Infractiuni la regimul vamal (legea nr.141/1997). Decizia 40/2008. Curtea de Apel Bacau

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ nr. 40

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ștefan Nimineț judecător

- - - judecător

- - - judecător

- - - grefier

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat legal prin procuror:

La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, partea civilă MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și inculpații -, G și, împotriva deciziei penale nr. 33/AP din 09 februarie 2007, pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză de față s-au desfășurat în ședința de judecată din data de 10 ianuarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată.

CURTEA

- DELIBERÂND -

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr.382 din 29.03.2006, pronunțată în dosarul nr.2362/2003, Judecătoria Piatra Neamț, în baza art.334 Cod procedură penală, prin schimbarea încadrarea juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, din infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, participație improprie la infracțiunile de fals intelectual, prevăzută de art. 31 al.2 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 1 Cod penal, complicitate la infracțiunea de prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art. 26 Cod penal, raportat la art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, complicitate la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin.2 Cod penal și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal în infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 31 al.2 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedepse, după cum urmează:

- 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de prezentare de documente false la autoritatea vamală;

- 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune;

- 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale;

- 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

- 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual sub forma participații improprii, urmând ca n baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit, b Cod penal inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de2 ani închisoare.

În baza art.357 alin.2 lit.a) Cod procedură penală s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de la data 18.07.2002 de la data de 19.07.2002 și durata arestării preventive de la data de 19.07.2002 la data de 21.08.2002, iar în baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei rezultante aplicate inculpatului pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.

În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

2. În baza art. 334 Cod procedură penală, prin schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, din infracțiunile de prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 2 Cod penal, complicitate la infracțiunea de prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art. 178 din Legea nr. 141/1997 și înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 2 Cod penal, în infracțiunile de prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, s-a aplicat acestuia pedepse, după cum urmează:

- 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de prezentare de documente false la autoritatea vamală;

- 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

În baza art.33 lit. a Cod penal și art.34 lit. b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de2 ani închisoare.

În baza art. 81 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei rezul tante aplicate inculpatului, pe o durată de 4 ani, ter men de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal, iar în baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția acestuia asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

3. În baza art. 334 Cod procedură penală prin schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, din infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, complicitate la infracțiunea de prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art. 178 din Legea nr. 141/1997, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal, prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, prezentare de documente false la autoritatea vamală, prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și înșelăciune, prevăzută de art. 215 al. 2 Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, a aplicat acesteia pedepse, după cum urmează:

- 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de prezentare de documente false la autoritatea vamală.

- 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

- 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de3 ani închisoare.

În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatei drepturile
civile prevăzute de art. 64 lit. a,b, c și e Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

4. nculpatul, a fost condamnat, astfel:

- 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de prezentare de documente false la autoritatea vamală.

- 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune.

- 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

- 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.33 lit.a Cod penal și art.34 lit. b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de5 ani închisoare.

În baza art.357 alin.2 lit.a) Cod procedură penală a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de la data 22.07.2002 de la data de 23.07.2002 și durata arestării preventive de le data de 23.07.2002 la data de 01.08.2002, iar în baza art.71 Cod penal i-a fost interzise drepturile civile prevăzute de art. 64 lit, a,b, c și e Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

5. Inculpatul G, a fost condamnat, după cum urmează:

- 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de folosire de instrumente oficiale false.

-1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

- 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

- 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de uz de fals sub forma complicității.

În baza art.33 lit.a Cod penal și art.34 lit. b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art.357 alin.2 lit.a) Cod procedură penală a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de la data de 30.12.2002 la data de 31.12.2002 iar în baza art.71 Cod penal a interzis acestuia drepturile civile prevăzute de art. 64 lit. a,b, c și e Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

6. Inculpata, a fost condamnată, după cum urmează:

- 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de prezentare de documente false la autoritatea vamală sub forma complicității.

- 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de folosire de instrumente oficiale false.

- 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

- 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art.33 lit. a Cod penal și art.34 lit. b Cod penal inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de3 ani închisoare.

În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatei drepturile civile prevăzute de art. 64 lit.a,b,c și e Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

7. Inculpatul, a fost condamnat astfel:

- la 4 pedepse a câte 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată sub forma instigării.

- la 2 pedepse a câte 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual sub forma instigării și participației improprii.

În baza art.33 lit. a Cod penal și art.34 lit. b Cod penal inculpatul va executapedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare pe care o sporește până la 2 ani închisoare.

Inculpatul va executa în final pedeapsa de2 ani închisoare.

În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 lit. a,b,c și e Cod penal pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 14 Cod procedură penală și art. 346 al. 1 Cod penal raportat la art. 998 și urm. cod civil a admis acțiunea civilă formulată de Statul Român prin Agenția Națională de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice și a obligat inculpații, la plata daunelor materiale, după cum urmează:

- inculpatul - suma de 37653,2 RON;

- inculpatul - suma de 9463,7 RON;

- inculpații și, în solidar, suma de 6035,2 RON;

- inculpații și, în solidar, - suma de 8703,3 RON;

- inculpatul - suma de 36.628,6 RON;

În baza art. 118 lit.b Cod penal a confiscat de la inculpatul echivalentul sumei de 1.000 mărci e în euro.

În baza art. 191 al. 2 Cod procedură penală a obligat inculpații să plătească statului suma de 10.000 RON, din care suma de 2.800 RON inculpatul și câte 1.200 RON fiecare dintre ceilalți inculpați, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut că la data de 21.11.2001, Direcția Regională Vamală Ias esizat N despre faptul că la data de 15.11.2000, Biroul vamal de control și la interior PNa eliberat chitanța vamală -, prin care a acordat un regim tarifar preferențial, în baza certificatului de circulație a mărfurilor tip EUR 1 - nr.A -, iar în urma controlului "a posteriori" efectuat de autoritatea vamală italiană s-a constatat că certificatul EUR mai sus menționat este falsificat, fapt pentru care nu se justifică acordarea unei reduceri Analizând actele si lucrările dosarului instanța reține că la data de 21.11.2001, Direcția Regională Vamală Ias esizat LP N despre faptul că la data de 15.11.2000, Biroul vamal de control și la interior PNa eliberat chitanța vamală -, prin care a acordat un regim tarifar preferențial, în baza certificatului de circulație a mărfurilor tip EUR 1 - nr.A -, iar în urma controlului "a posteriori" efectuat de autoritatea vamală italiană s-a consta tat că certificatul EUR mai sus menționat este falsificat, fapt pentru care nu se justifică acordarea unei reduceri de la 30% la 12% din valoarea autoturismului.

Același organism vamal a făcut și o altă sesizare a organelor de poliție la data de 17.05.2002, de reducere ilegală a taxelor vamale pentru trei autoturisme marca A6 și două Skoda, pe baza unor certificate EUR 1 falsificate, solicitând efectuarea de cercetări pentru comiterea infracțiunilor de prezentare la autoritatea vamală de documente falsificate.

Pornindu-se de la aceste sesizări, în cadrul cercetărilor s-a stabilit că autorul infracțiunilor este inculpatul .

În acest sens se rețin cu referire la fiecare autoturism din cele patru vămuite ilegal următoarele:

1. Autoturismul 156, serie șasiu -:

La data de 15.11.2000, inculpatul s-a prezentat la. P N și a solicitat a autoturismului sus menționat pe numele lui, atât cererea, cât și declarația de vânzare-cumpărare a mașinii fiind întocmită și semnată în fals de. De asemenea, acesta a semnat și chitanța vamală, după emiterea sa. La cererea către șeful de vamă de la P, au fost atașate următoarele documente: act de vânzare-cumpărare (încheiat între proprietarul din Italia al mașinii - și, semnat în fals de, atât la poziția "vânzător" cât și la poziția "cumpărător", note de constatare, carte de identitate a mașinii și certificatul EUR 1, care s-a dovedit a fi fals, ca urmare a controlului "a posteriori" și după ce Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a comunicat că autoturismul în cauză a fost declarat furat, de autoritățile italiene la data de 17 octombrie 2000.

Ca urmare a controlului "a posteriori" prin care s-a dovedit că certificatul EUR 1 era fals, PNa recalculat taxa vamală la 30% din valoarea autoturismului, stabilindu-se obligația numitului de a plăti suplimentar suma de 42.404.013 lei vechi.

După înmatricularea autoturismului, inculpatul, l- vândut lui din municipiul B, județul B, contractul de vânzare-cumpărare a mașinii încheiat între și acesta fiind întocmit tot de către inculpat, care a și semnat la poziția vânzător.

2. Autoturismul marca A6, serie șasiu -: La data de 29.05.2001, PNa eliberat inculpatului chitanța vamală cu acordarea unui regim tarifar preferențial pentru autoturismul sus-menționat, ca urmare a prezentării certificatului EUR 1, ce s-a dovedit a fi fals ca urmare a controlului "a posteriori" efectuat de autoritatea vamală din Slovacia, la cererea I și după ce Biroul Național Interpol și Relații Internaționale a comunicat că autoturismul figurează furat la data de 07.05.2001 din Slovacia.

Contractul de vânzare-cumpărare - - formular tipizat, între vânzător - și cumpărătorul a fost completat și semnat atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător, de către inculpatul.

În urma controlului "a posteriori", PNa stabilit în sarcina lui o diferență de plată în sumă de 50.446.293 lei vechi, reprezentând taxe vamale și o sumă de 17.429.194 lei vechi reprezentând penalități de întârziere.

Certificatul EUR 1 are semnăturile executate în fals pentru autoritățile slovace de același inculpat, acesta din urmă folosindu-se de xerocopii după actele de stare civilă ale lui, din perioada cât au fost colegi la SC "" SA P N, pentru a radia și ulterior a înmatricula mașina.

Contractul de vânzare a autoturismului dintre și a fost întocmit și semnat la rubricile "vânzător" și "cumpărător" tot de către inculpat, fără ca numitul să cunoască împrejurarea că autoturismul a fost înmatriculat sub nr.- pe numele său.

Inculpatul a procedat ulterior la radierea autoturismului de pe numele lui în momentul în care a găsit un cumpărător pentru acesta, în persoana lui.

3. Autoturismul Skoda serie șasiu - La data de 5.06.2001, PNa eliberat chitanța vamală de a autoturismului cu acordarea unui regim tarifar preferențial de 6%, pe baza certificatului EUR 1, ce s-a dovedit a fi fals, ca urmare a controlului "a posteriori", actele fiind întocmite pe numele lui - cetățean din Republica

Atât cererea de, contractul de vânzare - cumpărare tipizat în limba slovacă, cât și semnăturile de pe certificatul EUR 1, pentru autoritățile slovace au fost executate în fals de același inculpat. De asemenea, inculpatul a completat și semnat la rubricile "vânzător" și "cumpărător" contractul de vânzare-cumpărare.

În urma controlului "a posteriori" PNa stabilit în sarcina lui o diferență de plată în sumă de 58.099.896 lei vechi, reprezentând taxe vamale și o sumă de 15.170.805 lei vechi reprezentând penalități de întârziere.

Ulterior, acesta a vândut autoturismul lui, contractul de vânzare-cumpărare fiind semnat la rubrica "vânzător" de inculpat dar motivat de faptul că, - cumpărător - nu a mai achitat inculpatului o diferență de preț de 3060 USD, nu s-a putut face radierea și o nouă înmatriculare pe numele acesteia.

4.Autoturismul Skoda serie șasiu -.

La aceeași dată, 5.06.2001, s-a efectuat și a autoturismului susmenționat, procedura urmată fiind similară celorlalte, cu singura deosebire că la aceasta s-a prezentat cumpărătorul, în persoana numitei.

Cererea de, contractul de vânzare-cumpărare-, cu semnăturile la rubrica "vânzător" și semnăturile de pe certificatul EUR 1 au fost scrise și executare de către același inculpat.

La controlul "a posteriori" efectuat și ca urmare a se sesizării Biroului Național Interpol și Relații Internaționale, s-a stabilit că certificatul EUR 1 este fals, autoturismul figurând ca fiind furat din Republica Cehia.

În urma controlului "a posteriori" LPNa stabilit în sarcina lui o diferență de plată în sumă de 40.818.076 lei vechi repre zentând taxe vamale și o sumă de 13.510.783 lei vechi reprezentând penalități de întârziere.

În cursul anului 2002, Direcția Regională Vamală Interjudețeană I a sesizat, în mod repetat, organele de cercetare penală din cadrul. N cu faptul că mai mulți importatori - persoane fizice, au solicitat la de autoturisme de proveniență europeană de lux, regimul tarifar preferențial, acordat în baza certificatului de circulație a mărfurilor EUR 1, care ulterior s-a dovedit a fi falsificat.

