Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 134/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 134/2009
Ședința publică din 05 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul C împotriva deciziei penale nr. 10/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat și apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, avocat, solicită să se ia act de încetarea mandatului apărătorului desemnat din oficiu, prin prezentarea apărătorului ales al inculpatului.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului, avocat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și în temeiul dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit.1raportat la art. 3859pct. 21, 13 și 18 Cod procedură penală, trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel. În subsidiar solicită casarea hotărârilor atacate și achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală.
Învederează instanței faptul în apel inculpatul nu a primit citație, la dosar existând fila de comunicare a citației, dar inculpatului neparvenindu-i citația. Pentru aceste motive apreciază că instanța a pronunțat o soluție în condițiile în care inculpatul nu a avut cunoștință de existența procesului, sens în care solicită trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel.
Dacă se apreciază că procedura de citare a inculpatului în faza apelului este îndeplinită, solicită a se reaprecia probele administrate în cauză. Arată că din probele dosarului a rezultat fără îndoială că inculpatul nu a pornit motorul mașinii, existând în acest sens declarația părții vătămate din care rezultă că inculpatul s-a folosit de planul înclinat și a folosit doar frâna de mână pentru a permite unei alte mașini să iasă din parcare. Pentru aceste motive solicită a se constata că în speță lipsește latura obiectivă a infracțiunii și a se pronunța o soluție de achitare a inculpatului. Precizează că art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 incriminează conducerea autoturismului cu sistem de propulsie acționat de un motor care să-i confere autonomie de deplasare. Pentru aceste motive solicită înlăturarea condamnării inculpatului.
Reprezentantul Parchetului, în ce privește primul motiv de recurs, apreciază că nu se impune reluarea judecății, față de împrejurarea că nu există vreun viciu de procedură. Cu privire la fondul judecății, învederează instanței faptul că punerea în mișcare a unui autovehicul poate avea și alte variante, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul C, având ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1622/2008 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Devaa condamnat pe inculpatul C la 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 74, 76 lit. d Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a (teza II), lit. b Cod penal.
În baza art. 81, 82 Cod penal a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a pedepsei accesorii aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal.
În baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În dimineața zilei de 11.08.2007 după ce în noaptea anterioară C consumase băuturi alcoolice, acesta s-a urcat la volanul autoturismului cu nr. de înmatriculare -, marca 1310 și în timp ce efectua o manevră cu spatele, pe - din municipiul D, inculpatul a acroșat ușor autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare -, condus de martorul.
Incidentul a avut loc în momentul în care inculpatul intenționa să pună în mișcare autoturismul, parcat pe -, în fața blocului O 4 din municipiul
Întrucât martorul i-a solicitat inculpatului să se prezinte la sediul poliției din municipiul D pentru a se constata de către lucrătorii de poliție ce anume s-a întâmplat, astfel încât să poată obțină un act doveditor, în baza căruia să poată efectua operațiunile de reparare a vehiculului, Caf ost de acord, deplasându-se împreună cu în fața agenților de poliție.
După ce inculpatul și celălalt șofer au declarat în fața polițiștilor ce anume s-a întâmplat, inculpatul Caf ost testat cu aparatul etilotest marca, rezultând împrejurarea că acesta are o alcoolemie în sânge în valoare de 1,08 mg/l.
În aceste condiții inculpatul a fost condus la sediul Spitalului Județean D - H unde, cu acordul acestuia, la interval de o oră, i-au fost recoltate două probe biologice de sânge.
Din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 1348, 1349/13.08.2007, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală H - D au rezultat următoarele valori ale alcoolemiei: 2,15 gr.0/00, orele 12 și 1,95 gr0/00, orele 13.
Inculpatul nu a declarat în fața lucrătorilor de poliție sau în fața instanței de judecată că ar mai fi consumat băuturi alcoolice după producerea evenimentului rutier mai sus descris.
