Infractiuni la legea contabilității (legea nr.82/1991). Decizia 763/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.763
Ședința publică din 10 decembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTOR 2: Dumitru Pocovnicu Arin Alexandru
- -
GREFIER:
*********************************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău
reprezentat legal de - procuror
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta parte civilă - N, împotriva decizie penale nr.304/AP din data de 29.10.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat consilier juridic pentru recurenta-parte civilă B - N și avocat desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:
Nemaifiind cereri de formulat, instanța, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Avocat având cuvântul pentru intimatul-inculpat, solicită respingerea recursului ca nefondat, hotărârea pronunțată de instanțele de fond și apel fiind legală și temeinică întrucât din probele existente la dosarul cauzei respectiv adresa Consiliului Local din care rezultă că acesta de deține nici un fel de bunuri. Solicită plata onorariului de avocat oficiu din fondurile.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate ca fiind legală și temeinică, întrucât în prezenta cauză nu se poate institui sechestru asigurator asupra bunurilor deținute de.
CURTEA
- deliberând -
Prin decizia penală nr. 304/AP/29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul penal nr- a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelanta - parte civilă - N, a fost obligată partea civilă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
A avut în vedere instanța de apel că: prin sentința penală nr. 301 din 10 aprilie 2009 Judecătoriei Piatra Neamț, în baza art.14 Cod procedură penală, art. 346 Cod procedură penală și a art. 998 și art. 999 cod civil s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice N și a fost obligat să plătească părții civile menționate suma de 46.412 lei și accesoriile fiscale datorate pentru această sumă până la data stingerii integrale a debitului, reprezentând despăgubiri civile cu caracter patrimonial.
S-a respins cererea formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice N pentru instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor deținute de, județul N, respectiv de.
A fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 152/2008 a Judecătoriei Piatra Neamț pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Piatra Neamța fost condamnat inculpatul la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pe durata unui termen de încercare de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 241/2005, de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 și de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată.
În baza art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal, în condițiile prevăzute de art. 66 Cod penal, pe o durată de 2 ani.
În baza art.14 Cod procedură penală raportat la art. 998 și art. 999 Cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părții civile Agenția Națională de Administrare Fiscală (reprezentând statul român) suma de 46.412 lei, reactualizată la data plății efective, cu titlu de despăgubiri civile.
În fapt, prin hotărârea judecătorească menționată, s-a reținut că inculpatul, asociat la cu sediul în comuna, județul N, a efectuat în cursul anului 2003 vânzări de material lemnos către B în valoare totală de 87.640,6475 lei, operațiuni comerciale evidențiate în facturile seria - nr.- din 15.01.2003, nr. - din 30.04.2003, nr. - din 02.06.2003, nr. - din 30.06.2003, nr. - din 30.07.2003, nr. - din 31.10.2003 și nr. - din 30.12.2003. Marfa comercializată de către cu sediul în comuna, județul Naf ost transportată cu vagoane și autovehicule, iar veniturile obținute de persoana juridică indicată nu au fost înregistrate în contabilitate, nu au fost depuse declarații speciale de venit global pentru anul 2003 și nu s-au depus cu privire la operațiunile comerciale menționate deconturi de TVA pentru anii 2002-2006 - aceste din urmă aspecte fiind evidențiate în raportul de inspecție fiscală nr. 2398 din 29.03.2007 întocmit de inspectori din cadrul. După ce au fost constatate neregulile în evidența contabilă a firmei, în încercarea de a induce în eroare organele de urmărire penală, inculpatul a declarat pierdută evidența contabilă a asociației, în presa locală și centrală, în cursul lunii aprilie 2006. Pe parcursul cercetărilor, organele de inspecție fiscală au identificat și alți parteneri comerciali ai inculpatului, constatându-se tot în anul 2003 că a cumpărat material lemnos de la în valoare totală de 26.795,1756 lei, tranzacție comercială evidențiată în 26 facturi fiscale (anexa 4 raportului de inspecție fiscală). Inculpatului i s-a pus în vedere de către inspectori din cadrul ca în termen de 30 de zile să procedeze la reconstituirea evidenței contabile, constatându-se că avea posibilitatea efectivă de îndeplinire a acestei obligații legale, însă inculpatul a refuzat - acest aspect rezultând din raportul de inspecție fiscală nr. 2398 din 29.03.2007 întocmit de inspectori din cadrul.