În temeiul prevederilor art. 40 lit.b și art. 45 lit.d din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României, corelate cu prevederile art. 34 din Protocolul nr. 4 privind definirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare adminis trativă, ratificat de România prin nr.OUG 1/1997, cu modificările ulterioare, importatorul avea obligația să prezinte un certificat de circulație a mărfurilor autentic (valabil), obligație care, în cazurile sesizate de un organism vamal interjudețean, nu a fost îndeplinită, astfel că aceștia au beneficiat, în mod nelegal, de regimul tarifar preferențial, prevăzut de art. 75 din Legea 141/1997 privind Codul Vamal al României.

Referirea privește a, pe baza unor certificate EUR 1 false, a următoarelor autoturisme:

- "VW " cu seria de șasiu - - titular G;

- " -" cu seria de șasiu - - titular ;

- 520" cu seria de șasiu -B - - titular;

- " " cu seria de șasiu 01933 - titular ;

- "Opel " cu seria de șasiu - - titular;

- "BMW X5" cu seria de șasiu 01647 - titular.

Din sesizările făcute rezultă că, pentru importurile în cauză, la Biroul Vamal de Control și la Interior N, sau fost prezentate certificate EUR 1, eliberate în procedura normală și aceste certificate au făcut obiectul controlului ulterior la administrația vamală emitentă. Ca urmare a controlului efectuat, administrația vamală de origine a constatat, pentru fiecare caz în parte, că exportatorul nu a solicitat eliberarea unei astfel de dovezi de origine și nici nu a împuternicit o altă persoană să o întocmească în numele lui.

Prin urmare, în cazul celor șase autoturisme, aceste certificate s-au dovedit a fi false, iar importatorii români le-au utilizat în scopul obținerii regimului tarifar preferențial, prevăzut de acordul România - Uniunea Europeană, încălcându-se astfel și prevederile art. 386 lit. k din Regulamentul Vamal, aprobat prin nr.HG 1114/9.11.2001.

Când au fost făcute sesizările, Direcția Vamală Regională Interjudețeană I s-a conformat prevederilor art. 30 al. 1 din nr.OG 2/2001, care stipulează: "Dacă persoana împuternicită să aplice sancțiunea prev. de art. 386 lit.k din Regulamentul Vamal apreciază că fapta săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, constituie infracțiune, sesizează organul de urmărire penală competent".

Pe lângă cele șase autoturisme, sesizările Direcției Regionale Vamale Interjudețene I mai cuprind și alte două autoturisme, pentru care s-au prezentat certificate EUR 1 falsificate. Este vorba de autoturismele:

- "Mercedes Benz 270" cu seria de șasiu -B - - titular ;

- "Mercedes Benz 500 " cu seria de șasiu -A - - titular, pentru care urmează a fi disjunsă cauza, pentru continuarea cercetărilor.

În ceea ce privește autoturismul "WV " cu seria de șasiu - - titular G, la data de 4.04.2001 Biroul Vamal de Control și la Interior Nae liberat, prin învinuita (fostă ) - inspector vamal, chitanța nr. 87, pe numele lui G (cetățean cu cetățenie română), cu acordarea unui regim tarifar preferențial prevăzut de Protocolul nr. 4, anexă la Acordul European, ratificat de România prin Legea nr. 20/1993. Acordarea regimului tarifar preferențial s-a făcut pe baza prezentării certificatului EUR 1 - nr. -.

Potrivit prevederilor art. 14 paragraful 4 din Acordul European amintit, taxele vamale percepute la importul de autoturisme din țările Uniunii Europene erau de 6% din valoarea în vamă în vigoare în anul 2001.

În situația în care, la, nu se prezenta certificatul EUR 1 sau dacă la controlul "a posteriori", când exista acest act, se dovedea că nu este valabil, taxele vamale erau în procent de 30% din valoarea bunului în vamă, așa cum este prevăzut în coloana nr. 1 Vamal de Import al României, aplicabil în acel caz.

Prin acordarea regimului tarifar preferențial, în limita procentului de 6% din valoarea în vamă s-a perceput o taxă vamală de 57.729.555 lei.

Pentru nedeclararea bunului la trecerea frontierei în România pe la vama, învinuita a întocmit procesul verbal de contravenție nr. 43 din 4.03.2001, aplicând titularului importului Goa mendă în sumă de 100.000 lei, care a fost achitată cu chitanța nr. 130/4.03.2001.

Cu adresa nr. 12499 din data de 19.07.2001, Direcția Regională Vamală Interjudețeană I - în cadrul controlului "a posteriori", a solicitat Administrației Vamale Italiene să verifice validitatea certificatului EUR 1 -, care a comunicat următoarele:

Certificatul nu a fost eliberat de Biroul Vamal. Referitor la document s-a precizat că ștampila din căsuța 11 este falsă, nici o declarație de export nu a fost eliberată pentru autoturismul în cauză și că numele lucrătorului vamal din căsuța nr. 12 este fictiv.

Față de aceste constatări s-a procedat la anularea regimului tarifar prefe rențial acordat.

Astfel, s-a procedat - de același inspector vamal, la încheierea actului constatator nr. 72 din data de 16.07.2001, prin care a fost stabilită diferența de taxă vamală, în limita procentului de 30% din valoarea în vamă a autoturismului, în sumă de 59.698.965 lei.

După eliberarea chitanței vamale, la data de 8.05.2001 autoturismul în cauză a fost înmatriculat la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei N pe numele lui G, cu numărul de înmatriculare -, iar la data de 16.05.2001 acesta a fost radiat și înmatriculat pe numele inculpatei, cu numărul de înmatriculare -. Apoi, inculpata a vândut autoturismul lui G din B, fiind înmatriculat sub numărul B-26-.

Când autoturismul era la ultimul proprietar s-a stabilit că acesta provenea din furt.

, din C-N, la data de 10.04.2001, a reclamat dispariția, în noaptea de 9/10.04.2001, din parcarea de la blocul în care locuiește, a autoturismului "VW " cu seria de șasiu -.

Din raportul de expertiză criminalistică efectuat de Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției, asupra seriei de șasiu a autoturismului "VW ", înmatriculat sub nr. B-26- - serie de șasiu -, s-a stabilit că seria de identificare reală a acestui autoturism a fost cea dintâi și că, pentru a se ajunge la cea din urmă serie, au fost modificate ultimele trei cifre, din 224 - cum era trecut inițial, în 771 - cum avea mașina când a fost expertizată.

S-a mai stabilit că seria de identificare poansonată pe motorul autoturis mului prezintă modificări ale seriei inițiale, care a fost reținută în următoarea formulă: "GR-".

Alte constatări ale expertizei sunt:

- foliile martor ale seriei de șasiu, aplicate în compartimentul motor și portbaga jul autoturismului în litigiu, au fost aplicate artizanal;

- pe geamurile laterale, parbrizul și luneta autoturismului sunt prezente urme de răzuire mecanică, iar după tratarea cu un reactiv chimic, pe două dintre acestea s-au relevat următoarele litere și cifre: "33EW".

G - pe numele căruia a fost tăcută a, a declarat că nu are cunoștință nici despre autoturismul în cauză și nici de.

A arătat că în anul 2001 dat inculpatului, la cererea acestuia, o adeverință de repatriere și o copie a buletinului de identitate, la vremea respectivă existând facilități de scutire la vamă pentru două autoturisme în cazul persoanelor repatriate.

La rândul său, inculpatul, în declarația sa, a arătat că a fost contactat de inculpatul - - care era însoțit la vremea respectivă de inculpata și, la solicitarea amândurora, a completat; "Certificata di di un vehicolo" - contractul de vânzare-cumpărare a autoturismului, formular tipizat, în limba italiană, trecând la "vânzător" pe cetățeanul italian - care figura în cartea tehnică a mașinii, și la "cumpărător", fictiv, pe

Nu la fel au procedat și inculpații - și -A, care au făcut susțineri potrivnice adevărului și probelor existente la dosar.

Inculpata - care a mai fost confruntată cu dispozițiile legii penale - fiind condamnată pentru fapte similare la un an închisoare cu suspenda rea executării pedepsei, de Judecătoria S M, jud. M - a susținut că autoturismul era cumpărat din târgul de mașini din Târgu M, de la două persoane care își adresau apelativele " " și "G" și că, după cumpărare, autoturismul nefiind înmatriculat, a intenționat să-1 vândă lui din orașul T, jud. Cu ajutorul acestuia, la solicitarea ei, s-a făcut la autoturism constatarea de vamă în. După constatarea de vamă, inculpata a arătat că, fără a cunoaște demersurile pe care le-au făcut cele două persoane care răspundeau la numele mic de "" și "G", au făcut actele de vamă la Biroul Vamal de Con trol și la Interior N și apoi au înmatriculat autoturismul la Serviciul de Evidentă Informatizată a Persoanei

n cadrul anchetei s-a stabilit că cele două persoane - "" și "" - erau martorii și Primul nu a putut fi audiat deoarece a decedat la data de 29.03.2002, iar al doilea, așa cum s-a arătat anterior, nu cunoaște nimic despre autoturism și, precizând că pe inculpata nu a văzut-o și nu o știe.

Participarea celor doi la și înmatricularea autoturismului este dovedită de expertiza grafologică efectuată în cauză. se va arăta doar că pe chitanța vamală nr. 87/4.05.2001 semnătura de la poziția "Călător oficiant " aparține inculpatului, Semnătura lui, depusă pe acest act, față de mo mentul în care el a fost întocmit de inspectorul vamal - după depunerea documentației, confirmă că această activitate a înfăptuit-o acesta.

Cererea de nr. 5284 din data de 4.04.2001, prin care s-a solicitat a autoturismului pe numele lui G, s-a stabilit că a fost scrisă de inculpata.

" -" - seria șasiu 01270 - titular și "BMW 520" - serie șasiu -BN 3213 - titular au fost vămuite la Biroul Vamal de Control și la Interior N în aceeași zi.

La data de 27.02.2001, Biroul Vamal de Control și la Interior N, prin inspectorul (fostă ), a eliberat pe numele inculpatului și a lui chitanțele vamale nr. 30 și nr. 31, privind a unui autoturism " -" și a unui autoturism "BMW 520", cu acordarea regimului tarifar preferențial.

Acordarea regimului tarifar preferențial s-a făcut pe baza prezentării certificatului de circulație a mărfurilor EUR 1 nr. - - în cazul unuia dintre autoturisme - și EUR 1 nr. A - - în cazul celuilalt, taxele vamale stabilite fiind de 104.819.902 în cazul autoturismului -" și 44.258.888 lei în cazul autoturismului marca "BMW 520". De precizat că facilitatea vamală în cadrul regimului tarifar preferențial în anul 2001 fost de 6% din valoarea în vamă a bunului, față de 30% cât era dacă nu se prezentau certificatele de circulație a mărfurilor EUR 1.

Prin adresa nr. 12499/19.07.2001, Direcția Regională Vamală Interjudețeană Iai nițiat verificarea autenticității celor două certificate EUR 1. Autoritatea Vamală din ia a comunicat că cele două certificate emise de același exportator - " A " - sunt false (acestea fiind vizate în mod corespunzător în căsuța nr. 14).

Pe baza răspunsului de la Autoritatea Vamală din ia, transmis la Biroul Vamal de Control și la Interior N, același inspector vamal a procedat la calcularea, pentru ambele autoturisme, la data de 04.12.2001, a diferenței de tarif vamal, care este de 87.032.390 în cazul " -" și 43.883.280 lei în cazul " 520".

Concomitent, titularilor - inculpații și - - li s-au aplicat și sancțiuni contravenționale, potrivit prevederilor art 384 lit. d din Regulamentul Vamal.

Ulterior, autoturismul " -" a fost înmatriculat la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei N sub numărul -, pe numele inculpatului, iar al doilea sub numărul - pe numele lui.

Inculpatul a vândut autoturismul, la data de 16.03.2001, lui, pe societatea al cărei administrator era, SC " Construcții" SA C, iar, la scurt timp, unei cunoștințe din.

Inculpatul a susținut că a autoturismul " -" 1-a cumpărat de la un cetățean și că toată documentația pentru a și înmatricularea mașinii au făcut-o împreună.

