Infractiuni silvice Spete. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ nr. 30
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulian Huiban JUDECĂTOR 2: Ștefan Nimineț
- - - JUDECĂTOR 3: Bogdan Adrian
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public: PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂUa fost reprezentat prin procuror:
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul G, împotriva deciziei penale nr. 504/A din 22 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat - asistat de apărător ales av. și consilier juridic pentru intimata parte civilă.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - precizează că s-a formulat recurs. motivele acestuia vizând doar latura civilă a cauzei întrucât activitatea infracțională a inculpatului a constat în achiziționarea de lemne pe timp de iarnă pentru maternitate și școală.
S-a constatat că au fost tăiați doar 59 de salcâmi, lucru dovedit prin numărarea cioatelor și 68, cum s-a reținut.
Față de faptul că fost reținută o cantitate, solicită admiterea recV. fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic - având cuvântul pentru intimata parte civilă - precizează că atunci când reprezentantul Ocolului Silvic a făcut constatarea, inculpatul nu a contestat-o și consideră că instanța a apreciat corect prejudiciul cauzat având în vedere că inculpatul - care avea calitatea de primar - și-a permis, fără a lua legătura cu instituția, să taie materialul lemnos, deși salcâmii tăiați erau pentru combaterea eroziunii.
Solicită respingerea recV. și obligarea inculpatului la plata prejudiciului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recV. formulat de inculpat întrucât a fost corect stabilit prejudiciul.
Recurentul inculpat - având cuvântul - precizează că se raliază concluziilor apărătorului său.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recV. penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.206/26.06.2006 pronunțată în dosarul penal nr. 313/2005 al Judecătoriei PODU TURCULUI, în temeiul art. 11 pct.2 lit. a cpp cu aplicarea art. 10 lit. d cpp a fost achitat inculpatul G, fiul lui si, născut la 16 aprilie 1946 în., județul B, domiciliat în., satul, județul B, cetățean R, având studii liceale, primar al comunei, județul B, stagiul militar îndeplinit, căsătorit, fără antecedente penale, pentru infracțiunile de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 32 (1) cu referire la art.32 (3), art. 32 (4) lit. a din OG 6/1998, furt de arbori, prev. de art. 98(1) cu referire la art. 98 (3) din 26/1996, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 cod penal, fals intelectual, prev. de art. 189 cod penal și uz de fals, prev. de art. 291 cod penal.
În temeiul art. 14 si 346 (2) cod procedură penală au fost respinse pretențiile civile ale părții vătămate Societatea Națională "Îmbunătățiri Funciare" SA - Sucursala
În temeiul art. 192(3) CPP cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Inculpatul G locuiește în com. jud. B și îndeplinea funcția de primar al com..
Din cercetările efectuate în cauză s-a constatat că la data de 20.01.2003 organele de poliție au fost sesizate de către SNIF B și de cetățenii com. cu privire la faptul că persoane necunoscute au tăiat și sustras din plantația antierozională punctul, identificată cadastral prin PP nr. 2524, tarlaua 55 situată pe raza com. fără aprobarea organelor silvice și a SNIF SA Sucursala B care o avea în administrare.
În urma verificărilor s-a evidențiat faptul că la data de 06.01.2003
primăria com. a făcut o adresă către B prin care solicita
marcarea de material lemnos, esență salcâm, în cantitate de 250 mc. în vederea
aprovizionării cu lemne de foc a școlilor, dispensarului medical, grădinițelor și
consiliului local din comună.
În adresă se specifică și locurile unde urma să se facă marcarea, respectiv tarlaua 13, parcelele 665, 679 și tarlaua 55, parcela 2563. Această adresă a fost înregistrată la și aprobată cu specificația că marcarea să se facă numai la produsele accidentale sau de igienă conform OM nr. 264/1999 și Legea 26/1996.
În baza acestei aprobări la data de 10.01.2003 s-a prezentat la Primăria com. tehnicianul G de la Ocolul Silvic în vederea identificării și marcării de material lemnos în parcelele solicitate de Primăria com..
Întrucât în parcelele în care s-a solicitat marcarea nu au fost identificați arborii conform recomandărilor, tehnicianul din cadrul Ocolului Silvic nu a marcat nici un, neaprobând tăierea lor, precizând că aceștia nu sunt uscați și nici pentru igienizare.
Cu toate că inculpatul G nu a avut acordul Ocolului Silvic, s-a deplasat în ziua de 10.01.2003 în punctul parcela 2524 tarlaua 55 pentru a tăia arbori de salcâm.