La reținerea situației de fapt expuse au fost avute în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecării cauzei, respectiv procesul verbal de sesizare din oficiu din 27 martie 2007, raportul de inspecție fiscală întocmit de inspectori din cadrul, raportul de expertiză contabilă, înscrisurile din care rezultă activitățile desfășurate de N avute în vedere de organele de control fiscal (documente expediție marfă, copii facturi fiscale, copii contracte vânzare - cumpărare, copii contracte livrare marfă), declarațiile inculpatului, declarația martorului.
Prin sentința penală menționată s-a reținut că faptele inculpatului, astfel cum au fost expuse, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 241/2005, de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 și de art. 43 din Legea nr. 82/1991 republicată, infracțiuni săvârșite în concurs real. S-a reținut totodată că prin infracțiunile săvârșite de inculpatul aceasta a cauzat bugetului statului un prejudiciu în sumă totală de 46.412 lei ce este ținut, potrivit prevederilor art. 998 - art. 999 Cod Civil, a-l repara (TVA și impozit pe venit aferent tranzacțiilor comerciale ce nu au fost evidențiate în contabilitatea ).
Prin decizia penală nr.157/AP/2008 din 15 mai 2008 Tribunalului Neamț, a fost admis apelul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva sentinței penale nr. 152/2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, a fost desființată sentința apelată doar cu privire la latura civilă, și rejudecând cauza, s-a dispus înlăturarea dispoziției privind actualizarea sumei de 46.412 lei pe care fusese inculpatul obligat aop lăti cu titlu de despăgubiri civile, fiind obligat inculpatul a plăti pentru suma indicată accesorii fiscale până la data stingerii integrale a debitului.
Prin decizia penală nr. 597 din 9 octombrie 2008 Curții de APEL BACĂUa fost admis recursul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva deciziei penale nr.157/AP/2008 din 15 mai 2008 Tribunalului Neamț, decizie ce a fost casată în totalitate, fiind apoi casată în parte și sentința penală nr.152/2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, cauza fiind trimisă pentru rejudecarea laturii civile a cauzei la Judecătoria Piatra Neamț.
S-a reținut că hotărârile pronunțate pe fond și în apel în ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei nu cuprind motivele pe care se fundamentează, iar prima instanță nu s-a pronunțat asupra cererilor formulate de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru introducerea în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a -, județul N, și pentru instituirea de măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparținând inculpatului.
În rejudecare au fost citați în cauză atât condamnat cât și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin DGFP
În ședința publică din 28 noiembrie 2008, având în vedere cererile formulate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în cursul urmăririi penale și în cursul judecării cauzei, a dispus introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, -.
În rejudecare, în vederea lămuririi laturii civile a cauzei, instanța, din oficiu, a solicitat Consiliului Local al comunei, județul N, localitate în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul, informații cu privire la bunurile mobile sau imobile deținute de acesta, informații ce au fost comunicate prin adresa cu nr. 196/23 februarie 2009.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut, în fapt, următoarele:
Prin sentința penală nr.152/2008 a Judecătoriei Piatra Neamța fost condamnat inculpat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pe durata unui termen de încercare de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 241/2005, de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 și de art.43 din Legea nr. 82/1991 republicată.