Cetățeanul - stabilit ca fiind - în declarația pe care a dat-o, nu a confirmat susținerile inculpatului. El a arătat că, într-adevăr, i-a vândut acestuia un autoturism " -", la începutul anului 2001, dar că nu i-a dat cartea a mașinii și că nu a încheiat nici un act pentru această mașină.

a fost asociat în acea perioadă cu loan la SC "" SRL și, pentru că nu s-au mai înțeles, el s-a retras din societate. La plecare, a rămas asupra lui loan un autoturism "BMW 520", acesta refuzând să îl dea. Cum loan trecea cu firma prin greutăți financiare, a împrumutat de la inculpatul suma de 60.000.000 lei. Acesta, pentru a-i da împrumutul, i-a cerut să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu care să garanteze restituirea banilor. La restituirea împrumutului, inculpatul i-a dat mașina.

Între timp, proprietarul de drept al mașinii, 1-a acționat pe loan în judecată spre a-i fi restituit autoturismul.

Judecătoria Bicaz, prin sentința civilă nr. 437/18.04.2000, a admis acțiunea și 1-a obligat pe pârât să-i restituie bunul.

Până la urmă autoturismul a rămas la loan, deoarece acesta i-a achitat sumele datorate, iar a renunțat la sechestrarea, prin ordonanță președințială, a autoturismului. Așa s-a ajuns ca acesta să fie cumpărat de inculpat.

, așa cum a fost sfătuit de inculpat, tot timpul, în declarațiile pe care le-a dat la poliție și la procuror, a susținut că a participat la mașinii și înmatricularea ei. Declarațiile lui sunt potrivnice probatoriului. Este stabilit că întreaga documentație pentru cele două autoturisme a fost produsă la Vama N de inculpatul.

Expertiza grafologică a stabilit că autorul semnăturilor de pe chitanțele vamale nr. 30 și nr. 31 din 27.02.2001, cererea adresată vămii - nr. 2224/27.02.2001, prin care a solicitat a autoturismului "BMW 520", procesul verbal de contravenție nr. 22/27.02.2001 prin care a fost sancționat contravențional pentru lipsa declarației vamale de tranzit, certificatul EUR 1 nr. A - în baza căruia s-au acordat reduceri de taxe vamale autoturismului "BMW 520", cu semnăturile de la căsuțele 11 și 12 și semnăturile de pe ambele -uri, având ca vânzător unic pe și cumpărători - unul pe și al doilea pe, la rubricațiile "" și "VerL." - în traducere însemnând vânzător și cumpărător - aparțin inculpatului.

În documentația celor două autoturisme, expertiza a stabilit un singur act care nu a fost falsificat de inculpat. Este certificatul EUR 1 nr. -, în baza căruia s-au acordat reduceri de taxe vamale autoturismului " -". Acesta a fost completat și semnat de inculpatul. Este de înțeles de ce a recurs la "serviciile" inculpatului, în cazul acestui certificat de origine, deoarece știa că autoturismul se înmatriculează pe numele lui.

Trebuie menționat, cu privire la cele două -uri, că nu au fost completate, pe imprimatele tipizate, de către. La vânzarea autoturismului " -" inculpatului, el a încheiat cu acesta un contract de vânzare-cumpărare neautentic, de mână.

Procedându-se la verificarea autoturismelor ce apar introduse în România în perioada anilor 1998-2002, s-a constatat că prin punctul de frontieră figurează trei autoturisme "BMW" și un "".

După declanșarea anchetei penale - în urma sesizării Direcției Regionale Vamale Interjudețene I - pentru constatarea falsității certificatului de origine EUR 1 nr. A - și EUR 1 nr. -, sub aspectul de prezentare de documente false la autoritatea vamală și înșelăciune, inculpatul a făcut demersuri și a obținut, pentru ambele autoturisme, deci și pentru "BMW"~ul lui, alte certificate de origine, având numerele - și -, eliberate de vama ă din, la data de 13.02.2002. Noul act nu poate să schimbe cu nimic semnificația, în conținut și finalitate, a faptelor lui.

Conform prevederilor art. 18 din Protocolul nr. 4, referitor la denumirea noțiunii de produse originare și metodele de cooperare administrativă - anexă a Acordului European, un certificat EUR 1 poate fi eliberat după exportul produselor, de către autoritatea vamală a țării exportatoare, în mod excepțional, numai dacă:

1) nu a fost eliberat în momentul exportului din cauza unei erori, omisiuni involuntare ori circumstanțe speciale, sau,

2) se demonstrează autorităților vamale ale țării emitente că a fost eliberat un certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, dar nu a fost acceptat la import din motive tehnice.

Ori, pentru cele două autoturisme, la Vama N au fost prezentate certificatele de circulație a mărfurilor ca fiind eliberate în procedura normală, ele făcând obiectul controlului ulterior la administrația vamală emitentă, care a stabilit că sunt false.

Ca urmare a controlului efectuat, administrația vamală ăac onstatat, pentru fiecare caz în parte, că exportatorul nu a solicitat eliberarea unei astfel de dovezi de origine și nici nu a împuternicit o altă persoană să întocmească, în numele lui, o astfel de dovadă. Prin urmare, aceste certificate s-au dovedit a fi false, iar inculpatul le-a utilizat în scopul obținerii regimului tarifar preferențial.

În context cu cele de mai sus, Direcția generală a Vămilor a precizat că, în condițiile în care se eliberează certificate EUR 1 în procedura "a posteriori", precum și rezultatele controalelor ulterioare pentru certificatele prezentate de importatorii români la bunurilor acoperite de acestea, certificatele emise "a posteriori" nu pot fi luate în considerație nici pentru regim tarifar preferențial, nici pentru control ulterior, deoarece un control al originii bunurilor importate a avut loc și a fost finalizat.

Actul la care se face referire conchide că: "Rezultatul controlului ulterior, transmis pentru fiecare dovadă de origine în parte (este vorba despre cele două certificate EUR 1), în baza rezultatului controlului ulterior efectuat de administrația vamala, este definitiv".

Pentru autoturismul marca " " cu seria de șasiu - - titular, la data de 15.11.2000 Biroul Vamal de Control și la Interior N, prin inspectorul vamal, a eliberat chitanța vamală nr. 427, pe numele lui, pentru a acestui autoturism, cu acordarea unui regim tarifar preferențial în procent de 12% din valoarea bunului declarat în vamă, stabilindu-se de plată suma de 171.034.200 lei. Acordarea regimului tarifar preferențial s-a făcut în baza certificatului de origine EUR 1 nr. -.

Cu adresa nr. 12499 din data de 19.07.2001, Direcția Regională Vamală Interjudețeană Ias olicitat administrației vamale italiene controlul "a posteriori" asupra valabilității dovezii. S-a comunicat că autoturismul figurează furat din Italia și că actul este fals.

Pe baza acestei comunicări, același inspector vamal, în nota de constatare nr. 40 din data de 6.06.2002, a recalculat, pe numele lui, tarif vamal legal, cu procent de 30%, încasându-se în numerar, de la aceasta, diferența de 53.867.221 lei. Concomitent i s-a întocmit și proces-verbal de contravenție, în baza prevederilor art. 386 lit.k din Regulamentul vamal - prezentare de documente ce conțin date nereale, prin care i s-a aplicat o amendă de 25 milioane lei.

În declarația sa, a susținut că autoturismul 1-a cumpărat din târgul de mașini de la "" S, de la un cetățean italian care era însoțit de un român - "", cu suma de 20.000 dolari. Tot ea a arătat că acolo, în târg, s-a încheiat și contractul de vânzare-cumpărare a mașinii și că apoi, la câteva zile, când italianul a venit la P însoțit de acel "", a fost făcută verificarea de vamă în P N, a la Biroul Vamal de Control și la Interior N și înmatricularea provizorie la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei

În perioada de valabilitate a numărului provizoriu, mașina a fost vândută de, în târgul de mașini de la, lui, care a cumpărat-o pe firma lui, SC "" SRL Bîrlad.

De verificarea pentru vamă în P N, aceasta a precizat că s-a ocupat vărul ei, care a însoțit-o în permanență, la cumpărarea mașinii, perfectarea formelor legale, inclusiv la vânzarea ei către noul proprietar. în vamă a susținut că 1-a întâlnit ocazional pe inculpatul, care, la solicitarea sa - pentru că nu știa cum să o întocmească, i-a făcut cererea de a autoturismului către șeful de vamă și că apoi ea a semnat-

Sub cel din urmă aspect, relatarea ei nu surprinde, deoarece persoana ce a arătat că a întâlnit-o "ocazional" în vamă - inculpatul, nu era altul decât fratele prietenului ei la acea dată, actual soț, G.

Expertiza grafologică a stabilit că cererea de nr. 2761/14.11.2000, pe numele lui, inclusiv semnătura, semnătura de pe chitanța vamală nr. 427/15.11.2000, actul intitulat " Di " (contractul de vânzare-cumpărare) și semnăturile de la ambele poziții - "vânzător" și "cumpărător" și procesul verbal de contravenție nr. 50/25.11.2000, încheiat de Biroul Vamal de Control și la Interior N pentru lipsa declarației vamale de tranzit, aparțin inculpatului.

Acesta din urmă, în declarația sa, a arătat că a scris cererea de la solicitarea martorei.

Atâta timp cât este dovedit că cererea de, chitanța vamală și procesul verbal de contravenție - în cazul acestui autoturism, sunt semnate de inculpatul, este de înțeles că el a depus documentele falsificate, în baza cărora s-a efectuat a mașinii.

Pentru autoturismul "Opel " cu seria de șasiu - - titular, la data de 07.02.2001 Biroul Vamal de Control și la Interior Nae liberat chitanța vamală nr. 22, prin inspector vamal (fostă ), pentru a acestui autoturism, cu regim tarifar preferențial, pe numele lui, stabilindu-se, în limita procentului de 12% din valoarea bunului în vamă, plata sumei de 42.357.462 lei.

Acordarea regimului tarifar preferențial s-a făcut pe baza prezentării certificatului de circulație tip EUR 1 nr. TO. -.

Direcția Regională Vamală Interjudețeană I, cu adresa nr. 12499 din data de 10.07.2001, a solicitat de la Autoritatea Vamală Italiană - organ emitent al actului de origine EUR 1, controlul "a posteriori", spre a se verifica validitatea lui. S-a comunicat de Administrația Vamală Italiană, cu adresa nr. 33854//nm din data de 13.05.2002, că certificatul EUR 1 în cauză este fals și că autoturismul "Opel " este furat din Italia.

Biroul Vamal de Control și la Interior N, în baza celor transmise de vama italiană, prin același inspector vamal, a recal culat taxele vamale ale mașinii, în procent de 30% din valoarea ei în vamă, stabilindu-se prin actul constatator nr. 4 din data de 06.06.2002, în limita sumei de 94.637.272 lei. Totodată, pentru prezentarea de documente nereale în vamă, în baza prevederilor art. 386 lit. k din Regulamentul Vamal, inspectorul a încheiat procesul verbal de con travenție nr. 43 din data de 05.06.2002, în lipsă, prin care a stabilit în sarcina contravenientului o amendă în sumă de 25.000.000 lei. Autoturismul a fost apoi înmatriculat la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei N pe numele lui, având numărul de înmatriculare -. - care era proprietarul autoturismului, în urma unui anunț din ziarul local " Liberă" din municipiul G, dat în ziua de 8.03.2001,1-a vândut lui la data de 12.03.2001.

Fiind audiat titularul chitanței vamale nr. 22 din data de 07.02.2001, emisă de Biroul Vamal de Control și la Interior N, acesta a arătat că autoturismul "Opel " a fost cumpărat de vecinul său din târgul de mașini din C de la un cetățean italian, el fiind în calitate de șofer. După cumpărare, s-a înțeles cu ca mașina să fie înmatriculată pe numele celui din urmă, deoarece el nu avea stabilit domiciliul în Târgu N, fiind mutat de la, prin cumpărarea unei locuințe în Târgu

Cu cele propuse, a fost de acord, deoarece a fost încredințat că se urmau o serie de proceduri legale, deci nu de întocmire de documente false. În zilele ce au urmat dobândirii autoturismului, concubina acestuia - inculpata și - A la volan, s-au deplasat la P, pentru efectuarea în a verificării de vamă, a vămuirii și a înmatriculării mașinii.

Așa cum au declarat, și inculpata, de efectuarea verificării de vamă și apoi de a autoturismului s-a ocupat inculpatul.

Pentru sprijinul acordat, a dat inculpatului suma de 1.000 mărci

Din declarațiile date de, și inculpata rezultă că documentația în vamă a prezentat-o inculpatul .

Expertiza grafologică efectuată a stabilit că cererea de a autoturismului nr. 1438/07.02.2001 și " Di " (contractul de vânzare-cumpărare) - având ca vânzător pe Mareo și cumpărător pe, au fost scrise de inculpata.