Inculpatul Gad at dispoziție și numiților, să meargă împreună și să taie lemne susținând că terenul aparține primăriei.
Astfel inculpatul împreună cu cele două persoane precum și cu alți cetățeni s-au deplasat cu căruțele în punctul indicat unde au doborât cu drujbele mai mulți arbori esență salcâm, doborând circa 4 mc material lemnos pe care 1-a încărcat în mai multe căruțe și 1-a transportat la primărie, cabinetul medical și școlile din comună.
A doua zi, în baza aceleiași dispoziții, inculpatul G împreună cu aceleași persoane s-au deplasat în același punct unde au continuat să taie arbori de esență salcâm, transportându-1 tot la școli și dispensar.
Foile de însoțire ale materialului lemnos au fost completate ulterior de către inculpatul G care a luat foile de însoțire ale materialului lemnos de la exploatarea din punctul în cursul anului 2002 acestea nemaifiind valabile și în cursul anului 2003.
Terenul de pe care s-au tăiat salcâmii se încadrează în categoria terenurilor de vegetație forestieră cu funcție de protecție a solului și este administrat de SNIF SA
Prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunilor a fost de 44.736.265 lei, nerecuperat, partea vătămată SNIF SA B constituindu-se parte civilă în procesul penal cu această sumă, însă o expertiză ulterioară a stabilit că prejudiciul este în sumă de 10.089.690 lei.
Față de împrejurările în care au fost săvârșite faptele, instanța a constatat că acestora le lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, intenția inculpatului de a săvârși fapte penale.
Inculpatul a fost determinat să acționeze în calitate de primar pentru a asigura materialul lemnos necesar încălzirii instituțiilor subordonate în condițiile unor temperaturi scăzute.
Așa fiind, văzând dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a cu C.P.P. aplicarea art. 10 lit. d inculpatul C.P.P. a fost achitat pentru toate cele 5 infracțiuni.
Cât privește latura civilă, instanța a constatat că inculpatul nu și-a creat nici un folos material personal, că materialul lemnos a fost folosit pentru încălzitul școlilor, dispensarului medical, unități care sunt în administrarea consiliului local. In aceste condiții, unitatea păgubită are calea unei acțiuni civile îndreptate împotriva Consiliului Local al., care este administrată în condițiile legii, domeniul public și privat al comunei.
În consecință, pretențiile civile ale SNIF SA B au fost respinse.
În temeiul art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel, inculpatul, G care a criticat hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie, considerând că faptele sale nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii. Prin decizia penală nr. 832/A/14.12.2006, Tribunalul Bacăua admis apelul declarat de inculpat, a desființat sentința în cea ce privește condamnarea inculpatului și reținând cauza spre rejudecare a achitat pe inculpat în temeiul art. 11 punctul 2 lit."a" raportat la art. 10 "b indice 1 cod penal reținând că faptele nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii.
Împotriva acestei decizii a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău în motivarea căruia a susținut că faptele prezintă pericol social și prin urmare inculpatul trebuia condamnat. Prin decizia penală nr. 349 din 26 aprilie 2007 Curtea de Apel Bacă a admis recursul procurorului, a casat în întregime decizia tribunalului și a trimis cauza spre rejudecare a apelului declarat de inculpat la aceiași instanță, reținând în motivare că instanța nu a examinat incidența în cauză a dispozițiilor art. 18 indice 1 cod penal și pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 cod penal și art. 291 cod penal.
