Infracțiuni la legea cecului (legea nr. 59/1934). Decizia 619/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 619/2009
Ședința publică de la 15 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă
JUDECĂTOR 3: Maria Covaciu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva deciziei penale nr. 100/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul intimat asistat de avocat ales G, lipsă fiind partea civilă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care față de dispozițiile art. 385/14 alin.1/1 pr.penală instanța a procedat la ascultarea inculpatului intimat, declarația acestuia fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosarul cauzei.
Reprezentanta parchetului în susținerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiua solicitat:
- casarea deciziei penale atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel față de împrejurarea că în speță există o contradicție între considerentele hotărârii atacate și dispozitivul acesteia. A precizat că în considerentele hotărârii, în mod tangențial, s-a făcut referire la infracțiunea de înșelăciune, soluția de achitare s-a fundamentat pe disp. art. 10 lit.a pr.penală;
- în susținerea motivelor scrise, reprezentanta parchetului a precizat că achitarea inculpatului este nelegală și netemeinică în raport de prevederile speciale din legea cecului, cecul transmis nu conține decât ștampila și semnătura persoanei emitente. Această posibilitate a fost discutată de cei doi parteneri de afaceri și astfel nu se poate reține că a fost emis pentru a reprezenta o garanție. Infracțiunea de emitere de filă cec fără a avea completate toate rubricile există, astfel că soluția de achitare este greșită și se impune menținerea soluției de condamnare pronunțată de instanța de fond.
Avocatul ales al inculpatului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei penale atacate precizând că în mod corect s-a reținut că nu există infracțiune. A precizat că relațiile dintre inculpat și partea vătămată sunt vechi, inițial s-au înțeles ca fila cec să fie lăsată ca o garanție și nu poate fi reținută ca faptă în sarcina inculpatului.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat menținerea soluției pronunțată de Tribunalul Sibiu. A precizat că a avut o relație de afaceri foarte bună cu partea civilă și înțelegerea a fost că pe măsura încasărilor lui va achita marfa cumpărată și fila cec nu fost completată de domnul ci de o contabilă.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 44 din 24.11.2008, Judecătoria S, în baza art. 84 alin. 1 punct 3 din Legea nr. 59/1934, modificată și completată prin OG 11/1993, OUG 38/2008 și Legea nr. 83/1994, a dispus condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 30.000 (treizeci mii lei) amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de emitere a unui CEC cu data falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale prevăzute de alin. 1,2,3 și 5 ale art. 1 și art. 11 din Legea nr. 59/1934 actualizată.
De asemenea, Judecătoria Sar espins cererea formulată de partea civilă, cu sediul în,-, jud. Sibiu în contradictoriu cu inculpatul privind plata despăgubirilor civile solicitate.
În baza art. 348.C.P.P. s-a constat nulitatea filei CEC emisă de inculpat, seria - 302 nr. -.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Inculpatul este administrator al, cu sediul în loc. Rm. În temeiul relațiilor comerciale, Lal ivrat în mai multe rânduri material lemnos către, pentru confecționarea de mobilă.
Potrivit înțelegerii dintre părți, s-a stabilit ca plata să se facă în termen de 30 de zile, prin filă CEC.
La data de 21.10.2005, la sediul societății, s-a prezentat un delegate al care a achiziționat material lemnos, conform facturii fiscale nr. - și a înmânat reprezentantului o filă CEC doar ștampilată și semnată de reprezentantul beneficiarei, inculpatul, filă cec care a fost dată de acesta din urmă delegatului său, pentru a achita contravaloarea materialului lemnos.
După 30 de zile, conform înțelegerii, inculpatul a fost contactat de către administratorul, fiindu-i comunicat faptul că fila CEC va fi introdusă în bancă pentru decontare. Nu s-a făcut acest lucru la cererea inculpatului, acesta știind că nu există disponibil în cont.
O perioadă de peste 6 luni, inculpatul nu a făcut nici o plată în contul datoriei pe care o avea la
Ulterior, fila CEC seria - 302 nr. - a fost girată de către societatea creditoare în favoarea unui furnizor la care aceasta avea o datorie, respectiv în favoarea Ocolului Silvic. Când fila CEC a fost introdusă la bancă, plata a fost refuzată pe motiv de lipsă disponibil.