Expertiza nu a putut stabili de cine au fost executate semnătura de pe chitanța vamală nr. 22/07.02.2001, la poziția "călător oficiant " și de pe procesul verbal de contravenție nr. 16/07.02.2001, de la poziția "contravenient".

și concubina sa - inculpata, au arătat că în documentele ce le-au pus la dispoziția inculpatului nu se găsea și certificatul de origine EUR 1 TO. -. Într-o asemenea situație, actul sigur trebuie să fie atribuit inculpatului.

Chiar dacă nu a făcut obiectul expertizării, prin comparația grafismului semnăturii din căsuța 11 certificatului cu cele de la pozițiile "călător oficiant ", din chitanță și de la poziția "contravenient" din procesul verbal de contravenție, se observă cu ușurință că sunt suficiente elemente de asemănare între cele trei semnături, ele putând să aparțină uneia și aceleiași persoane.

Cu privire la certificatul EUR 1, în cauză nu s-a găsit necesar să fie expertizat grafologic, deoarece acesta, spre deosebire de celelalte - unde imprimatele tipizate au fost scrise de mână, actul este dactilografiat la rubricile ce trebuiau completate.

Pe parcursul cercetărilor, a formulat plângere penală cu privire la acestui autoturism, împotriva lui, pentru infracțiunea de înșelăciune - prev, de art. 215 al. 2 Cp. Pentru această faptă s-a dispus disjungerea cauzei, cercetările fiind continuate.

Prin probatoriul administrat se confirmă și participația lui la și înmatricularea autoturismului. Astfel, prin declarația-angajament pe care el a dat-o la 17.06.2002 în fața notarului public, după ce lui i s-a transmis actul constatator nr. 41/06.06.2002, cu privire la diferența de taxă vamală stabilită de 94.637.272 lei și procesul verbal de contravenție nr. 43/05.06.2002 pentru amenda contravențională de 25.000.000 lei, sume pe care el trebuia să le plătească, s-a angajat pentru situația în care, în urma contestațiilor făcute injustiție împotriva acestora nu erau desființate, să achite el pentru debitor aceste două sume.

În ce privește formularea contestațiilor, prin procură notarială, 1-a împuternicit, să le exercite, pe.

Pentru autoturismul "BMW X5" cu seria de șasiu 01647 - titular, la data de 16.10.2001 Biroul Vamal de Control și la Interior Nae mis chitanța vamală nr. 304, pe numele lui - cetățean, cu dublă cetățenie - deci și română, pentru a acestui autoturism, cu acordarea unui regim tarifar preferențial de 12% din valoarea bunului în vamă și care a fost de 131.170.497 lei. Acordarea regi mului tarifar preferențial s-a tăcut pe baza prezentării certificatului de circulație a mărfii tip EUR 1 T -.

Direcția Regională Vamală Interjudețeană Ias olicitat Autorității Va male e - care este emitentul certificatului eur 1 în cauză - controlul "a posteriori" asupra validității lui.

Oficiul de cercetări penale din, cu adresa nr. /02-8008 din data de 21.08.2002, a comunicat că la acest certificat EUR 1 numărul de șasiu indicat nu există, firma exportatoare " " este necunoscută, că ștampila din căsuța nr. 11 nu este autentică, iar semnătura ce o însoțește nu este a persoanei ce era desemnată legal.

La primirea comunicării, Biroul Vamal de Control și la Interior N, prin inspectorul vamal, prin nota de constatare nr. 74 din data de 01.10.2002, a stabilit, pe numele lui, o diferență de taxă vamală ce trebuia achitată de 160.583.521 lei.

Totodată, prin procesul verbal de contravenție nr. 61 din octombrie 2002, a fost sancționat, în lipsă, cu 25.000.000 lei pentru prezentarea de documente false la autoritatea vamală - faptă prevăzută de art. 106 lit. c din Regulamentul Vamal.

Autoturismul a fost înmatriculat la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei N pe numele lui, cu număr provizoriu.

La data de 19.10.2001, în urma contractului de vânzare-cumpărare dintre și inculpatul G, autoturismul s-a înmatriculat sub numărul -. Inculpatul Gav ândut mașina lui, contractul de vânzare-cumpărare încheiat având o dată anterioară celui cu, care este la data de 17.120.2001 iar celălalt la 15.10.2001.

Când noul proprietar a vândut autoturismul, la data de 25.01.2002, lui din - D, inculpatul Gaf ăcut formele de radiere, fiind înmatriculat sub numărul -.

, pe numele căruia s-a făcut a, așa cum s-a arătat, a fost cetățean. S-a precizat că a fost, deoarece el în prezent este decedat, moartea survenind la data de 19.08.2003. Fiica sa, în declarația sa, dată la Chișinău în ziua de 4.03.2004, a arătat că tatăl ei a fost în România în anul 2000, cât timp a dobândit cetățenia română, după care s-a reîntors în Republica M, fără să mai aibă altă revenire în România până când a decedat. Tot ea a mai menționat că, din anul 2001 și până la deces, datorită bolii, el a stat imobilizat la pat.

Expertiza grafologică a stabilit că chitanța vamală nr. 304/16.10.2001, emisă pe numele lui, a fost semnată la poziția "călător oficiant " de către inculpatul. Tot acest inculpat a completat certificatul EUR 1 T -, în căsuțele 11 și 12 și a semnat, la ambele căsuțe - pentru vama ă și exportatorul.

Tot expertiza a stabilit că semnătura de la poziția "vânzător" din contractul de vânzare-cumpărare al autoturismului "BMW X5" din data de 17.10.2001 dintre și G, aparține inculpatului .

n declarația sa, inculpatul Gaa rătat că autoturismul 1-a cumpărat din târgul de mașini de la "" S de la și că toate formalitățile în, Biroul Vamal de Control și la Interior P N și Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei N le-a înde plinit acesta. Dacă lucrurile ar fi stat astfel, nu mai exista nici o motivație ca la contractul de vânzare-cumpărare dintre și inculpat, la poziția "vânzător", să semneze inculpatul. La fel, nu se justifica semnătura pe chitanța vamală, completarea rubricilor din căsuțele 11 și 12 și semnăturile din aceleași căsuțe - ca ele să fie executate de inculpatul.

În contextul celor stabilite științific de expertiză, rezultă că în vamă, cu documentația pentru, a fost inculpatul.

În plus, este de arătat că la, pentru verificarea de vamă și eliberarea cărții tehnice, s-a prezentat. Acesta a fost un potențial cumpărător al mașinii. El a tratat vânzarea-cumpărarea cu inculpatul, însă pentru perfectarea formelor legale a fost îndrumat la fratele său, inculpatul.

Acesta din urmă, contactat de el, 1-a dus la biroul unui notar public, de unde a obținut o procură prin care, fără a fi prezent, îl împuternicea să îl reprezinte la, Biroul Vamal de Control și la Interior și la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei

Cu procura astfel obținută, s-a prezentat la N, unde i s-a făcut verificarea tehnică și s-a emis cartea de identitate. Așa se explică semnarea, de către el, a raportului de verificare tehnică.

Aspectul este confirmat și de - taximetristul ce 1-a dus cu mașina la, unde a rămas până când a obținut cartea tehnică.

După obținerea cărții tehnice, cumpărătorul a renunțat la autoturism, deoarece tatăl lui nu dispunea de suma de bani ce trebuia achitată drept preț - 40.000 dolari SUA. Astfel, cartea tehnică i-a dat-o inculpatului, care, așa cum s-a arătat mai sus, a făcut actele de vamă și a înscris autoturismul la Serviciul de Evidentă Informatizată a Persoanei

Despre modul și condițiile în care notarul public a întocmit procura, nu a avut știință, deoarece nu a fost de față la discuțiile purtate, cu privire la act, între cei doi.

De asemenea, la data de 24.06.2001, prin Nădlac, cetățeanul ceh a introdus în țară autoturismul marca SKODA, cu nr. de înmatriculare 11-60, serie șasiu -, pe care în aceeași zi 1-a înstrăinat numitului din

La data de 27.06.2001, același cetățean ceh a reclamat sustragerea autoturismului în cauză, poliției din Praga, pentru tentativa sa de fraudă în dauna societății de asigurare fiind efectuate verificări de Poliția Cehă.

După ce numitul a îndeplinit formalitățile vamale și după verificarea și omologarea, autoturismul a ajuns în posesia inculpatului, care a găsit drept cumpărător pe numita din Pentru înmatricularea autoturismului, inculpatul apelat la inculpatul, care putea realiza acest lucru la SEIP, prin falsificarea de documente.

După ce inculpatul a primit actele necesare înmatriculării (chitanță vamală, constatare, acte de vânzare-cumpărare) prin intermediul lui, la data de 24.07.2001 a întocmit în fals un contract de vânzare-cumpărare pentru un autovehicul folosit, încheiat între numiții și din N, pe ambii semnându-i în fals. Acest ultim act 1-a atașat la celelalte trimise de și le-a depus la SEIP, autoturismul fiind înmatriculat sub nr. -, fiind astfel eliberat certificatul de înmatriculare nr. N - din 25.07.2001.

La data de 30.08.2001, la solicitarea inculpatului, în vederea radierii autoturismului, inculpatul a întocmit în fals un alt contract de vânzare-cumpărare, semnând în fals pe titularii și, document în baza căruia s-a procedat la radierea și înmatricularea autoturismului sub nr. B-40-, pe numele celei din urmă.

La data de 22.08.2001 cetățeanul slovac, prin, a introdus în România autoturismul marca Skoda cu nr. de înmatriculare ZA-703-BE, serie șasiu -, pe care ulterior 1-a reclamat ca fiind sustras, organelor de poliție din.

Autoturismul a fost achiziționat de numitul, care a procedat la îndeplinirea formalităților vamale și a celor de omologare la reprezentanța

n continuare, autoturismul a fost preluat de, care a apelat din nou la, pentru înmatricularea autoturismului, ambii folosind același mod de operare, respectiv întocmirea în fals a unui contract de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit între numiții și u.

Acest contract împreună cu actele primite anterior de la au fost depuse de la SEIP și în baza acestora s-a întocmit certificatul de înmatriculare nr. N-, autoturismul fiind înscris în circulație sub nr. -, iar ulterior radiat din evidențele SEIP N și înscris sub nr. B-96-, pe numele proprietarei.

În acest sens, la solicitarea lui, inculpatul a întocmit în fals un alt contract de vânzare-cumpărare între numitele și pe care 1-a folosit pentru efectuarea operațiunilor de radiere și înmatriculare a autoturismului.

Prin modalitățile mai sus expuse, inculpatul a eludat formalitățile legale de înscriere în circulație a unui autoturism provenit din străinătate, obținând acest lucru prin intermediul inculpatului, avană însă întotdeauna reprezentarea că solicitările sale presupun săvârșirea unor fapte de natură penală, intenția sa fiind aceea de a instiga pe coinculpați să comită aceste fapte.

n perioada anilor 2000 - 2002, inculpatul și con cubina sa, au cumpărat mai multe autoturisme de lux din diverse târguri de autoturisme din țară (de proveniență externă din ia și Italia, cele mai multe din ele furate din țările de origine), iar după și înmatriculare, cei doi inculpați le valorificau la prețuri net superioare celor de achiziție.

Mai mult, cei doi s-au folosit pentru a se deplasa la aceste târguri de autoturisme de numitul, de profesie conducător auto, dar și de actele acestuia, pentru efectuarea operațiunilor de, constatare și înmatriculare la SEIP.

Numitul a arătat în cuprinsul declarațiilor că a fost de acord ca a și înmatricularea autoturismelor în cauză să fie făcută pe numele său, având în vedere explicațiile date de cei doi inculpați în sensul că aceștia nu puteau face operațiunile pe numele lor deoarece nu aveau domiciliul pe raza județului

Pentru realizarea faptelor inculpații și - au reținut din cartea de identitate a numitului datele lui personale utilizându-le pentru efectuarea operațiunilor de și înmatriculare.

Printre aceste autoturisme, se află și un 525, pentru care s-a eliberat chitanța vamală nr. 91/- la data de 9.05.2001 pentru a autoturismului cu regim tarifar preferențial, în baza prezentării certificatului de origine a măr- furilor EUR 1, ce s-a dovedit a fi fals, ca urmare a controlului "a posteriori" și ca urmare a verificărilor Biroului Național Interpol și Relații Internaționale (din care rezulta că mașina figura ca fiind forată din Italia).

