Infracțiuni la normele de conviețuire socială (legea 61/1991 art.1 ind.1). Decizia 185/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR.185
Ședința publică de la 24 februarie 2010
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Ioana Nonea
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 10 aprilie 1969 și, fiul lui și, născut la data de 06 martie 1975, ambii domiciliați în com. S, sat S, județul B, împotriva deciziei penale nr.194 din 8 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău prin care au fost respinse apelurile inculpaților declarate împotriva sentinței penale nr.45 din 24 aprilie 2009 a Judecătoriei Pogoanele, cu obligarea acestora la plata a câte 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Prin sentința penală nr.45 din 24 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Pogoanele, în baza disp. art.11alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.37 lit.b) din Codul penal au fost condamnați inculpații:, fiul lui și, născut la data de 10.04.1969 în comuna S, județul B, cetățean român, fără studii, fără ocupație, căsătorit, recidivist, CNP -, domiciliat în comuna -S, județul B și, fiul lui și, născut la data de 06.03.1975 în municipiul B, județul B, cetățean român, fără studii, fără ocupație, căsătorit, recidivist, CNP -, domiciliat în comuna -S, județul B, la pedeapsa de 1 an și respectiv 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de cuțit.
În baza disp.art.71 alin.2 din Codul penal s-a aplicat ambilor inculpați pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a)- b) din Codul penal iar conform art.88 din același cod s-a dedus din pedepsele aplicate reținerea de cate o zi fiecare, respectiv 28.10.2008.
Potrivit disp. art.118 alin.1 lit.b) din Codul penal s-a dispus confiscarea specială a cuțitelor cu lungimile de 27cm și de 26cm, predate Poliției Orașului P, conform dovezii seria - nr.-/28.10.2008.
De asemenea, au fost obligați inculpații la plata a câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul personal, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Recurentul-inculpat, având cuvântul, precizează că nu și-a angajat avocat deoarece atât soția sa cât și copii săi au avut probleme de sănătate; depune la dosar, în original, biletul de externare-scrisoare medicală emisă de Spitalul Județean B pentru numita. Arată că nu are alte cereri de formulat.
În temeiul disp. art.38514alin.11Cod proc. penală, Curtea aduce la cunoștința recurentului că are dreptul să dea declarație și în fața instanței de recurs sau să uzeze de dreptul la tăcere, fără nici o consecință asupra situației sale juridice.
Luând act de acordul inculpatului, Curtea procedează la audierea acestuia, declarația sa fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la recursul părții vătămate.
Recurentul-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și pe fond, reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului sau aplicarea unei amenzi.
În susținere, solicită a se avea în vedere că el este cel care a fost agresat iar cel care l-a lovit a devenit din inculpat - martor în dosarul său și că îi este teamă și la acest moment de acea persoană.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că inculpații au fost trimiși în judecată și condamnați de instanța de fond pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de cuțit, constând în aceea că la data de 28.10.2008 au purtat fără drept câte un cuțit în locuri și împrejurări în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor și s-ar tulbura ordinea și liniștea publică.
Mai mult, recurentul chiar a ridicat cuțitul deasupra capului și l-a amenințat pe numitul care se afla în apropiere.
În raport de situația de fapt expusă și împrejurările concrete de comitere a faptelor, se solicită a se constata că pedepsele aplicate au fost bine individualizate, în condițiile în care ambii inculpați au săvârșit infracțiunile în stare de recidivă.
Se susține însă că recursurile inculpaților sunt fondate în ceea ce privește pedepsele accesorii, solicitând limitarea acestora la prevederile art.71-64 lit.a) teza a II a și lit.b) Cod penal.
De asemenea, se mai solicită a se constata și că a fost omisă computarea reținerii de o zi, 28.10.2008, în ceea ce-i privește pe ambii inculpați.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.45 din 24 aprilie 2009, Judecătoria Pogoanelea condamnat în baza art.11alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.37 lit.b) din Codul penal pe inculpații:, fiul lui și, născut la data de 10.04.1969 în comuna S, județul B, cetățean român, fără studii, fără ocupație, căsătorit, recidivist, CNP -, domiciliat în comuna -S, județul B, la pedeapsa de 1 an închisoare și, fiul lui și, născut la data de 06.03.1975 în municipiul B, județul B, cetățean român, fără studii, fără ocupație, căsătorit, recidivist, CNP -, domiciliat în comuna -S, județul B, la pedeapsa de 7 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de port ilegal de cuțit.