În fapt, prin hotărârea judecătorească menționată, s-a reținut cu autoritate de lucru judecat că inculpatul, asociat la cu sediul în comuna, județul N, a efectuat în cursul anului 2003 vânzări de material lemnos către B în valoare totală de 87.640,6475 lei, operațiuni comerciale evidențiate în facturile seria - nr. - din 15.01.2003, nr. - din 30.04.2003, nr. - din 02.06.2003, nr. - din 30.06.2003, nr. - din 30.07.2003, nr. - din 31.10.2003 și nr. - din 30.12.2003. Marfa comercializată de către cu sediul în comuna, județul Naf ost transportată cu vagoane și autovehicule, iar veniturile obținute de persoana juridică indicată nu au fost înregistrate în contabilitate, nu au fost depuse declarații speciale de venit global pentru anul 2003 și nu s-au depus cu privire la operațiunile comerciale menționate deconturi de TVA pentru anii 2002 - 2006, aceste din urmă aspecte fiind evidențiate în raportul de inspecție fiscală nr. 2398 din 29 martie 2007 întocmit de inspectori din cadrul. După ce au fost constatate neregulile în evidența contabilă a firmei, în încercarea de a induce în eroare organele de urmărire penală, inculpatul a declarat pierdută evidența contabilă a asociației, în presa locală și centrală, în cursul lunii aprilie 2006. Pe parcursul cercetărilor, organele de inspecție fiscală au identificat și alți parteneri comerciali ai inculpatului, constatându-se tot în anul 2003. a cumpărat material lemnos de la în valoare totală de 26.795,1756 lei, tranzacție comercială evidențiată în 26 facturi fiscale. Inculpatului i s-a pus în vedere de către inspectori din cadrul ca în termen de 30 de zile să procedeze la reconstituirea evidenței contabile, constatându-se că avea posibilitatea efectivă de îndeplinire a acestei obligații legale, însă inculpatul a refuzat - acest aspect rezultând din raportul de inspecție fiscală nr. 2398 din 29 martie 2007 întocmit de inspectori din cadrul. Prin sentința penală menționată s-a reținut totodată că prin infracțiunile săvârșite de inculpat aceasta a cauzat bugetului statului un prejudiciu în sumă totală de 46.412 lei constând în TVA și impozit pe venit aferent tranzacțiilor comerciale ce nu au fost evidențiate în contabilitatea.
Partea vătămată B (prin reprezentant N) s-a constituit parte civilă în procesul penal solicitând obligarea lui la plata sumei de 46.412 lei reprezentând sumele datorate de acesta (ca și administrator al, județul N) bugetului statului cu titlu de impozit pe venit, taxă pe valoare adăugată și accesorii fiscale calculate de la data exigibilității debitelor anterior indicate până la data de 24 octombrie 2007. Partea civilă Bas olicitat totodată și obligarea inculpatului la plata către bugetul de stat a accesoriilor fiscale calculate până la data plății efective a sumelor datorate de cum și instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor deținute de către inculpat în vederea recuperării pagubei cauzată bugetului de stat prin infracțiunile săvârșite de acesta.
Instanța, analizând acțiunea civilă formulată de partea civilă raportat la situația de fapt anterior expusă cum și la celelalte probe administrate în cauză, a reținut că prin infracțiunile anterior indicate, potrivit raportului de inspecție fiscală nr. 2398 din 29 martie 2007 întocmit de inspectori din cadrul, a prejudiciat bugetul statului cu suma totală de în sumă totală de 46.412 lei constând în TVA și impozit pe venit aferent tranzacțiilor comerciale ce nu au fost evidențiate în contabilitatea, precum și accesorii fiscale calculate până în octombrie 2007. La stabilirea sumelor anterior indicate la plata cărora este ținut pentru a se realiza o reparare integrală a prejudiciului cauzat de aceasta bugetului statului prin infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze penale au fost avute în vedere prevederile legale aplicabile în materie fiscală între anii 2002 - 2006, astfel cum rezultă din raportul de inspecție fiscală nr. 2398 din 29 martie 2007 întocmit de inspectori din cadrul.
Între inculpat și, la data săvârșirii faptelor ce fac obiectul prezentei cauze penale, nu existau raporturi de prepușenie, în sensul avut în vedere prin dispozițiile art. 1000 alin.3 Cod Civil.
Potrivit dispozițiilor art. 998 - art.999 Cod civil "orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat a-l repara. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa".
Având în vedere cele expuse, constatând întrunite în cauză toate condițiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 14 Cod procedură penală, art. 346 Cod procedură penală și a art. 998 - 999 Cod Civil, instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice N și a obligat pe inculpat să plătească părții civile menționate suma de 46.412 lei și accesoriile fiscale datorate pentru această sumă până la data stingerii integrale a debitului, reprezentând despăgubiri civile cu caracter patrimonial.
Având în vedere că este ținut la despăgubiri civile către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice N doar inculpatul, cum și că acesta nu deține în proprietate bunuri mobile sau imobile care să poată face obiectul unui sechestru, astfel cum rezultă din adresa cu nr. 196/23 februarie 2009 Consiliului Local al comunei, județul N, instanța a respins cererea formulată de partea civilă menționată pentru instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor deținute de AF, județul N, respectiv de.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice N, considerând hotărârea nelegală și netemeinică, întrucât în mod greșit s-a respins cererea de înființare sechestru asigurator, solicitând admiterea acesteia.