În temeiul art.378 cod procedura penala, verificând hotărârea atacată pe
baza lucrărilor și a materialului de la dosarul cauzei, Tribunalul a constatat
următoarele:
Potrivit art. 18 indice 1 cod penal nu constituie infracțiune fapta prevăzută
de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de
lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu
prezintă gradul de pericol social al infracțiunii. În speță, în ceea ce privește
împrejurările concrete de comitere a faptelor, din actele dosarului instanța de
apel a constatat că la data de 6 ianuarie 2003, inculpatul care era primar în
localitatea a solicitat marcarea de arbori pentru tăiere, material
lemnos, în cantitate de aproximativ 250 metri cubi, deoarece în condițiile de
ger excesiv, și iarnă grea, ce au fost notorii pentru anul 2003, era necesar să
aprovizioneze corespunzător condițiilor climatice, școlile, dispensarul medical
și consiliul local. Așadar procurarea lemnelor constituia o necesitate reală,
stringentă pentru entitățile comunității și în interesul acesteia și nicidecum un
interes particular susceptibil de amânare. S-a constatat de asemenea că în adresă
au fost specificate și locurile de marcare respectiv în parcelele 665, 679, 55 și
parcela 2563. La s-a aprobat marcarea parțială cu referire la
arborii accidentați și pentru necesitați de igiena, fără a se lua în considerarea
realitatea și gravitatea situației din teren care impunea cu necesitate în condiții
de iarnă grea cu viscol și ger aprovizionarea cu material lemnos, cu atât mai
mult cu cât primăria nu mai avea în acel moment nici o altă posibilitate de
suplimenta din altă sursă necesarul de lemn pentru încălzire. In baza acestei
aprobări dispusă fără o verificare prealabilă în teren un tehnician de la Ocolul
Silvic s-a prezentat la locul de unde trebuiau marcați arborii însă negăsind
arbori accidentați nu marcat nici un și nici nu a analizat situația concretă
a fondului de arbori din zonă pentru a sesiza pe cei care l-au trimis în teren că în
zonă există fond disponibil care ar fii putut să fie exploatat. În acesta condiții,
deși lemnele erau necesare pentru buna funcționare a unor instituții ale statului
care potrivit legislației în vigoare se aflau în serviciul cetățenilor și
comunității, specialistul ocolului silvic a părăsit localitatea, iar inculpatul
rămas cu situația nerezolvată deși aceasta nu suferea nici măcar amânare,
deoarece la dispensar bolnavii nu pot fi ținuți în frig pe timpul consultațiilor cu
atât mai mult cu cât iarna anului 2003 cunoscut adevărate valuri de epidemii
cauzate de frig și nici elevii nu pot învăța fără căldură. In aceste condiții dificile
și constatând că zona avea lemn de esență inferioară salcâm, care putea să fie
exploatat, inculpatul,pentru a evita suferințe cauzate de frig pentru categoriile de persoane reținute mai sus a luat hotărârea de a procura lemne prin tăiere nemarcată. In acest scop acesta a trimis muncitorii în teren iar aceștia au tăiat 22 metri cubi de lemn, pe care l-au împărțit pentru încălzirea școlilor din comună, pentru dispensar și pentru birourile primăriei. Deoarece pentru transportul materialului lemnos erau necesare documente de transport și cum inculpatul nu dispunea de nici un fel de posibilitate de a procura asemenea documente, întrucât lemnul trebuia transportat la cei aflați în criză, acesta găsind la primărie niște formulare de foi de însoțire mai vechi din anul 2002 rămase de la exploatarea ", le-a completat și le-a utilizat ca atare deși pentru anul 2003 acestea nu mai aveau valabilitate. Transportul materialului lemnos a constituit însă o operațiune fizică reală deoarece lemnele au fost la beneficiari și față de condițiile grele ce necesitau încălzire, starea de criză și necesitate rezolvării urgente a acesteia este evident întocmirea de acte de transport ca documente false și utilizarea acestora în sensul deținerii de transportator pentru a-și justifica cursa pe drum, constituie activități care în contextul arătat nu au prezentat însemnătate și nu au produs urmări deoarece lemnele au fost predate la destinatari iar pe timpul transportului nu a efectuat nimeni nici un control asupra actelor. In aceste împrejurări concrete rezultă fără nici o îndoială că nici una din faptele imputate inculpatului nu prezintă pericolul social al infracțiunii. Astfel deși acestea sunt prevăzute de legea penală totuși ele nu pot fi calificate ca infracțiuni deoarece în condiții de criză participația improprie tăierea și furtul de arbori prevăzute de art. 31 alin. 2 raportat la art. 31 alin. 3,4 lit."a" din legea nr.75/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal și art. 31 alin. 2 cod penal raportat la art. 98 alin. 1 și 3 din Legea 26/1996, fals intelectual prevăzut de art. 289 constând în completarea acelor formulare și plăsmuirea de documente de transport și uz de fals prevăzut de art. 291 cod penal constând în deținerea acestora pentru justificarea cursei, nu au adus decât atingeri minime valorilor sociale ocrotite iar prin conținutul lor concret sunt lipsite în mod vădit de importanță astfel încât nu mai pot fi considerate că pericolul social al infracțiunii.
În aceste împrejurări analizând gravitatea faptelor comise, în raport de circumstanțele reale de comitere și finalitatea urmărită în timpul unei crize generată de iarna grea, aprecierea lipsei pericolului social este justificată.
