA, filele cec refuzate la plată, declarații de martori, raport de expertiză criminalistică grafologică, declarațiile inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei prima instanță a arătat că are în vedere criteriile prev. de art. 72 dar Cod Penal și faptul că inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de judecată.
Prima instanță a constatat că, pe parcursul judecării cauzei, - SA G s-a constituit parte civilă cu suma de 94.781,31 lei reprezentând c/val mărfurilor vândute către - Trans SRL și neachitate iar - SA
Cererea de despăgubiri a fost însă respinsă întrucât instanța a constatat că infracțiunea comisă de inculpat este una de pericol și nu de rezultat.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel d e către inculpat și partea civilă - SA.
În apelul părții civile sentința a fost criticată atât sub aspectul laturii penale cât și civile. S-a arătat în esență faptul că infracțiunii i s-a dat o încadrare juridică greșită întrucât inculpatul a comis o infracțiune de înșelăciune și că acesta trebuia obligat și la plata de despăgubiri reprezentând c/val mărfii cumpărate.
Prin nr. 267 din 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- s-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpat și s-a respins ca nefondat apelul părții civile.
Instanța de apel a arătat că filele cec au fost lăsate drept garanție, că nu s-a dorit efectuarea plății în acest mod și ca atare încadrarea juridică dată faptei este una corectă.
S-a arătat că societățile ce au vândut marfă nu au fost induse în eroare atunci când martorul le-a predat filele cec.
Pe cale de consecință s-a apreciat că și latura civilă a fost corect rezolvată întrucât infracțiunea comisă de inculpat este una de pericol social și nu de rezultat iar pentru recuperarea pagubei societatea are posibilitatea formulării unei acțiuni în fața instanței civile.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs partea civilă - SA
Din motivele scrise de recurs rezultă faptul că partea civilă critică însă atât decizia instanței de apel cât și sentința primei instanțe.
Recurenta parte civilă a arătat, în esență, că ambele hotărâri sunt nelegale și netemeinice.
În motivarea recursului s-a arătat că încadrarea juridică corectă era aceea de înșelăciune și nu de infracțiune la legea cecului. În acest sens se arată că probele administrate în cauză converg spre ideea că intenția inculpatului a fost aceea de a înșela și se menționează în acest sens faptul că inculpatul a vândut imediat marfa sub prețul de achiziție și după aceea a dispărut din țară.
S-a menționat că înșelăciunea există chiar dacă fila cec a fost lăsată în alb și a fost completată ulterior și introdusă în bancă.
Se invocă apoi disp. art. 3859al. 1 pct. 9 și 10 în temeiul cărora se solicită o casare cu trimitere la rejudecare, către instanța de apel, întrucât aceasta nu s-a pronunțat asupra cererii de schimbare a încadrării juridice.
Se arată de asemeni că pedeapsa aplicată inculpatului nu a fost corect individualizată în raport de circumstanțele cauzei și nu s-a ținut cont de atitudinea nesinceră a inculpatului și de faptul că s-a sustras cercetărilor părăsind țara.
În fine se arată că latura civilă nu a fost corect soluționată întrucât inculpatul prin fapta sa a produs un prejudiciu și se impunea obligarea acestuia la repararea lui.
Analizând recursul formulat în raport cu actele dosarului, avându-se în vedere și concluziile orale, consemnate în încheierea din 12 martie 2008, instanța constată următoarele:
În ceea ce privește calitatea procesuală a recurentei se reține că, potrivit art. 15 al. 1 persoana C.P.P. vătămată se poate constitui parte civilă într-o cauză penală, contra inculpatului și a părții responsabile civilmente (dacă este cazul).
În speța de față sesizarea organelor de urmărire penală s-a făcut de - SA și de cealaltă societate comercială întrucât aceste persoane juridice nu au putut să își mai încaseze c/val mărfurilor livrate inculpatului.