Contractul de vânzare-cumpărare încheiat între un vânzător străin, cetățeanul italian DI și a fost completat în fals de către inculpata care a semnat la rubrica cumpărător în numele lui .

Autoturismul a fost vândut ulterior numitului, fiind ridicat de către organele de poliție, în vederea cercetărilor, cumpărătorul formulând plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, solicitând restituirea autoturismului, el fiind cumpărător de bună credință, plângerea sa fiind soluționată în mod favorabil, încredințându-i-se custodia autovehiculului până la soluționarea definitivă a cauzei.

LIa precizat că nu a putut verifica "a posteriori" certificatul de origine a mărfii tip EUR 1 seria - -, arătând că ar trebui achitata suplimentar ca și taxe vamală suma de 60.351.958 lei vechi dacă s-ar dovedi împrejurarea că acest certificat ar fi falsificat și că bunul nu provine din Uniunea Europeană.

La data de 27.02.2001, inculpatului i s-a eliberat chitanța vamală nr.22, pentru a autoturismului marca Opel cu serie șasiu - cu regim tarifar preferențial, pe numele lui, în baza prezentării certificatului tip EUR 1 seria - - -, care s-a dovedit a fi fals, după efectuarea controlului "a posteriori", autoritatea vamală italiană comunicând totodată că autoturismul este furat din Italia.

După, autoturismul a fost înmatriculat la SEIP, sub nr. de înmatriculare -, mașina fiind vândută ulterior lui din

Din declarațiile lui, și ale inculpatului, rezultă că de efectuarea verificării de vamă și apoi de a autoturismului, s-a ocupat, care a primit de la inculpată suma de 1.000 mărci

Expertiza grafologică efectuată în cauză a stabilit că cererea de a autoturismului și contractul de vânzare-cumpărare avându-1 ca vânzător pe și cumpărător pe, au fost scrise de - concubina inculpatului.

Reținându-se vinovăția inculpaților s-a dispus condamnarea acestora la pedeapsa închisorii prin schimbarea încadrării juridice și soluționarea laturii civile.

Împotriva sentinței au declarat apel inculpații, G și, fără a arăta în scris care sunt motivele de apel.

Oral, apărătorii inculpaților au susținut nelegalitatea sentinței atacate, în sensul că în mod greșit s-a dispus condamnarea acestora deși probele administrate în cauză nu au confirmat vinovăția cu privire la faptele reținute în sarcina lor. Pentru inculpatul G s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât din motivarea sentinței apelate nu rezultă faptele săvârșite de inculpat.

În subsidiar, toți inculpații au solicitat reducerea pedepselor prin aplicarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal sau acordarea unei eficiențe mai mari acestor dispoziții legale și aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepselor.

Apelurile sunt întemeiate numai în ceea ce privește cuantumul pedepselor și modalitatea de executare a acestora.

Instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt, confirmată de probele administrate în cauză, încadrând infracțiunile săvârșite de inculpați în textele de lege corespunzătoare și stabilind vinovăția acestora, respectiv împrejurarea că au avut reprezentarea faptelor pe care le-au comis, acționând cu intenție directă.

Astfel,inculpatul, a prezentat la Biroul Vamal de Control și la Interior N certificate EUR 1 pentru a a 6 autoturisme! "VW " ). 4.04.2001), " -" ). 27.02.2001), "BMW 520" ). 27.02.2001), " " ). 15.11.2000), "Opel " ). 7.02.2001) și "BMW X5" ). 17.10.2001). La controlul "a posteriori" s-a stabilit că aceste certificate sunt false. De asemenea, inculpatul a prezentat contracte de vânzare-cumpărare pentru aceste autoturisme și rapoarte de verificare tehnică pentru, falsificate, faptele sale constituind infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

Același inculpat a falsificat certificatele EUR 1 nr. A -, pentru autoturismul "BMW 520" și nr. T - pentru autoturismul "BMW X 5", a semnat în fals pe titularii operațiunilor de în chitanțele vamale nr. 87/2001 (titular G), nr. 31/2001 (titular ), nr. 427/2000 (titular, nr. 77/2001 la autoturismul "Opel ", nr. 304/2001, la poziția "oficiant călător " și în procesele verbale de contravenție nr. 22/27.02.2001 și nr. 50/15.11.2000,pentru lipsa declarațiilor vamale de tranzit la autoturismele "BMW 520" și " ". Inculpatul a semnat, în fals procura autentificată la Biroul notarului public, nr. 2917/12.10.2001, în locul titularului, care îl mandata pe să efectueze verificarea tehnică de vamă și cartea de identitate pentru autoturismul "BMW X5". De asemenea, a semnat, în fals, la rubrica "semnătura de primire CIV" și "semnătura de luare la cunoștință", în raportul de verificare tehnică, în vederea omologării, la autoturismul "Opel ", întocmit de P

Toate aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 288 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal. Pe baza certificatelor de origine EUR 1 pentru cele 5 autoturisme, inculpatul a beneficiat de tarife vamale preferențiale, care au fost în procent de 12% în anul 2000 și de 6% în anul 2001, din valoarea autoturismelor în vamă, față de 30%, cât trebuia să fie stabilită și încasată în lipsa acestor documente. Inculpatul a produs statului o pagubă totală în sumă de 45.331,9 lei,fapta sa constituind infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Tot inculpatul este cel care a completat, în fals, contractele de vânzare-cumpărare, pe imprimate tipizate, în limba ă și italiană, în funcție de țara de origine a exportatorului, încheiate între și, pentru autoturismul "BMW 520", între Arnst și inculpat, pentru autoturismul " -", între și, pentru autoturismul " ", și le-a semnat la rubricile "vânzător" și "cumpărător".

Inculpatul a întocmit cererile de nr. 2224/2001 pentru autoturismul "BMW 520" în locul titularului și nr.2761/2000, în locul titularei, pentru autoturismul " ". Aceste fapte constituie infracțiunea prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2.

Inculpatul l-a determinat pe numitul să folosească procura nr. 2917/2001, încheiată la Biroul notarului public, la N, pentru eliberarea raportului de verificare tehnică în vederea omologării autoturismului "BMW X5".

Comiterea acestor fapte de către inculpatul este dovedită cu:

- sesizările Direcției Regionale Vamale Interjudețene I, pentru cele 6 autoturisme;

- procesul verbal de contravenție încheiat pe numele lui G, care a arătat că nu are cunoștință despre autoturismul marca "VW ", nu a solicitat a acestuia, nu a achitat nici o amendă contravențională;

- declarația inculpatului, care a recunoscut faptul că a fost contactat de inculpații și și că, la solicitarea lor a completat contractul de vânzare-cumpărare al autoturismului "VW ", trecând, în fals, la rubrica "vânzător" pe " și la "cumpărător" pe G;

- rapoartele de expertiză grafologică efectuate de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice I (53, vol.6 dosar urmărire penală), care a stabilit că inculpatul este autorul scrisului și semnăturilor de pe cererile nr. 2761, 2224 și 2225 din 2001, adresate Direcției Vamale, certificatul EUR 1 nr. A -, în baza căruia s-au acordat reduceri de taxe vamale autoturismului "BMW 520", contractele de vânzare cumpărare dintre și, respectiv și, de asemenea, este autorul semnăturilor de pe raportul de verificare tehnică întocmit de N, nr. -, contractul de vânzare-cumpărare încheiat între și G, contractul de vânzare-cumpărare dintre și, contractul de vânzare-cumpărare din 25.10.2000, declarația privind stabilirea taxei și primelor de asigurare pentru autovehiculul BMW 520, procesele verbale de contravenție nr. 22/2002 și nr. 50/2000 și chitanțele vamale nr. 31/2001, 304/2001, 427/2000, 87/2001;

- raportul de expertiză întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice B, care a stabilit că semnăturile de la poziția "călător oficiant " aflată pe chitanța nr. 30/27.02.2001, a fost executată de inculpat și tot el a semnat la rubrica "mandant" de pe procura autentificată de notarul public, în locul lui;

- declarația lui -, care a precizat că nu îl cunoaște pe.

- declarația martorului, care a arătat că nu-l cunoaște pe,astfel că nu i-a vândut autoturismul "BMW 520" și nici nu i-a înmânat inculpatului certificatul EUR 1 nr. - pentru autoturismul " -".

Toate aceste probe fac dovada vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor reținute în sarcina sa, prima instanță, constatând, în mod corect, că faptele au fost comise în baza aceleiași rezoluții infracționale, la diferite intervale de timp.

În cauză nu există dublă incriminare deoarece dispozițiile art. 178 din Legea 141/1997 sancționează folosirea de documente vamale falsificate, la autoritatea vamală, fără ca această faptă să fie condiționată de producerea vreunei pagube, în timp ce infracțiunea de înșelăciune presupune inducerea în eroare a autorității vamale, în cazul de față, prin mijloace frauduloase, în scopul de a obține un folos material injust, respectiv obținerea de taxe vamale preferențiale.

Inculpatul G, este cel care a semnat, în fals, pe contractul de vânzare-cumpărare, încheiat între și inculpat, pentru autoturismul "BMW X5" la rubrica "cumpărător", în condițiile în care la rubrica "vânzător" a semnat inculpatul, această faptă constituind infracțiunea prevăzută de art. 290 Cod penal.

Tot inculpatul a completat, în fals, în locul funcționarilor publici, la căsuța "c" a fișei de înmatriculare a autoturismului "VW ", pe numele lui G, pe care l-a semnat, în fals și, de asemenea, a completat în locul funcționarilor publici, la căsuța "E" a fișei de înmatriculare a acestui autoturism, pe numele inculpatei, semnând tot în fals. Aceste fapte constituie infracțiunea prevăzută de art. 288 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Inculpatul a procedat la aplicarea ștampilei cu mențiunea " - G" pe fișa de înmatriculare a autoturismului "VW " și a ștampilei Consiliului Local P N, pe fișa de înmatriculare, pe numele lui G, săvârșind astfel infracțiunea de folosire de instrumente oficiale false, prevăzută de art. 287 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Inculpatul Gaa jutat-o pe inculpata, cu cele două fișe de înmatriculare false să înmatriculeze autoturismul VW la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei P N, faptă ce constituie infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 291 Cod penal.

Rapoartele de expertiză grafologică efectuate în cauză ( 1 - 70, vol.6 dosar urmărire penală) au stabilit, cu certitudine că cererea nr. 2584/2001, prezentată la Biroul Vamal P N, a fost scrisă, datată, semnată de către inculpat; acesta este autorul completării de la rubrica înstrăinat către la 15.05.2001 și a semnăturii aferente, de pe certificatul de înmatriculare a autoturismului "VW " cu seria -, inculpatul a executat semnăturile de la rubrica "vânzător" de pe contractul de vânzare-cumpărare, certificatul de radiere și de înmatriculare a autoturismului "VW " și a completat data de 02.05.2001, din fișa de înmatriculare pe numele Tot inculpatul a semnat pe chitanța vamală nr. 30/27.02.2001.

De asemenea, raportul de expertiză efectuat de Institutul Național de Expertize Criminalistice Bas tabilit că inculpatul G este autorul mențiunilor manuscrise și a semnăturilor din căsuța "C" a fișei de înmatriculare pe numele G și din căsuța "E" a fișe de înmatriculare pe numele.

În mod corect în cauză nu s-a dispus efectuarea unei contraexpertize, la solicitarea inculpaților, întrucât între cele 3 expertize efectuate în cauză, la P, I și B, nu există contradicții.

Nu se justifică trimiterea cauzei spre rejudecare pentru inculpatul, întrucât activitatea infracțională a acestuia a fost menționată în considerentele sentinței atacate, iar motivarea în fapt și în drept a fost suplinită de instanța de apel, instanța de fond pronunțându-se cu privire la toate infracțiunile reținute în sarcina acestui inculpat.

Faptele săvârșite de inculpat sunt dovedite cu probe științifice, iar în ceea ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se reține că, în momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare pentru autoturismul "BMW X5" el a realizat că "vânzătorul" nu este, ci fratele său, inculpatul. - inculpatul nu a cumpărat autoturismul de la rezultă din declarația martorei, ce a relatat că tatăl său avea o pensie de circa 8 dolari și nu își putea permite un asemenea autoturism.