În conformitate cu dispozițiile art. 18 indice 1 alin. 2 cod penal la această stabilire concretă a gradului de pericol social pe lângă modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările comiterii, urmările nesemnificative produse care au fost relevate mai sus, instanța trebuie să aibă în vedere și persoana și conduita inculpatului care a avut permanent o conduită civilizată în comunitate, căutând să aducă servicii acesteia și să asigure condiții bune în situații critice pentru ca instituțiile subordonate statului și aflate în serviciul obligatoriu al comunității să poată funcționa corespunzător.
Inculpatul nu a comis anterior alte abateri și nu are antecedente penale. În raport de aceste aspecte s-a constatat că prin aprecierea greșită a pericolului social instanța de fond a condamnat în mod greșit pe inculpat.
Pe cale de consecință, rejudecând apelul și în baza argumentației precizată în motivare, Tribunalul Bacău, prin decizia penală nr.504/A din 22.2007, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală a admis apelul declarat de apelantul inculpat împotriva sentinței penale nr.206/26.04.2006 pronunțată în dosarul nr.313/2006 al Judecătoriei PODU TURCULUI numai cu privire la condamnarea inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art.31 alin.2 Cod penal raportat la art.31 alin.3,4 lit.a din Legea 75/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.31 alin.2 Cod penal raportat la art.98 alin.1,3 din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.289 și art.291 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal și în consecință:
A desființat sentința apelată sub aspectul arătat, a reținut cauza spre rejudecare și în fond:
În temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b indice 1 Cod pr.penală și a art.18 Cod penal a achitat pe inculpatul (cu date de stare civilă cunoscute) pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la tăierea de arbori prevăzută de art.31 alin.2 Cod penal raportat la art.31 alin.3,4 lit.a din Legea 75/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, participație improprie la furt arbori prevăzută de art.31 alin.2 Cod penal raportat la art.98 alin.1,3 din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, fals intelectual prevăzut de art.289 și uz de fals prevăzută de art.291 Cod penal toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, întrucât faptele nu prezintă pericolul social al unor infracțiuni.
În temeiul art.18 alin.3 Cod penal în referire la art.91 lit.c Cod penal s-a aplicat inculpatului G sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 400 lei RON.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
S-a constatat că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
În temeiul art.192 alin.3 cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva deciziei penale nr.504/A din 22.2007, a declarat recurs în termen, numai inculpatul Apărătorul ales al inculpatului G, dar și inculpatul personal, au arătat că înțeleg să critice hotărârile pronunțate de prima instanță și de instanța de apel, numai pe latură civilă.
Dacă latura penală a cauzei, a fost legal rezolvată de Tribunalul Bacău, în schimb obligarea inculpatului la plata sumei de 37.593.500 lei către - Sucursala M Sud, nu este corectă.
În realitate nu a dispus în calitate de primar tăierea a 68 arbori din esență salcâm, ci doar 58 arbori și prin urmare prejudiciul nu este cel indicat în hotărârea primei instanțe, hotărâre menținută sub aspectul laturii civile, de instanța de apel.
Recursul declarat este nefondat.
Conform procesului-verbal de constatare întocmit de organul silvic din 16.01.2003, nota de evaluare a prejudiciului întocmită de același organ, din conținutul adresei nr.3379 din 10.06.2003, în tocmită de partea civilă, rezultă că s-au tăiat 68 de arbori, cu un volum total de 34,563 mc. masă lemnoasă, iar valoarea prejudiciului, fără TVA, este de 37.593.500 lei, sumă la care inculpatul a fost obligat în mod corect, de instanțele a căror hotărâri sunt criticate.
Arborii tăiați aveau rol de protecție a solului, această operațiune făcându-se fără aprobare legală.
Este adevărat că la instanța de fond, s-a efectuat o expertiză, constatându-se 59 cioate, dar acest număr de cioate a fost indicat de delegatul Primăriei, deși, pe teren, s-a constatat că au fost mai9 mult de 59 arbori de salcâm tăiați, așa cum s-a constatat în expertiză.
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G, împotriva deciziei penale nr.504/A din 22.2007, a Tribunalului Bacău.
Se va constata că recurentul a avut apărător ales.
În conformitate cu art.192 al.2 Cod pr.penală, recurentul va fi obligat să plătească suma de 60 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOLTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b, Cod pr.penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.504/A din 22.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Constată că recurentul a fost asistat de apărător ales.
În conformitate cu art.192 al.2 Cod pr.penală, obligă recurentul să plătească suma de 60 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 17.01.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
Red.
Red./
Red.
Tehnodact. 2 ex.
21/31.01.2008.
Președinte:Iulian HuibanJudecători:Iulian Huiban, Ștefan Nimineț, Bogdan Adrian