Instanța de fond a constatat că locul unde s-a produs evenimentul rutier, în contextul în care inculpatul a manevrat, în mod greșit, autoturismul fiind sub influența băuturilor alcoolice, este un drum public. Această împrejurare a rezultat din declarațiile date de inculpat și martorul în fața lucrătorilor de poliție; în mod explicit aceștia au indicat în schița întocmită pe declarațiile consemnate de polițiști, locul exact unde s-a produs incidentul, menționându-se intersecția dintre - și strada - din municipiul
Aprecierile personale, de natură pur subiectivă ale inculpatului C care a indicat în fața instanței de judecată împrejurarea conform căreia consideră că - nu constituie drum public, pe motiv că "drum public este numai acolo unde circulă pietoni și mașini" nu are nicio relevanță din punct de vedere juridic.
Cu privire la circumstanțele și împrejurările concrete, anterioare producerii incidentului, instanța a privit cu rezervă declarația dată de inculpat, care a indicat că a intenționat doar să "mute mașina", pentru ca un alt vehicul să poată ieși din parcare, în timp ce martorul, ce se afla împreună cu inculpatul, înainte de a coborî din apartament, a declarat că inculpatul a coborât "să ia din autoturism o mașină de tuns, pentru a mă tunde".
Instanța de fond a constatat că inculpatul nu numai că a condus pe drumurile publice un autovehicul, având în sânge o alcoolemie de 2,15 gr.0/00, dar a și produs un eveniment rutier, chiar dacă acesta a avut loc imediat după punerea în mișcare a vehiculului. Incidentul s-a produs tocmai datorită faptului că în condițiile ingerării de alcool, puterea de concentrare a acestuia s-a diminuat, acroșând un alt autoturism, condus de martorul.
În ceea ce privește recoltarea probelor biologice de sânge, instanța de fond a apreciat că a fost respectată întreaga procedură, relativă, la transportarea și depozitarea acestora în condiții de siguranță, astfel încât probele să poată fi conservate, fără a se permite alterarea lor. Astfel, probele biologice de sânge au fost preluate de SJML D - H, în data de 13.08.2007 și au fost prelucrate în aceeași zi. În momentul preluării probele nu prezentau semne de alterare, iar în decurs de 48 de ore nu se putea produce alterarea produsului biologic, recoltarea efectuându-se prin truse standard de prelevare a sângelui, ce conțin florură de sodiu, care este anticoagulant și conservant. Așadar, întreaga procedură de prelevare și conservare a probelor biologice de sânge a fost efectuată în conformitate cu Ordinul nr. 376/10.04.2006 emis de Ministerul Sănătății, în care se precizează că probele biologice pot fi păstrate în frigider, în sediile unităților de poliție, timp de maximum 3 zile (art. 14 al. 3).
Referitor la dreptul de a nu contribui la propria incriminare, drept ce a fost recunoscut, în mod explicit, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, încă din anul 1993 (Hotărârea Funke vs Franța, din data de 25.07.1993; Hotărârea Saunders vs Marea Britanie, din data de 17.12.1996; Hotărârea Condrou vs Marea Britanie, din data de 02.05.2000), instanța a constatat că declarațiile date de inculpatul C, în fața organelor de poliție sunt rezultatul expresiei libere a manifestării acestuia de voință, ceea ce conduse la concluzia că nu s-a adus atingere substanței dreptului de a nu contribui la propria incriminare (în acest sens, a se vedea și Hotărârea Heaney și McGuiness vs Irlanda din data de 21.12.2000). Deși Curtea a statuat că normele ce reglementează dreptul la tăcere și dreptul de a nu contribui la propria incriminare sunt recunoscute ca fiind în centrul noțiunii de proces echitabil (Hotărârea John Murray vs Marea Britanie, din data de 08.08.1996) s-a arătat că acestea nu au un caracter absolut, important fiind gradul de presiune exercitat în cauză, gradul de coerciție, la care au recurs reprezentanții autorității statului.