Analizând sentința atacată, în raport cu motivele de apel invocate, instanța constată că apelul este nefondat, motivat de următoarele:
În mod corect instanța de fond a respins cererea pentru instituire de măsuri asiguratorii asupra bunurilor aparținând inculpatului și părții responsabile civilmente, având în vedere actele aflate la dosarul cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 163 Cod procedură penală, măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile ale inculpatului și părții responsabile civilmente, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune.
Raportat la textul de lege menționat, rezultă că luarea măsurilor asigurătorii este condiționată de existența în proprietatea persoanei obligate la repararea pagubei, a unor bunuri asupra cărora să poată fi instituit sechestrul.
În cauză, din adresa Oficiului Național al Registrului Comerțului, aflată la fila 32 din dosarul de urmărire penală, rezultă că este radiată, conform art. 13 din Legea nr. 300/2004, ultima înregistrare fiind făcută la data de 31.07.2006, iar din adresa nr. 196 din 23 februarie 2009 Primăriei Comunei rezultă că această asociație nu figurează înscrisă în evidențe.
Din aceeași adresă rezultă și faptul că inculpatul nu figurează în evidențe ca proprietar de bunuri mobile sau imobile.
Raportat la această situație, având în vedere că nu există bunuri asupra cărora să poată fi instituite măsuri asiguratorii, iar apelul declarat vizează doar acest motiv, în latura civilă fiind aplicabil principiul disponibilității părților, în temeiul art. 379 pct. 1lit. b Cod procedură penală, instanța a respins, ca nefondat, apelul declarat, menținând sentința atacată.
În temeiul art. 192 al. 2 Cod procedură penală, partea civilă apelantă a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel.
Împotriva deciziei a formulat recurs în termen partea civilă - A arătat recurenta că cererea de instituire a măsurii sechestrului asigurator a fost întemeiată pe prevederile art. 163. p p. . că decizia instanței de apel este insuficient motivată, s-a solicitat în acest sens casarea deciziei iar în rejudecare admiterea cererii de instituire a sechestrului.
Analizând recursul formulat Curtea apreciază că acesta este fondat pentru următoarele considerente:
Pentru admiterea cererii de instituire a sechestrului asigurator instanța nu este ținută de identificarea bunurilor aparținând inculpatului, această procedură fiind proprie fazei de executare a hotărârii prin care s-a dispus instituirea sechestrului. De altfel în cauză instanțele au motivat soluția de respingere a cererii pe considerentul că din adresa emisă de primăria localității de domiciliu rezultă că inculpatul nu figurează înscris ca deținător de bunuri, însă evidențele fiscale privesc doar imobilele și autoturismele, fiind posibil ca inculpatul să dețină alte bunuri. Față de aceste considerente nu există impedimente pentru admiterea cererii, urmând ca organul de executare să treacă la identificarea efectivă a eventualelor bunuri aparținând inculpatului.
Pentru motivele expuse va fi admis recursul, casată în totalitate decizia recurată precum și în parte sentința, aceasta din urmă numai cu privire la soluția de respingere a cererii de sechestru, va fi reținută cauza spre rejudecare iar în fond se va proceda la admiterea cererii de sechestru, urmând a fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
In temeiul art. 385 in. 15 pct. 2 lit. d admite C.P.P. recursul declarat de recurenta - parte civilă - N împotriva deciziei penale nr. 304/AP/29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul penal nr-.
Casează în totalitate decizia recurată și în parte sentința penală nr. 301 din 10.04.2009 a Judecătoriei Piatra Neamț, aceasta din urmă numai cu privire la greșita respingere a cererii de instituire a sechestrului asigurător, reține cauza spre rejudecare și, în fond:
Dispune instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor aparținând inculpatului până la concurența sumei de 46.412 lei și accesoriile fiscale datorate pentru această sumă până la stingerea integrală a debitului.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 301 din 10.04.2009 a Judecătoriei Piatra Neamț.
In conformitate cu dispozițiile art. 192 al.3 p Cod Penal. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
pentru GREFIER,
aflat în Concediu de odihnă
GREFIER SECȚIE
Red. -
Red. A-,
Red. -
3 ex.
29.12.2009
Președinte:Gabriel CrîșmaruJudecători:Gabriel Crîșmaru, Dumitru Pocovnicu Arin Alexandru