Sesizarea societăților comerciale a fost făcută avându-se în vedere infracțiunea de înșelăciune însă organul de urmărire penală - și mai apoi instanța de judecată - au apreciat că nu este vorba de o înșelăciune ci de infracțiuni la legea cecului.
Considerând totuși că fapta i-a produs un prejudiciu, - SA s-a constituit parte civilă la instanța de fond și, nemulțumită fiind de soluția primei instanțe, a exercitat căile ordinare de atac, apelul și recursul.
Posibilitatea pentru - SA de a exercita aceste căi de atac este dată de disp. art. 362 al. 1 lit. f și art. 3852din C.P.P. interpretarea cărora rezultă că pot declara apel/recurs orice persoane ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-un act sau o măsură a instanței.
Rezultă așadar că apelul/recursul poate fi declarat de orice persoană iar instanța sesizată cu rezolvarea căii de atac respective este în măsură să aprecieze dacă este vorba sau nu de un interes legitim și dacă acesta a fost sau nu afectat.
Întrucât, așa cum s-a arătat anterior, - SA a criticat în permanență alegerea organelor judiciare de a califica faptele inculpatului ca infracțiuni la legea cecului - și a apreciat că este înșelăciune deoarece inculpatul nu i-a plătit marfa cumpărată - este evident că - SA are un interes legitim și acționează în sensul apărării acestuia.
În concluzie, - SA avea calitate de a declara atât apel cât și recurs în cauza de față.
Deși curtea recunoaște că - SA are un interes legitim, se constată totuși că recursul său este nefondat.
Înainte de a arăta argumentele ce justifică o asemenea concluzie se impune să facem unele precizări.
Astfel, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor susținând că discutase cu nașul său de cununie despre vânzarea - Trans SRL dar că i s-a spus că pentru a se putea face vânzarea va trebui să aibă un carnet de cecuri.
Inculpatul a susținut că a luat de la bancă un carnet de cecuri și că l-a predat, împreună cu toate actele societății și ștampila, nașului său de cununie și că nu cunoaște ce a făcut acesta cu cecurile respective; inculpatul a negat așadar că l-ar fi trimis pe să cumpere marfă cu acele file cec completate în alb.
Martorul susține însă contrariul și anume că cel care l-a trimis la G pentru a cumpăra marfă este inculpatul și că a fost ales el, martorul, pentru că mai avusese afaceri de acest gen. Martorul a arătat că inculpatul i-a dat împuternicire, comandă și file cec ștampilate în alb pentru că nu se știa dacă va găsi marfă și la ce valoare.
Deși există și probe din care rezultă că, într-adevăr, inculpatul efectuase unele demersuri pentru înstrăinarea societății, din celelalte probe administrate în cauză ( a se vedea de ex. declarația martorului - ) organul de urmărire penală și prima instanță au reținut că aspectele relatate de martorul sunt adevărate și nu cele expuse de inculpat.
Ca atare s-a reținut că inculpatul l-a trimis pe să cumpere marfă și i-a dat acele file cec ștampilate în alb și nu că, în complicitate cu nașul de cununie al inculpatului, ar fi desfășurat manopere dolosive pentru a intra în posesia filelor cec de la inculpat și a le folosi.
Inculpatul a declarat apel împotriva sentinței primei instanțe dar apoi și l-a retras, starea de fapt reținută fiind astfel consolidată.
Ca atare, instanța va pleca de la starea de fapt prezentată de prima instanță ca o stare de fapt certă, nediscutabilă.
Susținerea recurentei - SA în sensul că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului ar fi greșită, este neîntemeiată.
Astfel, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați în cauză, s-a prezentat la sediul părții civile având asupra sa file cec semnate și ștampilate în alb fiind cert dovedit faptul că celelalte rubrici ale cecului erau necompletate.
Cele două contracte încheiate de inculpat cu partea civilă recurentă ( filele 131, 132 dosar urmărire penală ) poartă mențiunea că plata se va face cu filă cec dar nu este menționat expres faptul că ar fi vorba despre aceste două cecuri.