Din moment ce inculpatul a semnat în locul lucrătorului organului financiar, de pe fișa de înmatriculare a autoturismului "VW ", tot el este și autorul aplicării ștampilelor aparținând comunei - G și Consiliului Local P

Inculpata,a scris cererea adresată "Domnule șef de vamă", înregistrată sub nr. 5284/4.05.2001, prin care s-a solicitat a, în numele lui G, a autoturismului "VW " și a semnat, în fals, la poziția "Vânzător" contractul de vânzare-cumpărare a acestui autoturism, pentru G, aceste fapte constituind infracțiunea prevăzută de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Inculpata a semnat, în fals, la poziția "semnătura vânzătorului" certificatul de radiere al autoturismului "VW " înmatriculat sub nr. -, pe numele lui G și a efectuat mențiunile manuscrise, semnând pe ultima pagină a certificatului de înmatriculare nr. -/8.05.2001, fapte ce constituie infracțiunea prevăzută de art. 288 alin.1 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Inculpata l-a ajutat pe inculpatul să vămuiască autoturismul "VW " cu documente de vamă false (certificatul EUR 1, contractul de vânzare-cumpărare încheiat între exportator și G), săvârșind astfel infracțiunea prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 178 din legea 141/1997.

Inculpata a folosit ștampila Consiliului Local P pe fișa de înmatriculare din 8.05.2001, pe numele lui G și ștampila cu antetul falsificat al Consiliului Local al comunei, județul G, pe fișa de înmatriculare din 4.06.2001, întocmită de Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei N pe numele ei, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 287 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Vinovăția inculpatei este dovediră cu depoziția inculpatului, care a relatat că inculpatul s-a prezentat la el, însoțit de inculpata și, la solicitarea acestora, el a completat în fals certificatul de vânzare-cumpărare al autoturismului "VW "; raportul de expertiză criminalistică nr. 111/2003 efectuat de Institutul Național de Expertize Criminalistice B, ce a stabilit că cererea de nr. 5284/2001 pentru autoturismul "VW " a fost completată de inculpată și că tor ei îi aparțin mențiunile manuscrise, semnătura de pe ultima pagină a certificatului de înmatriculare nr. -/2001 și semnăturile "vânzătorului" de pe fișa de înmatriculare a autoturismului, contractului de vânzare-cumpărare din 15.05.2000, certificatului de radiere nr. -/2001.Inculpatae face vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că a întocmit, în fals, contractul de vânzare-cumpărare pentru autoturismul "Opel ", semnând în fals, la rubricile "vânzător" și cumpărător", în locul lui și, precum și cererea de nr. 1438/7.02.2003, pe numele lui, pe care a și semnat-o în numele acestuia.

Inculpata l-a ajutat, în acest fel, prin întocmirea în fals a contractului de vânzare-cumpărare pentru autoturismul "Opel " pe inculpatul, care a prezentat documentele false la autoritatea vamală. De asemenea, inculpata a prezentat documente false, respectiv certificatul EUR 1 nr. TN- pentru autoturismul "BMW 525", din care rezultă că acest autovehicul a fost exportat în România, prin vama Milano. Aceste fapte constituie infracțiunea prevăzută de art. 178 din legea 141/1997 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Întrucât, pe baza certificatului EUR 1 menționat mai sus, s-a stabilit un tarif vamal preferențial, în limita sumei de 6035,2 lei, s-a reținut în sarcina inculpatei comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin.2 Cod penal.

Expertizele grafologice efectuate pe întreaga ierarhie, până la Institutul Național de Expertize, au stabilit că cererea de a autoturismului "Opel " și contractul de vânzare-cumpărare, având ca vânzător pe și cumpărător pe, au fost scrise de inculpata (69, volum6 - dosar urmărire penală).

Inculpatul a recunoscut că s-a înțeles cu că, în schimbul unei sume de bani să se ocupe de înmatricularea autoturismului "Opel ", aspect confirmat și de inculpata. Conform acestor declarații rezultă că la Biroul Vamal PNs -a prezentat inculpatul, însoțit de inculpata, cei doi prezentând și documentația necesară în vederea vămuirii autoturismului "Opel ".

De altfel, inculpata a recunoscut că a semnat și completat contractul de vânzare-cumpărare al autoturismului și că a înmânat acest act inculpatului. Ulterior s-a stabilit că certificatul tip EUR 1 nr. TN. era falsificat, însă în baza acestuia au fost obținute taxe vamale preferențiale.

Inculpatul, s-a ocupat, împreună cu concubina sa, de a autoturismului "BMW X5" și a prezentat autorității vamale documente false. Acesta a cunoscut faptul că actul de vânzare-cumpărare al mașinii și cererea de sunt întocmite în fals de către coinculpată, întrucât din depozițiile martorului rezultă că inculpații i-au propus ca a și înmatricularea mașinii să fie făcute de ei în numele său, i-au reținut datele personale din cartea de identitate, fără acordul lui, au vămuit și înmatriculat, pe numele său autoturismul. Inculpatul a participat, în același mod și la autoturismului "Opel " pe bază de documente false, de către inculpatul, în modalitatea descrisă mai sus, la prezentarea activității infracționale a inculpatei.

Aceste fapte constituie infracțiunea prevăzută de art. 178 din Legea 141/1997 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal.

Prin prezentarea de documente false pentru cele două autoturisme, inculpatul a obținut taxe vamale mai scăzute pentru acestea, cauzând un prejudiciu în valoare totală de 6035,2 lei.

Inculpatul a cunoscut că certificatul EUR 1, prezentat la autoritatea vamală este fals, că inculpata, împreună cu care a comis infracțiunile, a falsificat contractul de vânzare-cumpărare și cererea de nr. 1438/2001.

Inculpatula comis 4 infracțiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată întrucât, la solicitarea sa, inculpatul a întocmit, în fals, contracte de vânzare-cumpărare pentru autoturismul "Skoda ", cu număr de înmatriculare 11 60, ce fusese sustras din Cehia, Contract dintre și și care a fost utilizat pentru înmatricularea mașinii; a întocmit, în fals, un contract de vânzare-cumpărare dintre și, în baza căruia s-a procedat la radierea și înmatricularea autoturismului sub un alt număr, pe numele acesteia din urmă. Tot la solicitarea inculpatului, inculpatul a întocmit în fals un contract de vânzare cumpărare pentru autoturismul "Skoda ", cu numărul de înmatriculare ZA - 703 - RE, atestând în mod mincinos încheierea tranzacției între și. În baza acestui act fals s-a întocmit certificatul de înmatriculare al mașinii.

La solicitarea inculpatului, inculpatul a mai întocmit, în fals, un alt contract de vânzare-cumpărare între și, pe care l-a depus în vederea radierii mașinii din evidențele P N și înscrierii pe numele acesteia din urmă.

Inculpatul a comis două infracțiuni de instigare și participație improprie la fals intelectual, întrucât, folosind actele false, inculpatul, la solicitarea inculpatului, a obținut înmatricularea celor două autoturisme "Skoda ", prin inducerea în eroare a lucrătorului de poliție însărcinat cu verificarea documentelor.

Vinovăția inculpatului este probată cu: declarațiile inculpatului, care a recunoscut comiterea faptelor, declarațiile martorilor, actele de vânzare-cumpărare întocmite în fals, declarația martorei, care a arătat că inculpatul s-a ocupat de înmatricularea celor două autoturisme "Skoda ", contra unei sume de bani.

În cauză este vorba, într-adevăr, de două autoturisme, astfel cum susține apărătorul inculpatului, însă, la solicitarea inculpatului apelant, inculpatul a întocmit, în fals, 4 contracte de vânzare-cumpărare pentru aceste autoturisme, astfel că, în mod corect s-a dispus condamnarea sa pentru 4 infracțiuni, prevăzute de art. 25 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal.

Situația de fapt reținută de instanța de fond și de instanța de apel, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpaților rezultă din amplul material probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății.

Apelurile inculpaților sunt întemeiate sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, întrucât pedepsele aplicate inculpaților apelanți chiar și

și în raport cu pedepsele aplicate inculpatului intimat, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare, sunt prea aspre. Instanța de fond a aplicat pedepse mari, în majoritate cu executare în regim de detenție, deși circumstanțele personale ale inculpaților pledează pentru posibilitatea reeducării lor și a prevenirii comiterii de alte infracțiuni și fără executarea efectivă.

Astfel, inculpatul, nu are antecedente penale, este tânăr - are vârsta de 33 de ani, este căsătorit, are un copil minor în întreținere și are ocupație, fiind administratorul unei societăți comerciale.

Inculpatul G are vârsta de 29 de ani și nu are antecedente penale.

Inculpata, în vârstă de 42 de ani, nu are antecedente penale și este șomeră.

Inculpatul, în vârstă de 58 de ani, are ocupație, fiind administratorul unei societăți comerciale, este infractor primar.

Inculpata are vârsta de 38 de ani, este căsătorită, are 2 copii minori în întreținere.

Inculpatul, în vârstă de 36 de ani, nu are antecedente penale.

Față de limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege sancționatorii, de comportamentul inculpaților pe parcursul procesului, aceștia fiind prezenți în instanță la majoritatea termenelor de judecată, de circumstanțele personale ale acestora și față de împrejurarea că inculpatul intimat, care a avut o activitate infracțională complexă, fără de care nu ar fi fost posibilă comiterea celorlalte infracțiuni de către coinculpați, a primit o sancțiune mult mai ușoară, se va reține în favoarea inculpaților, și, circumstanțe atenuante, prevăzute de art. 74 Cod penal și se vor reduce pedepsele sub minimul special prevăzut de lege.

În cauză sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 86¹Cod penal pentru inculpatul, deoarece pedeapsa rezultantă este de 3 ani închisoare, inculpatul nu a suferit sancțiuni penale anterioare, se apreciază că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru el și, chiar fără executarea pedepsei, nu va mai comite infracțiuni, instanța optează pentru această modalitate de individualizare a pedepsei față de numărul infracțiunilor săvârșite, de amploarea lor și de valoarea prejudiciului cauzat.

Pentru inculpații, G, pentru care sporul de pedeapsă aplicat - de 1 an închisoare, este prea M în raport de natura faptelor comise și limitele reduse ale pedepselor prevăzute de textele de lege, sunt întrunite cumulativ prevederile art. 81 Cod penal, față de cuantumul pedepsei aplicate, lipsa unor condamnări anterioare la o pedeapsă mai de 6 luni, apreciindu-se că scopul preventiv și educativ al pedepsei poate fi atins chiar fără executare.

Latura civilă a cauzei a fost soluționată în mod corect, inculpații datorând, în urma faptelor lor ilicite, contravaloarea taxelor vamale, pe care le-ar fi plătit în situația în care nu s-ar fi prezentat la autoritatea vamală documente falsificate, precum și penalitățile de întârziere datorate pentru aceste sume, în raport de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunilor.

Pentru aceste considerente prin p nr. 33/AP din 9.02.2007 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, s-au admis apelurile declarate de inculpații -, --, -A, -, G- și, împotriva sentinței penale nr.382/29.03.2006 a Judecătoriei Piatra Neamț.

S-a desființat în parte sentința apelată și rejudecând cauza:

S-au redus pedepsele aplicate inculpatei:

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, de la 3 ani închisoare, la 2 ani închisoare, prin aplicarea art. 74, 76 alin.1 lit.c Cod penal;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin.2 Cod penal, de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare, prin aplicarea art. 74, 76 alin.1 lit.c Cod penal;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, de la 6 luni închisoare la 2 luni închisoare, prin aplicarea art. 74, 76 alin.1 lit.e Cod penal.

În temeiul art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de2 ani închisoare.

În temeiul art. 81-82 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

S-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit.a,b,c,e Cod penal.

S-au redus pedepsele aplicate inculpatului:

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.2 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 288 alin.1 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.290 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, de la 1 an închisoare la 6 luni închisoare.

În temeiul art. 33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de3ani închisoare.

În temeiul art.86/1 și art. 86/2 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani.În temeiul art. 86/3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ;

- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

S-a atras atenția inculpatului asupra respectării dispozițiilor art. 86/4 Cod penal.

S-a înlăturat aplicarea art. 71, 64 lit.a, b, c, e Cod penal.

În temeiul art.81-82 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului G, pe durata termenului de încercare de 4 ani.

S-a atras atenția inculpatului asupra respectării dispozițiilor art. 83 Cod penal.

S-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a,b,c,e Cod penal.

S-au redus pedepsele aplicate inculpatei:

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 Cod penal rap.la art. 178 din legea 141/1997, de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare, prin aplicarea art. 74, 76 alin.1 lit.c Cod penal.

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 287 alin.1 Cod penal, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, de la 2 ani închisoare, la 2 luni închisoare, prin aplicarea art. 74, 76 alin.1 lit.e Cod penal;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 288 alin.1 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, de la 1 an închisoare la 2 luni închisoare, prin aplicarea art. 74, 76 alin.1 lit.e Cod penal;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, de la 6 luni închisoare la 2 luni închisoare, prin aplicarea art. 74, 76 alin.1 lit.e Cod penal.