În aceste condiții instanța a apreciat că au fost respectate toate garanțiile procesuale prescrise de legislație europeană, referitoare la protecția drepturilor omului, în contextul în care, în faza de urmărire penală în lumina dispozițiilor art. 70 al. 2 Cod procedură penală și art. 4 Cod procedură penală, în prezența unui apărător ales, i s-a adus la cunoștință inculpatului dreptul de a nu da nicio declarație, precum și împrejurarea că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa. Mai mult decât atât, în fața instanței, în aceleași împrejurări și cu aducerea la cunoștință a acelorași drepturi, Cad at o declarație amănunțită cu privire la circumstanțele în care a avut loc incidentul.
Fapta astfel cum a fost prezentată mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată (conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală).
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal.
Împotriva sentinței a declarat apel, în termen, inculpatul.
În motivarea apelului s-a susținut că inculpatul nu a condus autoturismul, în condițiile în care se afla sub influența băuturilor alcoolice, pe un drum public, astfel încât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost condamnat.
S-a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală.
Prin decizia penală nr. 10/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul C, iar în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
Instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la fapta reținută în sarcina acestuia, pe baza probelor administrate în cauză, a căror apreciere s-a făcut în condițiile prev. de art. 63 al. 2 Cod procedură penală.
Din procesul verbal încheiat la data de 13 august 2007 (fila 5 dosar urmărire penală) coroborat cu declarațiile inculpatului și ale martorului și având în vedere schițele întocmite de aceștia (filele 12 și 13 verso dosar urmărire penală) rezultă că incidentul în urma căruia inculpatul a lovit mașina martorului s-a produs pe drumul public, respectiv în apropierea intersecției dintre străzile - și - din municipiul
Instanța de fond a reținut în mod corect că inculpatul fiind sub influența băuturilor alcoolice s-a urcat la volanul autoturismul său și a efectuat o manevră cu spatele acroșând ușor autoturismul martorului pe -, care este drum public.
Prin urmare s-a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 10 lit. d Cod procedură penală.
S-a făcut o încadrare juridică legală a faptei.
Prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepsei, având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv: limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege în condițiile reținerii de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, gradul de pericol social concret al faptei, împrejurările concrete în care s-a săvârșit fapta, nivelul alcoolemiei și datele care caracterizează persoana și conduita inculpatului.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului inculpatul a criticat hotărârea atacată, sub aspect penal, susținând că nu a avut cunoștință de termenul de judecată din 05 ianuarie 2009, nefiindu-i înmânată citația, că se impune o soluție de achitare deoarece nu a condus autoturismul pe un drum public, deplasând autoturismul fără a-i porni motorul, această împrejurare făcându-l să se prezinte singur la poliție.
Inculpatul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin.1 pct. 13, 18 și 21.
Din perspectiva cazurilor de casare invocate, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța apreciază că acestea sunt nefondate din următoarele considerente:
Instanțele au administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt din care rezultă că în data de 11.08.2007 inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism, deși avea o îmbibație alcoolică în sânge de 2,15 gr0/00și a provocat un accident rutier.
Instanțele nu au comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare, deoarece între starea de fapt care rezultă din piesele dosarului și ce spune hotărârea prin cuprinsul ei nu există o contrarietate evidentă și de necontroversat. Astfel, din coroborarea procesului verbal încheiat la 13 august 2007 (f 5 dosar urmărire penală) cu declarațiile inculpatului și ale martorului, cu schițele întocmite (f 12 și 13 dosar urmărire penală) rezultă că incidentul în urma căruia inculpatul a lovit mașina martorului s-a produs pe un drum public, în apropierea intersecției dintre străzile - și din municipiul
Prin executarea unei manevre cu autoturismul, inculpatul având putere independentă de stăpânire și de direcționare a utilizării autoturismului, chiar dacă nu a pornit motorul, l-a condus pe un drum public.
La termenul de judecată din 05 ianuarie 2009, când a avut loc judecarea apelului, inculpatul a fost legal citat, procedura fiind îndeplinită prin afișare; în consecință nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 3859alin. 1 pct. 21 Cod procedură penală.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C împotriva deciziei penale nr. 10/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 280 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 05 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./16.03.2009
jud. apel,
jud. fond
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Maria Elena Covaciu, Leontin