Verificându-se fila CEC, s-a constatat că la data emiterii, aceasta nu avea toate rubricile esențiale completate, fiind doar semnată și ștampilată. În urma constatării tehnico-științifice grafoscopice efectuate în cauză, s-a constatat că semnătura de la rubrica "semnătura trăgătorului" de pe fila CEC seria - 302 nr. - a fost executată de către inculpat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, fără a motiva în scris apelul.
În susținerea orală a motivelor de apel s-a solicitat să se constate că nu există vinovăție în cauză și de fapt partea civilă a fost despăgubită total.
Împotriva hotărârii a mai declarat apel și care au criticat hotărârea pentru faptul că deși s-a constatat nulitatea filei CEC, a fost respinsă obligarea la plata despăgubirilor civile, societatea fiind obligată să promoveze o altă acțiune în despăgubiri pe latură civilă.
Prin decizia penală nr.100/2009 Tribunalul a admis apelul inculpatului și a desființat sentința atacată și judecând în fond a dispus achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. a din codul d e procedură penală de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev de art. 84 alin 1 pct.3 din Legea 59/1934.
Instanța a luat act că partea civilă și-a retras apelul declarat în cauză.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele considerente:
Starea de fapt a fost corect reținută de către instanța de fond în ce privește existența unui contract comercial între SC SRL Rm. V și SC SRL. În urma acestei relații comerciale SC SRL a predat o cantitate de material lemnos către SC SRL. În schimbul acestei cantități de material lemnos, inculpatul care reprezentant al firmei SC SRL a eliberat reprezentantului SC SRL o filă CEC ștampilată și semnată de către acesta. La fila 9 dosar urmărire, se află fila CEC pentru banca Bank care este ștampilată și semnată de către inculpat.
S-a constat că CEC-ul mai are completată rubrica privind societatea care beneficiază de acest CEC precum și data și suma.
Din această perspectivă, data care trebuia menționată pe formularul CEC nici nu putea fi menționată la eliberarea lui de către inculpat, iar suma de asemenea nu putea fi menționată la momentul emiterii CEC-ului având în vedere înțelegerile dintre reprezentanții celor două firme.
Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, constă în faptul că la data emiterii cecului, acesta nu avea toate rubricile esențiale completate, fiind doar semnat și ștampilat. Pentru a fi în prezenta acestei infracțiuni era necesar ca rubricile să fie obligatoriu completate, iar în cazul nerespectării acestei obligații, în mod nejustificat să se pună problema unei răspunderi penale.
În speța de față instanța a reținut că rezultă cu certitudine împrejurarea reținută chiar și prin rechizitoriu că între reprezentanții celor două firme s-a purtat un dialog cu privire la încunoștințarea creditorului că nu exista disponibil în cont, motiv pentru care s-a convenit să nu fie introdus CEC-ul în bancă spre decontare. Pe parcursul unei perioade de peste un an de zile, între părți s-a purtat un dialog cu privire la efectuarea plății.
S-a arătat că suntem în prezența eliberării unei file CEC cu titlu de garanție că suma va fi achitată astfel că din această perspectivă CEC-ul a fost completat corect, conținând semnătura inculpatului, titularul CEC-ului și ștampila societății comerciale care a intrat în tranzacția comercială efectuată.
În conținutul CEC-ului nu a fost inserată nici o dată falsă iar cu privire la elementele esențiale prevăzute de alin. 1, 2, 3 și 5 ale art. 1 și art. 11 din Legea nr. 59/1934, cele două părți au convenit să nu fie completate.
În sarcina inculpatului nu poate fi reținută nici un fel de activitate infracțională de inducere în eroare a co-contractului în tranzacția comercială.
Potrivit dispozițiilor art. 17 Cod penal, pentru a fi în prezența infracțiunii este nevoie să fie îndeplinite cele trei trăsături esențiale ale infracțiunii și anume: ca fapta să prezinte pericol social, să fie săvârșită cu vinovăție și să fie prevăzută de legea penală.
În speță, având în vedere condițiile derulării activității privind încheierea tranzacției și efectuarea plății contravalorii prestației părții civile, instanța a arătat că nu ne aflăm în prezența unei fapte care prezintă pericol social ci în prezența unei activități de natură comercială.
Întrucât partea civilă și-a retras apelul, instanța a luat act de manifestarea de voință a acesteia.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu solicitând casarea deciziei și, în rejudecare, menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de prima instanță.