Dacă s-ar fi dorit ca plata să se facă cu aceste două file cec - acceptând ideea că inițial au fost date în alb pentru că nu se știa exact valoarea mării ce se va cumpăra - ele ar fi fost completate de sau de reprezentanții - SA la data încheierii contractelor când c/val mărfii cumpărate era deja stabilită; probabil că nu ar fi fost completată data, dar ar fi fost completată cel puțin rubrica ce indica suma.
Ori, reprezentanții părții civile, acceptând filele cec lăsate în alb au acceptat indirect faptul că filele sunt lăsate drept garanțieîntrucât plata putea fi făcută cu oricare altă filă cec din moment ce în contract nu era trecut nici un număr și nici o serie de cec.În același timp se poate spune și că au acceptat implicit posibilitatea ca, la data scadenței societatea inculpatului să nu aibă disponibil în cont dar au sperat că totuși acesta va face alimentarea conturilor sale astfel încât orice plată - indiferent că e făcută prin acele file cec sau prin altele - să fie onorată.
Diferența între infracțiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 și infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 al. 4 constă Cod Penal tocmai în faptul că la înșelăciune cecul este de regulă completat cu toate datele iar părții vătămate i se creează și întreține impresia că societatea cumpărătoare este solvabilă și că dispune în acel moment de lichiditățile necesare iar plata se face prin acel instrument eliberat și nu prin altul.
Împrejurarea că inculpatul a vândut marfa sub prețul de achiziție nu denotă neapărat intenția de înșelăciune întrucât acesta putea avea alte obligații față de cumpărătorii săi.
Instanța constată ca neîntemeiată și critica privind nepronunțarea instanței de apel asupra cererii de schimbare a încadrării juridice întrucât problema încadrării juridice a faptei comise de inculpat a constituit de fapt unul din motivele de apel.
Instanța de apel a analizat acest motiv și l-a găsit neîntemeiat respingând apelul ca atare. Prin urmare nu mai era necesară o mențiune expresă în dispozitiv în sensul că se respinge cererea de schimbare a încadrării juridice.
Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului instanța constată că aceasta a fost corect individualizată.
Împrejurarea că inculpatul nu s-a prezentat la judecarea cauzei - dar a dat declarații la organele de urmărire penală - nu este de natură a conduce la ideea că se sustrage cercetărilor întrucât potrivit legii prezența nu este obligatorie și poate fi reprezentat de apărători. Inculpatul și-a angajat avocați la instanța de fond și la instanța de apel - deși apărarea nu era obligatorie - ceea ce denotă că nu intenționează să se sustragă judecății ci dimpotrivă, să se apere.
În fine, privitor la latura civilă a cauzei se reține că în mod corect instanța de fond și instanța de apel nu au acordat despăgubiri infracțiunea fiind una de pericol social și nu de rezultat.
Este adevărat că - SA are un prejudiciu dar acesta nu este rezultatul strict al faptei sancționabile penal a inculpatului - emiterea unei file cec care nu conținea toate elementele cerute de lege - ci pur și simplu al neefectuării plății mărfii la termenul stabilit.
Ori, neplata mărfii cumpărate, la termenul stipulat în contract, nu poate da naștere decât unui litigiu de natură civilă sau comercială, după caz.
Față de toate aceste considerente instanța în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b va C.P.P. respinge recursul formulat ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de partea civilă - SA G împotriva nr. 267 din 12 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr- privind pe inculpatul ca nefondat.
Obligă recurenta la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 martie 2008.
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud.
2 ex.
16 mai 2008.
26 martie 2008
- G va urmări și încasa de la partea civilă - SA suma de 200 lei cheltuieli judiciare statului.
- S va urmări și încasa de la inculpatul suma de 700 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Constantin Iriza Aurel IlieJudecători:Constantin Iriza Aurel Ilie, Carmen Tomescu