În temeiul art. 33 lit.a și art. 34 lit.b Cod penal, inculpata va executa pedeapsa cea mai grea de2 ani închisoare.

În temeiul art. 81-82 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

S-a înlăturat aplicarea art. 71, 64 lit. a,b,c,e Cod penal.

S-a redus sporul aplicat inculpatului -, de la 1 an și 6 luni închisoare la 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa totală de1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 81 - 82 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe durata termenului de încercare de 3 ani.

S-a atras atenția inculpatului, asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.

S-a înlăturat aplicarea art. 71, 64 lit. a,b, c, e Cod penal.

S-au redus pedepsele aplicate inculpatului:

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 178 din Legea nr. 141/1997 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, art. 74 alin.1 lit.c și art. 76 alin.1 lit.c Cod penal, de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare;

- pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin.2 Cod penal cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal, art. 74 alin.1 lit.c și art. 76 alin.1 lit.c Cod penal, de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare.

În temeiul art. 33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de1 an închisoare.

S-a menținut aplicarea dispozițiilor art. 81-83 Cod penal și s-a redus cuantumul termenului de încercare la 3 ani.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 150 lei RON, pentru inculpatul, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

Împotriva deciziei penale mai sus menționate au declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, Ministerul Finanțelor Publice -Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice N, și inculpații, G si.

Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, invocă nelegalitatea și netemeinicia deciziei recurate sub următoarele aspecte:

S-a apreciat ca fiind netemeinică și nelegală hotărârea Tribunalului Neamț, prin care s-au micșorat mult pedepsele aplicate de instanța de fond, fără a se avea în vedere alte circumstanțe decât cele care au fost avute în vedere la judecarea cauzei de fond.

De asemenea, s-a aplicat o individualizare blândă pentru toți inculpații - suspendarea condiționată a executării pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pentru inculpatul, care s-a folosit de mijloace ilicite frauduloase pentru a obține venituri din înscrierea în circulație cu documente false a unor autoturisme sustrase din străinătate.

În cauză nu se justifică aplicarea unor pedepse minime, prin reținerea de circumstanțe atenuante, cu vedere numărul M de infracțiuni săvârșite în concurs real de către inculpați - formă continuată a infracțiunilor, prejudicii aduse bugetului statului, poziția procesuală nesinceră a unor inculpați, amploarea acestui tip de activități infracționale, cu repercursiuni atât în țară cât și pe teritoriul altor țări.

De asemenea, inculpatul a mai fost condamnat pentru fapte de același gen în dosarul nr. 1322/AP/2005 al Tribunalului Neamț, prin 218/AP/31.05.2006.

TRIBUNALUL NEAMȚa admis apelul inculpatului și a redus pedeapsa aplicată acestuia de la 4 ani închisoare de la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.290 Cod penal, 26 raportat la art.215 al.1 și 2 Cod penal, cu 74-76 Cod penal și s-a dispus suspendarea sub supraveghere în temeiul art.86¹- 86²Cod penal (fapte din septembrie 2000 - august 2001).

Față de acest inculpat, instanța nu a mai putut aplica suspendarea executării pedepsei sub supraveghere având în vedere prevederile art.86¹pct.1 lit.b Cod penal.

Și inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 1 an cu suspendarea executării pedepsei, pentru infracțiuni de fals, prin 2181/2002 a Judecătoriei Satu Mare.

Hotărârea pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ este nelegală deoarece în cauză nu s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate, în temeiul art-348 Cod procedură penală. Cât și sub aspectul neaplicării în cauză a pedepsei complementare, prevăzută de art.64 - 65 pct.2 Cod penal, față de inculpații care au săvârșit infracțiuni prevăzute de Legea 141/1997 (Codul vamal) deoarece în art.178 din lege se prevede și aplicarea măsurii complementare a interzicerii unor drepturi.

Recurenta parte civilă Ministerul Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală nu a depus în scris la dosarul cauzei motivele de recurs.

Recurentul inculpat G invocă atât nelegalitatea cât și netemeinicia deciziei recurate aducând următoarele critici hotărârilor anterioare:

Nelegala sesizare a instanței de judecată.

Consideră că instanța de fond nu a fost legal sesizată deoarece ancheta s-a desfășurat în mod defectuos, cu încălcarea normelor de procedură penală. se observa că în prezenta cauză, față de persoana sanu s-a dispus începerea urmăririi penalepentru săvârșirea infracțiunilor de:

- complicitate la înșelăciune - art. 26 raportat la art 215 Cp.;

- fals de declarații - art 292 Cp. însă i-a fost prezentat materialul de urmărire penală pentru acestea, iar prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de aceste infracțiuni.

De asemenea, solicită a se observa că în cursul urmăririi penale i-a fost încălcat în mod constant dreptul la apărare deoarece:

a fost audiat în lipsa apărătorului,

s-a emis mandat de percheziție într-un dosar care nu are nici o legătura cu prezenta cauzĂ (D 151/P/2002), ridicându-se acte carte ulterior au fost folosite în acest dosar (D 96/P/2003) deși nu era începută urmărirea penală.

începerea urmăririi penale nu a fost confirmata, neexistând rezoluțiile de confirmare.

nu mi s-au adus la cunoștința învinuirile, in;dosarul nr. 96/P/2003 nefiind întocmite procese-verbale de aducere la cunoștința a învinuirii;

au fost efectuate expertize criminalistice înainte de începerea urmăririi penale;

în nici o declarație data in calitate de învinuit nu s-a precizat în ce consta fapta de care am fost acuzat;

nu am avut posibilitatea ca prin apărător să se asiste la efectuarea unor acte importante de urmărire penala (audieri de martori, percheziții,etc)ț

i-au fost respinse in mod nejustificat o serii de probe pe care le-am cerut.

Mai mult decât atât, nici în instanței de fond nu s-a permis administrarea tuturor probelor solicitate, în special expertiza, în dec. pen, recurată precizându-se că "întrecele trei expertize.nu exista contradicții".

Motivarea instanței de apel este complet eronată între concluziile rapoartelor de expertiza existând mari diferențe, mai ales intre cele efectuate în faza actelor premergătoare si după începerea urmăririi penale.

de cele arătate a apreciat că instanța de judecata nu a fost legal sesizata inculpatul fiind în imposibilitate de a-și exercita corespunzător toate drepturile procesuale, situație care face aplicabile art. 197, alin.2 - privind C.P.P. nulitatea absolută, ce nu poate fi înlatuarată în nici un mod și care poate fi invocată în orice stadiu al procesului penal.

Pentru acest motiv, în conf, cu art. 385¹⁶, alin 2 coroborat cu art 322, alin.2, 380 si 197, alin2 -C.P.P. solicită a se constata neregularitatea actului de sesizare al instanței de judecata și dispunerea restituirii cauzei la Parchetul de pe langa Judecătoria Piatra -N in vederea efectuării urmăririi penale cu respectarea prev. art. 6, 200, 250 si urm

C.P.P.

II. Nulitatea actelor premergătoare, a urmăririi penale si tuturor actelor subsecvente.

La data de 15.03.2007 a fost emisă de către procuror autorizația de percheziție nr. 8269 în dosarul nr. 151/P/2002, dosar în care nu a fost niciodată cercetat.

În urma efectuării percheziției a fost audiat si s-a dispus începerea urmăririi penale, efectuarea expertizelor și trimiterea sa în judecată în dosarul nr. 96/P/2003, deși nu exista nici o legătura între cele două dosare.

Consideră că autorizarea și efectuarea percheziției s-au făcut în mod nelegal și abuziv, fiind dispuse într-un dosar în care nu are nici o legătură cu prezenta cauza, documentele ridicate fiind folosite în prezenta cauza în scopul învinuirii si trimiterii mele în judecată.

Față de cele arătate, solicită a se observa că toate actele sunt lovite de nulitate absolută și pe cale de consecință solicită achitarea sa.

III. Hotărârea nu cuprinde motivele pe care întemeiază soluția.

Instanța de fond nu a motivat deloc hotărârea pronunțată, în baza căreia a fost condamnat.

Recurentul inculpat arată că SENT. PEN ESTE O COPIE,CUA RECHIZITORIULUI, ceea ce echivalează cu lipsa de motivare a hotărârii pronunțate.

Deși în motivele de apel a invocat nulitatea sent pen. pronunțate, în dec. pen. recurată s-a precizat că"motivarea de fapt si de drept a fost suplinita de instanța de apeldeși acest lucru este imposibil.

Ca instanța de control, instanța din apel trebuia să verifice dacă sent. pen apelată a fost pronunțată în condițiile

C.P.P.

Solicită a se sa observa următoarele aspecte:

instanța de apel recunoaște ca sent pen nu este motivata;

ignora disp. imperative ale art 356, lit b si c - p Cod Penal care prevăd elementele obligatorii ale unei hotărâri judecătorești.

Față de cele arătate, va sa admiteri recursul si sa trimiteți cauza spre rejudecare la instanța de fond.

IV. Pronunțarea unei hotărâri de condamnare ca urmare a comiterii unei erori grave de fapt.

Cu privire la autoturismul BMW X5

Instanța de fond nu a verificat situația de fapt, preluând doar susținerile rechizitoriului, hotărârea pronunțata fiind rezultatul unei grave erori de fapt.

Instanța de apel nu a înlăturat în nici un mod acest aspect, pronunțând la rândul ei o hotărâre nelegală.

Cu privire la autoturismul VW

Solicită a se observa ca susținerile sale nu au fost avute în vedere, reținându-se situația din rechizitoriu.

În acest fel atât instanța de fond, cât și cea de apel au pronunțat hotărâri nelegale, în urma unor grave erori de fapt.

Recurentul-inculpat nu a arătat în scris motivele de recurs invocate.

Oral în fața instanței de recurs, prin apărătorul ales, recurentul inculpat aduce în esența critici similare cu cele invocate de recurentul inculpat G, invocând în principal nulitatea absolută a urmăririi penale. Consideră că s-au încălcat dispozițiile legale referitoare la sesizarea instanței, încadrarea juridică a faptelor, legalitatea administrării probelor, garantarea dreptului la apărare. Față de existența acestor nulități,recurentul inculpat solicită restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

Sub un alt aspect, recurentul inculpat consideră că hotărârea de condamnare a fost pronunțată ca urmare a comiterii unei erori grave de fapt, apreciind că probele in acuzare administrate în cauză, nu fac dovada neîndoielnică a vinovăției acestuia, motiv pentru care solicită achitarea sa.

Recurentul inculpat prin motivele de recurs formulate în scris invocă în principal nevinovăția sa, arătând că în mod greșit s-a dispus condamnarea sa, întrucât probele în învinuire administrate în cauză nu au deplina forța probantă de a releva vinovăția certă a recurentului inculpat.

În subsidiar, recurentul solicită, în condițiile în care se apreciază de instanța de recurs, ca acesta se face vinovat pentru faptele imputate, reducerea pedepselor aplicate prin efectul reținerii de circumstanțe atenuante și înlăturarea sporului de pedeapsă aplicat.

Analizând decizia penală atacată atât sub aspectul motivelor invocate, dar și din oficiu în limitele art.385/9 al.3 C.P.P. Curtea constată că nici unul din recursurile declarate în cauză nu sunt admisibile, urmând fi respinse ca atare, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.

Sub un prim aspect Curtea constată că recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ, in ceea ce privește motivele de recurs referitoare la omisiunea aplicării pedepsei complementare prev. de art.64-65 pct 2 Cp inculpaților, și, precum si cele referitoare la omisiunea anulării înscrisurilor falsificate de inculpați, in conformitate cu dispozițiilor art. 348 Cpp, și de Ministerul Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice N sunt inadmisibile.

Potrivit art.385/1 al.4 Cpp, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele prevăzute în art. 362.C.P.P. nu au folosit calea apelului ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede această cale de atac. Persoanele prevăzute în art. 362.C.P.P. pot declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare.

Analizând dosarul instanței de apel, Curtea observă că procurorul si și partea civilă nu au atacat cu apel hotărârea primei instanțe.

Față de această împrejurare, având în vedere că prin decizia pronunțată în apel, a fost modificată soluția din sentință, numai în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, procurorul si partea civilă pot formula recurs, numai în ceea ce privește această modificare, respectiv reindividualizarea pedepselor, celelalte aspecte nu mai pot fi rediscutate în recurs.