În dezvoltarea scrisă a motivelor de recurs recurentul a invocat netemeinicia soluției pronunțate de instanța de apel susținându-se că aceasta este în contradicție cu probațiunea administrată. Astfel în esență se arată că infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul nu a fost cea de înșelăciune așa că argumente potrivit cărora nu rezultă din probațiunea administrată lipsa intenției de a înșela a inculpatului nu susțin soluția pronunțată de instanța de apel. În ceea ce privește existența infracțiunii prevăzute de art. 84 alin.1 pct.3 din legea 59/1934 s-a arătat că din starea de fapt astfel cum a fost probată și reținută de instanțe rezultă că aceasta s-a săvârșit și că existența unui acord de voință între partenerii contractuali cu privire la acceptarea de cecuri în alb nu poate să schimbe funcția esențială a cecului de instrument de plată și nici să înlăture caracterul penal al faptei.
În dezvoltarea orală a motivelor de recurs reprezentantul parchetului a susținut că există o contradicție între considerentele și dispozitivul deciziei pronunțate de instanța de apel, aceasta analizând fapta din perspectiva infracțiunii de înșelăciune.
Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de art. 385 indice 9 alin. 3 din codul d e procedură penală Curtea reține următoarele:
Critica recurentului referitoare la contrarietatea dintre considerentele și dispozitivul sentinței este nefondată. Instanța de apel în motivarea soluției a prezentat diferitele interpretări din doctrină și practica judiciară circumscrise încadrării juridice a infracțiunilor la legea cecului și a infracțiunii de înșelăciune prevăzute de art. 215 alin 4 din codul penal pentru a concluziona că în speță fapta inculpatului de a emite un cec fără acoperire și fără a avea completate toate datele nu se circumscrie acestor infracțiuni deoarece cecul nu a avut caracterul unui instrument de plată ci a fost dat cu titlu de garanție iar necompletarea lui în condițiile speței nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii la legea cecului, totodată s-a arătat că această faptă nu întrunește nici elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune lipsind intenția de a înșela.
Critica recurentului referitoare la încadrarea juridică a faptei săvârșite de inculpat și la caracterul penal al acesteia este însă fondată.
Starea de fapt așa cum a fost reținută de către instanța de fond nu a fost contestată de nici una dintre părți.
Astfel, în esență, reținem că în data de 21 10 2005 inculpatul a predat părții civile o filă CEC care cuprindea doar semnătura și ștampila și care la acea dată, precum și la data scadenței nu avea acoperire prin disponibil în cont. Cu această stare de fapt a fost investită instanța prin rechizitoriu. De asemenea din probațiunea administrată rezultă că fila cec a fost predată cu titlu de garanție pentru plata ulterioară a prețului.
Potrivit dispozițiilor Legii 59/1934:
Art. 84 - Se va pedepsi cu amendă de la 5.000 - 100.000 lei și închisoare de la 6 luni până la 1 an, afară de cazul când faptul constituie un delict sancționat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă:
1. emite un cec fără a fi avut autorizarea trasului;
2. emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul și mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut;
3. emite un cec cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul din elementele esențiale arătate de alineatele 1, 2, 3 și 5 al art. 1 și art. 11;
4. emite un cec contrar dispoziției ultimului alineat al art. 6.
Dacă în cazurile prevăzute de alineatele 2 și 3 de mai sus, emitentul procură trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la Când emiterea cecului se datorează unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă."
Fapta pentru cu care a fost investită instanța prin rechizitoriu s-ar putea circumscrie infracțiunilor prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 și 3 din Legea 59/1934.
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.84 alin 1 pct. 3 Legea 59/1934 Curtea reține însă următoarele:
Legea cecului reglementează în cuprinsul său posibilitatea emiterii de cecuri în alb iar prin Normele 7/2008 se fac precizări exprese cu privire la cecul ce nu are toate mențiunile prevăzute de art.1 din Legea 59/1934.
Potrivit dispozițiilor Legii 59/1934
"Art. 17 - trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie să fie semnat de girant.
este valabil dacă beneficiarul nu este arătat sau girantul a pus numai semnătura (gir în alb). În acest din urmă caz, girul pentru a fi valabil trebuie să fie scris, pe dosul cecului sau pe adaos (allonge)."
Potrivit dispozițiilor Normelor 7/2008
"Pct. 67 - Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute deart. 1din Legea asupra cecului.
Pct. 68 - Mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate de către posesor atunci când acesta prezintă cecul la plată sau îl remite unei instituții de credit pentru prezentarea la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele posesorului în momentul prezentării la plată."