În baza disp.art.71 alin.2 din Codul penal s-a aplicat ambilor inculpați pedepsele accesorii prev. de art.64 lit.a)-b) din Codul penal iar conform art.88 din același cod s-a dedus câte o zi de reținere pentru fiecare, din 28.10.2008.
Potrivit disp. art.118 alin.1 lit.b) din Codul penal s-a dispus confiscarea specială a cuțitelor cu lungimile de 27cm și de 26cm, predate Poliției Orașului P, conform dovezii seria - nr.-/28.10.2008.
De asemenea, au fost obligați inculpații la plata a câte 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut vinovăția inculpaților pentru fapta dedusă judecății și următoarea situație de fapt:
Inculpații locuiesc pe raza localității -S și sunt în relații de dușmănie cu frații și.
Pe baza probatoriilor administrate în cauză, respectiv procesul verbal de prindere în flagrant încheiat la data de 28.10.2008, dovada seria - nr.-/28.10.2008, a declarațiilor martorilor, și a declarațiilor inculpaților, se rețină că la data de 28.10.2008, în jurul orelor 13,15, inculpații aflând că în fața postului de poliție S se aflau numiții, și pentru a fi audiați în legătură cu agresiunea exercitată de s-au înarmat cu câte un cuțit și s-au deplasat la sediul poliției.
Când au ajuns în apropierea postului de poliție, agenții de poliție au observat că inculpatul avea în mâna dreaptă un cuțit ridicat asupra capului cu care îl amenința pe martorul, fiind somat de agenții de poliție să se oprească.
Inculpatul a aruncat cuțitul pe clădirea poștei și a încercat să fugă, fiind prins și imobilizat.
Ulterior, în prezența martorului a fost imobilizat și inculpatul și la control corporal efectuat a fost găsit asupra acestuia un cuțit cu lungimea lamei de 14 cm.
Agenții de poliție s-au urcat pe clădirea poștei și au recuperat cuțitul pe care inculpatul l-a aruncat, constatându-se la măsurători că lungimea lamei era de 17 cm, ambele corpuri delicte fiind depuse la camera de corpuri delicte a Poliției orașului P conform dovezii seria - nr.- din 28.10.2008.
Inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunii, motivând că au luat câte un cuțit pentru a se apăra în eventualitatea unui atac din partea numiților și cu care se aflau în relații de dușmănie.
Susținerile inculpatului că i-a adresat injurii și că a luat din căruță o furcă și o piatră de jos cu care l-a amenințat atât pe el cât și pe fratele său și în acest moment a scos cuțitul, fără însă a-l ridica deasupra capului, a fost înlăturată, fiind infirmată de declarațiile martorilor și.
De asemenea, s-a înlăturat ca părtinitoare declarația martorului, care a susținut că a aruncat cu un spre cei doi inculpați și apoi a luat furca din căruță, fără ca inculpații să fi scos vreun cuțit, precum și cea martorului, constatându-se că declarația acestuia din urmă nu se coroborează cu declarațiile pe care le-a dat anterior.
Astfel, în fața instanței martorul a declarat că i-ar fi amenințat pe inculpații cu cuțitul și cu furca, în timp ce în declarația de la urmărirea penală a arătat că aflându-se pe stradă, în fața clădirii poștei din satul S, i-a observat pe inculpați deplasându-se spre postul de poliție, având în mâna dreaptă un cuțit argintiu și când au ajuns în apropierea postului de poliție acesta l-a înjurat pe și fiind somat de agenții de poliție a fugit spre centrul comunei ținând în mână cuțitul pe care l-a aruncat pe clădirea poștei.
Și declarația martorului, fratele inculpaților, a fost înlăturată ca fiind vădit părtinitoare, întrucât nu se coroborează cu declarațiile celorlalți martori audiați în cauză.