Atâta vreme cât procurorul în ceea ce privește motivele de recurs referitoare la omisiunea aplicării pedepsei complementare prev. de art.64-65 pct. 2 Cp inculpaților, și, precum si cele referitoare la omisiunea anulării înscrisurilor falsificate de inculpați, in conformitate cu dispozițiilor art. 348.C.P.P. nu a folosit calea apelului, în vederea reformării hotărârii primei instanțe sub aceste aspecte,acestuia nu-i mai este îngăduit de dispozițiile legii procesual penale sa reanalizeze aceste aspecte de legalitate în recurs.

În aceeași situație se regăsește și recurenta parte civilă Ministerul Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice N,recursul acesteia nefiind admisibil, întrucât nu a folosit calea apelului.

Motivele de recurs ce vizează nelegalitatea hotărârilor anterioare, expuse în recursul procurorului arătate mai sus, nu pot fi luate în considerare din oficiu de către instanță în cadrul recursului inculpaților, întrucât modificarea hotărârii primei instanțe sub aceste aspecte, ar agrava situația acestora, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art.385/8 Mai C.P.P. mult, aceste motive de recurs, nu constituie cazuri de casare care se pot lua în considerare din oficiu de către instanța de control judiciar.

Referitor la recursurile procurorului în ceea ce privește celelalte motive de recurs invocate, și a inculpaților, G si, Curtea constată că acestea sunt nefondate.

În ceea ce privește nulitatea fazei de urmărire penală invocată de recurenții inculpați, și G, Curtea constată, analizând materialul de urmărire penală că nu se justifică trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea acestuia.

Omisiunea procurorului, de a prezenta materialul de urmărire penală inculpatului si cu privire la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art.290 Cp, fapta pentru care acesta a fost trimis în judecată,constituie un caz de nulitate relativă iar nu un caz de nulitate absolută și, ca atare, trebuia invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului.

În speță, deși a fost asistat de avocat ales atât la prezentarea materialului de urmărire penală din 30.07.2004, inculpatul nu a învederat încălcarea prevederilor art. 257 proc. pen. nici organului de urmărire penală și nici instanței de judecată, în condițiile legii.

Ca atare, nulitatea invocată fiind relativă, a fost acoperită prin administrarea de către prima instanță și cea de apel atât a probelor în acuzare, cât și a celor în apărare, solicitate de inculpat, nefiind justificată restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actului.

În ceea ce privește motivele de nulitate invocate de recurenții inculpați și G, referitoare la legalitatea întocmirii proceselor verbale de începere a urmăririi penale, instanța de recurs apreciază că acestea au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute de legea procesual penală, criticile aduse cu privire la legalitatea acestora sunt lipsite de temei.

Referitor la legalitatea emiterii mandatelor de percheziție, curtea constată, că acestea sunt întocmite în condițiile legii in vigoare la data emiterii acestora. Împrejurarea că s-a dispus intr-un dosar în care inculpatul G nu avea calitatea de învinuit, nu afectează cu nimic valabilitatea efectuării acest mijloc de probă.

efectuată în cauză, a fost utilă pentru aflarea adevărului, fiind de natură a asigura procurarea unor probe indispensabile pentru rezolvarea cauzei.

În ce privește neregularitățile invocate de recurenții inculpați, G, referitoare la luarea unor declarații acestora în cursul urmăririi penale în lipsa apărătorilor, curtea constata ca nici aceste motive de nulitate nu pot fi primite.

Având în vedere că în momentul luării declarațiilor menționate celor doi inculpați, asistența juridică a acestora nu era obligatorie, critica invocată este neîntemeiată, audierea inculpaților făcându-se cu respectarea cu dispozițiilor art.171 al.2 Cpp.

In ceea ce privește reproșul adus de recurenții, G și referitor la nulitatea hotărârii instanței de fond, întrucât aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind o copie fidelă a rechizitoriului, curtea constata că nici acest motiv de legalitate nu justifică casarea hotărârilor anterioare.

Examinând hotărârea primei instanțe se constată că aceasta conține elementele prevăzute de art.356 C.P.P. Faptul că prima instanța a reluat situația de fapt reținută in actele de sesizare, nu constituie o încălcare a dispozițiilor legale, atâta vreme, cât în structura acestea există datele privind identitatea părților, descrierea faptelor ce fac obiectul învinuirii, cu arătarea timpului și locului unde au fost săvârșite, precum și încadrarea juridică dată acestora prin actele de sesizare.

De asemenea se observă că atât prima instanță cât și cea de apel au procedat la o analiză temeinică a probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cuprinzând și motivarea soluției cu privire la latura civilă a cauzei, precum și analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză.

Referitor la susținerea recurentului inculpat, care arată ca s-a dispus condamnarea sa, in baza unui act normativ abrogat, respectiv art.178 din 141/1997, instanța de recurs observă că nici această critică nu este fondată.

În mod corect prima instanța a aplicat dispozițiile Legii 141/1997, întrucât fapta inculpatului a fost comisă în intervalul de timp cât aceasta era în vigoare.

Legea 141/1997 a fost abrogată expres prin art.288 al.2 din Legea nr.86/ 2006, infracțiunea prev de art.178 din Legea 141/1997, regăsindu-se incriminată în conținutul art.273 din Legea 86/2006.

Având în vedere că fapta inculpatului prevăzută de actuala reglementare, nu are un regim sancționator mai favorabil acestuia, astfel încât se impună aplicarea art.13 Cp, în mod corect instanța de fond au dispus angajarea răspunderii penale a inculpatului în baza textului incriminator în vigoare la data săvârșirii faptelor.

În ceea ce privește temeinicia soluției de condamnare a celor trei recurenți inculpați, criticată de către aceștia, curtea apreciază, că probele în acuzare administrate in cele două faze procesuale, dovedesc cu certitudine vinovăția acestora.

Prima instanță, in urma analizei probelor administrate in cauză, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului și a stabilit o corectă încadrare juridică a faptelor comise de inculpați.

Vinovăția recurentului inculpat față de faptele pentru care este acuzat, este dovedită de declarațiile inculpatului, care a recunoscut că a fost contactat de către acesta, solicitându-i să completeze în fals un contract de vânzare cumpărare al uni autoturism VW, coroborate cu declarațiile martorilor și și cu concluziile rapoartelor de expertiză criminalistice, efectuate în cauză.

Prezumția de nevinovăție ce operează în favoarea inculpatului G, este înfrântă în principal de probele tehnico-științifice administrate în cauză. Expertizele grafologice efectuate in cursul urmăririi penale, relevă fără dubiu ca inculpatul a săvârșit faptele reținute in sarcina sa, respectiv infracțiunile de fals și de folosire de instrumente oficiale false.

In ceea ce privește vinovăția inculpatului, instanța de control judiciar apreciază, ca și instanța de fond si apel,că probele în acuzare administrate în cauză relevă fără dubiu comiterea celor 6 infracțiuni de instigare la fals.

Existența acestor fapte și vinovăția recurentului inculpat față de acestea, este dovedită de declarațiile inculpatului care a fost instigat de către recurentul inculpat, coroborate cu înscrisurile întocmite în fals și cu declarația martorei.

Referitor la modul de întocmire a rapoartelor de expertiză criminalistică efectuate în cursul urmăririi penale, criticat de recurenții inculpați și G, curtea analizând conținutul acestor mijloace de probă stiințifice, constată că acestea au fost efectuate cu respectarea dispozițiilor legale, având o deplină valabilitate si forță probantă.

Aprecierile recurenților inculpați care susțin că rapoartele de expertiză mai sus menționate, au fost efectuate pe baza unor scripte de comparație în copie, nu sunt reale. Din conținutul lucrărilor, se observă că expertizele au fost efectuate pe baza unor înscrisuri originale, care, de altfel se găsesc atașate în dosarul de urmărire penală (vol.6 dos. )

In ce privește la criticile aduse de procuror referitor la cuantumul prea mic al pedepselor aplicate inculpaților in cauză, precum și la modalitatea de executare a acestora,curtea apreciază că instanțele de fond și apel au individualizat juridic corect pedepsele aplicate inculpaților.

Legiuitorul prin conținutul art.72 Cp, a enumerat criteriile de individualizare judiciară a pedepselor de care trebuie sa țină seama instanța de judecată in momentul stabilirii si aplicării pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite.

În speță, ținând cont de gradul de pericol social concret al faptelor comise, de urmările produse, de persoana și conduita inculpaților manifestată atât anterior săvârșirii faptelor, cât în cursul procesului penal, instanța de recurs apreciază că pedepsele aplicate în cauză inculpaților sunt corect stabilite, fiind apte pentru a se obține reeducarea inculpaților și restabilirea ordinii de drept.

Examinând antecedentele penale a inculpaților și se observă că aceștia au suferit anterior rigorile legii penale.

Astfel inculpatul, a fost condamnat prin Sp nr.763/1.06.2005 pron. de Judec. P N la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu aplic. art 86/1 Cp.

Inculpata a fost condamnată prin Sp 2181/16.12.2002 pron. de Judec. S M, la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplic art. 81 Cp.

Criticile procurorului referitoare la nelegalitatea pedepselor aplicate inculpaților mai sus menționați, în sensul că, suspendarea executării pedepselor aplicate acestora în cauză nu este legală, în raport de condamnările anterioare a acestora, nu pot fi primite.

Curtea observă că faptele pentru care s-a dispus condamnarea anterioară a acestora sunt concurente cu faptele deduse judecății, neintervenind între momentul comiterii acestora o hotărâre de definitivă de condamnare.

Ca atare instanța de fond ar fi trebuit să facă aplicarea dispozițiilor art. 85 Cp, respectiv art 86/5 Cp referitoare la anularea suspendării executării pedepsei.

Având în vedere ca procurorul, așa cum s-a mai arătat, nu a apelat hotărârea primei instanțe, curtea nu poate în recurs să dispună anularea suspendării executării pedepselor pronunțate anterior, întrucât acest aspect nu a fost invocat în apel.

Aplicarea dispozițiilor art. 85, 86/5 Cp nu este posibilă nici în cadrul recursului inculpaților, întrucât li s-ar agrava situația în propria cale atac, incidența instituției de drept substanțial, a anulării executării pedepselor, constituind o cauză nefavorabilă inculpaților.

În considerarea celor expuse,constatând lipsa de temeinicie a criticilor aduse în cauză, curtea va respinge toate recursurile declarate în cauză.

Va constata că recurenții-inculpați, G si, si intimata inculpată au avut apărători aleși

Văzând și dispozițiile art. 189, 192 alin.2,4 pr. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art.385/15 pct.1 lit. a respinge C.P.P. ca inadmisibil recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ împotriva Dp nr. 33/AP/9.02.2007 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dos-, în ceea ce privește motivele de recurs referitoare la omisiunea aplicării pedepsei complementare prev. de art. 64-65 pct 2.Cod Penal inculpaților, și, precum si cele referitoare la omisiunea anulării înscrisurilor falsificate de inculpați, in conformitate cu dispozițiilor art. 348 Cpp.

În baza art 385/15 pct.l lit. b Cpp respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL NEAMȚ împotriva, aceleiași decizii penale, în ceea ce privește celelalte motivele de recurs invocate.

În baza art. 192 al.3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Il. În baza art 385/15 pct.l lit. a Cpp respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-parte civilă Ministerul Finanțelor Publice-Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice N, declarat împotriva aceleiași decizii penale.

În baza art. 192 al.2 Cpp obligă recurenta-parte civilă să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare.

III. In baza art 385/15 pct.l lit. b Cpp respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții-inculpați, G si, mpotriva aceleiași decizii penale.

Constată ca recurentii-inculpați, G si, si intimata inculpată au avut apărători aleși.

In baza art. 189 Cpp dispune plata din fondurile MJ a onorariilor avocaților din oficiu (300 lei), către Baroul B(150 lei) către Baroul

In baza art. 192 al.2,4 Cpp obligă fiecare recurent-inculpat să plătească statului câte 100 lei, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată in ședință publică azi 17.01.2008.

PREȘEDINTE, Pentru JUDECĂTOR 2: Iulian Huiban

- - - -- A în

Președinte complet,

JUDECĂTOR 3: Bogdan Adrian

- -

Grefier,

Red. -

Red. - /

Red. -

Tehnored. - - 2 ex.

23.01/07.02.2008

Președinte:Ștefan Nimineț
Judecători:Ștefan Nimineț, Iulian Huiban, Bogdan Adrian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Spete inselaciune Art 215 cod penal. Decizia 29/2008. Curtea de Apel Bacau Infractiuni silvice Spete. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Bacau Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Bacau