În consecință însăși legea prevede posibilitatea ca părțile să convină eliberarea de CEC-uri in alb și să stabilească de comun acord modalitatea în care acestea urmează să fie completate.
În aceste condiții cum intenția inculpatului nu a fost aceea de a oferi un instrument de plată nevalid ci predarea CEC-ului s-a realizat cu titlu de garanție, nu se poate reține intenția sa de a săvârși infracțiunea prevăzută de art.84 alin 1 pct.2 din Legea 59/1934.
Însă în speță subzistă infracțiunea prevăzută de art.84 alin1 pct.2 din codul d e procedură penală.
La data emiterii filei CEC firma inculpatului nu avea disponibil suficient în cont pentru acoperirea debitului către societatea cocontractantă iar inculpatul cunoștea sau trebuia, în calitatea pe care o avea, să cunoască situația financiară a societății al căreia administrator era. În aceste condiții atât latura obiectivă cât și latura subiectivă a acestei infracțiuni sunt întrunite. Infracțiunea prevăzută de art. 84 alin 1 pct. 3Legea 59/1934 este o infracțiune de pericol, legiuitorul urmărind prin reglementarea ei să asigure siguranța plăților prin instrumente de plată iar simplul fapt al emiterii unui cec în lipsa disponibilului în cont conduce la realizarea elementelor constitutive ale infracțiunii.
În aceste condiții Curtea constată că în cauză se impunea schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.3 în art. 84 alin 1 pct.2 din Legea 59/1934.
Față de cele ce preced Curtea în temeiul art. 385 indice 15 alin.1 pct.2 lit. d din codul d e procedură penală va admite recursul declarat de parchet împotriva deciziei penale nr. 100/18.05.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- și va casa decizia penală atacată cât și sentința penală nr. 44/2008 a Judecătoriei
Procedând la rejudecare,în temeiul art. 334 din codul d e procedură penală,va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 84 al. 1 pct. 3 din Legea 59/34 în art. 84 al. 1 pct. 2 lit. Legea 59/34.
În ceea ce privește pericolul social concret al faptei săvârșite de inculpat Curtea apreciază că acesta nu subzistă. Astfel inculpatul a emis fila CEC cu credința că aceasta nu va fi folosită ca instrument de plată, intenționând să achite întreaga sumă datorată pe măsura derulării raporturilor comerciale prin plăți în numerar. La momentul contractării credința sa că va putea efectua plăți în numerar era justificată de faptul că avea contracte în derulare, în temeiul cărora urma să încaseze sume de bani îndestulătoare. Deși această siguranța plăților prin instrumente de plată a fost vătămată de inculpat prin fapta săvârșită, apreciem că în raport de împrejurările comiterii ei și de consecințele produse, vătămarea adusă a fost minimă astfel că fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
În consecință, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod pr. pen. și art. 18/1 Cod penal, Curtea va dispune achitarea pe inculpatul de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/34.
În temeiul art.18 indice 1 alin.3 Cod penal raportat la art.91 alin.1 lit.c Cod penal va aplica inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii, în cuantum de 1000 lei.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă partea civilă SC SRL aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă. Infracțiunea prevăzută de art.84 alin1 pct 2 din Legea nr.59/1934 este o infracțiuni de pericol, scopul acestei incriminări fiind acela de a determina emiterea corectă a cecurilor, iar nu acoperirea vreunei pagube materiale.
Infracțiunile de pericol nu sunt cauzatoare de prejudicii prin ele însele și, ca atare, în cazul acestui gen de infracțiuni instanța învestită cu judecarea acțiunii penale nu este competentă să soluționeze și acțiunea civilă alăturată celei penale.
În baza art. 191 Cod pr. pen. inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva deciziei penale nr. 100/18.05.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
Casează decizia penală atacată cât și sentința penală nr. 44/2008 a Judecătoriei S și procedând la rejudecare în aceste limite:
Dispune schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 84 al. 1 pct. 3 din Legea 59/34 în art. 84 al. 1 pct. 2 lit. Legea 59/34.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod pr. pen. și art. 18/1 Cod penal, achită pe inculpatul de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea 59/34.
Aplică inculpatului sancțiunea administrativă a amenzii, în cuantum de 1000 lei.
Respinge ca inadmisibilă acțiunea civilă formulată de partea civilă SC SRL privind plata despăgubirilor civile de către inculpatul.
În baza art. 191 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red./tehnored. AL
2 ex/27.10.2009
,
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Alina Lodoabă, Maria Covaciu