Reținându-se vinovăția inculpaților pentru port ilegal de cuțit prev. de art.11alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 republicată, instanța de fond a apreciat că în raport de gradul de pericol social concret al faptei comise, limitele de pedeapsă prevăzute de lege și persoana inculpaților, care sunt recidiviști, fiind condamnați anterior la pedeapsa de 1an și 6 luni închisoare - și respectiv 6 ani închisoare -, scopul preventiv-educativ al pedepselor se poate realiza prin aplicarea unor pedepse diferențiate, cu executare în regim privativ de libertate.
De asemenea, inculpaților li s-a aplicat și pedepsele accesorii a interzicerii drepturilor de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prev. de art.64 lit.a) și b) Cod penal.
Din pedepsele aplicate s-a computat pentru fiecare reținerea de o zi, 28.10.2008 și în baza art.118 lit.b) Cod penal s-a aplicat măsura de siguranță a confiscării corpurilor delicte, două cuțite în lungime de 27 cm și respectiv 26 cm, care au fost predate Poliției orașului P, conform dovezii aflată la dosar.
Împotriva hotărârii, ambii inculpați au declarat apel, fără să-l motiveze în scris și deși au fost citați nu s-au prezentat pentru susținerea orală a criticilor.
Tribunalul Buzău, prin decizia penală nr.194 din 8 octombrie 2009, a respins ambele apeluri, ca nefondate, cu motivarea că probele administrate în cauză au dovedit existența faptei și a vinovăției inculpaților, încadrarea juridică corespunde faptei comise și s-au respectat dispozițiile art.72 Cod penal, pedepsele stabilite fiind corect determinate în raport de pericolul social al faptei comise și de starea de recidivă postexecutorie a acestora.
Împotriva ambelor hotărâri, inculpații au declarat recurs, în termen legal, criticându-le ca fiind nelegale și netemeinice, solicitând casarea hotărârilor și reindividualizarea pedepselor, în sensul reducerii cuantumului sau aplicarea unor amenzi penale.
În motivele scrise inculpații arată că după incidentul ce a avut loc în locuința lor când au fost atacați de și s-au deplasat la postul de poliție pentru a sesiza faptele și de teamă, fiindu-le frică să nu fie din nou bătuți, au luat câte un cuțit pentru a se apăra de o eventuală agresiune, menționând că dacă ar fi vrut să folosească cuțitele, le foloseau în casă în momentul în care au fost agresați.
Potrivit art.38514alin.11Cod proc. penală inculpatul prezent a fost ascultat în fața instanței de recurs, declarația sa fiind consemnată în scris și atașată la dosar la fila 16, menționând că a luat cuțitul de teamă întrucât cu o zi înainte de săvârșirea faptei a fost lovit în locuința proprie de către mai multe persoane, printre care și, și că pedeapsa aplicată este prea mare, întrucât are trei copii în întreținere.
Curtea, examinând hotărârile recurate, în raport de actele și lucrările dosarului, de critica invocată și din oficiu în limitele prev. de art.3859alin.3 Cod proc. penală, constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Situația de fapt, împrejurările și modalitățile concrete de săvârșire a infracțiunii precum și vinovăția inculpaților au fost temeinic reținute de cele două instanțe, fiind dovedite cu probele administrate în cauză, respectiv procesul verbal de prindere în flagrant de la data de 28.10.2008, declarațiile martorilor, și, dovezile de ridicare a corpurilor delicte, în sensul că la data de 28 octombrie 2008, au fost surprinși în flagrant de către lucrătorii Postului de Poliție S, în apropierea postului de poliție, purtând fără drept câte un cuțit.
Inculpații recurenți au recunoscut săvârșirea infracțiunii, susținând că s-au înarmat cu câte un cuțit pentru a se apăra în eventualitatea unui atac din partea numiților și, cu care se aflau în relații de dușmănie.
Din probatoriile administrate în cauză, respectiv din conținutul procesului verbal de prindere în flagrant, rezultă în mod clar că inculpatul în momentul în care au ajuns în apropierea postului de poliție din localitate a ridicat cuțitul deasupra capului cu care l-a amenințat pe martorul, fără ca acesta să se manifeste în mod violent la adresa inculpaților.
De asemenea, în mod corect au fost înlăturate declarațiile martorilor, și, întrucât susținerile acestora sunt subiective și părtinitoare, primii doi au declarat în sensul apărărilor formulate de inculpați, respectiv că le-a adresat injurii și s-a înarmat cu o furcă și cu pietre iar ultimul a revenit în mod nejustificat asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale, în sensul că inculpații ar fi fost amenințați de către, declarație care nu se coroborează cu celelalte probatorii administrate în cauză.
Așadar, apărarea inculpaților că s-au înarmat cu câte un cuțit pentru a se apăra de eventualele atacuri din partea celorlalte persoane care se aflau în fața postului de poliție este lipsită de temei, cu atât mai mult cu cât incidentul s-a petrecut în fața unei autorități care prin natura activității are obligația să asigure respectarea ordinii de drept, fiind necredibilă susținerea recurenților că martorii ar fi putut să-i agreseze din nou de față cu agenții de poliție.
În consecință, mijloacele de probă administrate în cauză au dovedit cu certitudine atât existența faptei cât și a vinovăției inculpaților, astfel că încadrările juridice stabilite sunt corespunzătoare.
Și în ceea ce privește individualizarea pedepselor, Curtea constată că s-a făcut o justă evaluare a criteriilor prev. de art.72 Cod penal, ținându-se seama de împrejurările în care au fost comise faptele, de limitele de pedeapsă și de gradul de pericol social al acestora, constând în aceea că inculpații au înțeles să poarte asupra lor arme albe (câte un cuțit fiecare) deși se deplasau la postul de poliție pentru a sesiza conflictul ce avusese loc cu o zi înainte și chiar le-au folosit, ceea ce denotă temeritatea și disprețul lor față de autoritățile statului și regulile de conduită în societate.
O dovadă în plus a acestei atitudinii de nerespectare a normelor legale este și faptul că inculpații sunt recidiviști, potrivit fișelor de cazier judiciar aflate la filele 23-25, au fost condamnați anterior în mai multe rânduri pentru fapte de același gen precum și mult mai grave ( furt calificat, violare de domiciliu și ultraj contra bunele moravuri și tulburarea liniștii publice), ceea ce evidențiază perseverența infracțională și periculozitatea sporită pentru ordinea publică.
Așa fiind, susținerile recurenților că pedepsele aplicate de 7 luni și respectiv 1 an închisoare sunt prea mari sunt vădit lipsite de temei, cuantumul acestora este bine stabilit atât ca întindere cât și ca modalitate de executare, fiind proporțional cu gravitatea faptelor comise și nu se justifică reducerea acestora sau schimbarea naturii, respectiv aplicarea unei amenzi penale, întrucât nu s-ar realiza scopul coercitiv și educativ al sancțiunii penale prevăzut de art.52 Cod penal.
De altfel, recurentul nu s-a prezentat în fața instanței de recurs pentru a fi ascultat, manifestând dezinteres față de soluționarea recursului, în prezent aflându-se pe teritoriul Spaniei, conform afirmațiilor fratelui său, recurentul.
Concluzionând, în raport de considerentele arătate, Curtea constată că nu subzistă cazul de casare prev. de art.3859pct.14 Cod proc. penală și în consecință, hotărârile recurate fiind legale și temeinice sub toate aspectele, criticile formulate se privesc ca neîntemeiate, motiv pentru care recursurile inculpaților vor fi respinse, ca nefondate, în temeiul art.38515pct.1 lit.b) Cod proc. penală, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și, ambii domiciliați în com. S, sat S, jud. B, împotriva deciziei penale nr.194 din 08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr.45 din 24.04.2009 a Judecătoriei Pogoanele.
Obligă recurenții la plata sumei de câte 150 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 24 februarie 2010.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored.
2 ex./04 martie 2010
. apel - Trib. B
Jud. apel Gheorghe E.
. fond - Jud. P/Jud. fond Putere
Operator de date cu caracter personal/Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Elena Negulescu, Ioana Nonea
