Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 14/2010. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 14/
Ședința publică din 12 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica
GREFIER - I
Cu participarea Ministerului Public prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, împotriva deciziei penale nr. 438/22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul inculpat asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 11453/2010 emisă de Baroul Constanța - cabinet avocațial.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art. 176 - 181 cod pr. penală.
Se legitimează intimatul inculpat cu carte de identitate KT -, CNP -, i se aduc la cunoștință dispozițiile art. 70 al. 2 cod pr. penală, în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație și i s-a pus în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta precizând că nu dorește să dea nici o declarație în fața instanței de recurs.
Recursul este declarat în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și motivat conform art. 38510cod pr. penală.
Curtea în baza art. 301 cod pr. penală, întreabă părțile dacă mai au cereri, excepții de invocat și văzând că nu sunt, în baza art. 38511cod pr. penală constată recursul în stare de judecată și în baza art. 38513cod pr. penală, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și pe fond, critică pedeapsa ca fiind greșit individualizată, motiv de casare prev. de art. 3859pct. 14 cod pr. penală, în raport de art. 72 cod penal și art. 52 cod penal, referitoare la scopul pedepsei. Solicită majorarea pedepsei raportat la împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, în sensul că inculpatul a condus un autovehicul pe drumurile publice într-o stare foarte avansată de ebrietate, aproape de comă alcoolică, punând în pericol siguranța circulației rutiere, faptă fiind de o gravitate deosebită, și care ar fi putut avea urmări de asemenea foarte grave asupra altor participanți la trafic, dar și asupra inculpatului.
Apreciază că pedeapsa aplicată este prea blândă în raport de gravitatea deosebită a faptei, în contextul în care acest gen de infracțiuni și cu consecințe tragice au căpătat o amploare deosebită, care trebuie avută în vedere la individualizarea pedepsei și care prevalează asupra celorlalte aspecte de ordin personal reținute în favoarea inculpatului.
Apărătorul intimatului inculpat, avocat, solicită respingerea recursului, menținerea deciziei recurate ca temeinică și legală, întrucât instanța de apel în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului și a individualizat pedeapsa, aplicând o pedeapsă corect dozată, înlăturând deja circumstanțele atenuante, iar scopul acesteia este realizat, cu atât mai mult cu cât nu s-a întâmplat nici un incident, chiar dacă infracțiunea este una de pericol, apreciază că nu este o infracțiune prea gravă.
Intimatul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului.
CURTEA
Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele;
Prin sentința penală nr 933/P din 19 05 2009 pronunțată în dosarul penal nr -, Judecătoria Medgidiaa hotărât:
În baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a și c și alin. 2 cod pen. raportat la art. 76 lit. d cod pen.:
A condamnat pe inculpatul la o pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
În baza art. 81 cod pen. suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, calculat conform disp. art. 82 pen.
În baza art. 71 cod pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a, b și c - constând în dreptul de a mai conduce vreun autoturism - cod pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 5 cod pen. suspendă executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În baza art. 359 pr.pen. atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și art. 84 cod pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art. 191 cod pr.pen. obligă pe inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat de 300 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 12.12.2008, inculpatul a condus autoturismul marca Opel, cu numărul de înmatriculare -, din direcția blocului VS 16 către blocul VS 22.
Inculpatul a fost depistat conducând în trafic.
Astfel a fost condus pentru recoltarea probelor de sânge.
Conform buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 3220, 3221/2008 emis de SML C,inculpatul avea o alcoolemie de 2,70 %o - proba I și de 2,85 g% - proba II.
Inculpatul nu a contestat buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie.
Material probator:
- procesul verbal de constatare a accidentului;
- buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 3220, 3221/2008 emis de SML;
- rezultatul alcotestului;
- declarația martorului -, din care rezultă situația de fapt așa cum a fost reținută mai sus;
- atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, inculpatul avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a faptelor.
Instanța de fond, având în vedere probele administrate în cauză și analizate mai sus, care nu se contrazic, a reținut situația de fapt expusă și vinovăția inculpatului la săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.
Încadrarea juridică:
În drept, fapta inculpatului care, la data de 12.12.2008, a condus pe drumurile publice un autovehicul, având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,70 %o - proba I și de 2,85 g% - proba II, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducea unui autovehicul, pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep.
Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, instanța a reținut ca formă a vinovăției intenția directă.
La stabilirea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 cod pen. respectiv, limitele de pedeapsa prevăzute de lege, modul și împrejurările de săvârșire a faptelor, gradul de pericol social relativ ridicat al faptelor, datele personale ale inculpatului respectiv vârsta de 45 ani, studiile, are loc de munca, fără antecedente penale, precum și atitudinea sinceră de recunoaștere și regret a faptelor.
Totodată instanța a avut în vedere și probele administrate în circumstanțiere respectiv caracterizarea de la locul de muncă și declarația martorului, din care rezultă comportamentul bun în societate.
Având în vedere toate aceste împrejurări instanța a reținut totuși, în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a și c Cod penal, sens în care va aplica o pedeapsă cu închisoarea sub minimul special prevăzut de lege, în limitele stabilite de art. 76 cod pen.
Instanța, în raport cu criteriile de mai sus și văzând ca sunt întrunite cerințele art. 81 cod pen. a apreciat ca scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatului poate fi realizat și fără executarea acesteia în regim de detenție, urmând astfel să suspende condiționat executarea pedepselor pe durata termenului de încercare compuse din durata pedepsei la care se va adăuga termenul fix de 2 ani, conform disp. art. 82 cod pen.
În ceea ce privește interzicerea cu titlul de pedeapsă accesorie, a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, c Cod penal, instanța constată în baza art. 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului, corelat cu art. 1 din Legea 30/1994 privind ratificarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a protocoalelor adiționale la aceasta convenție și cu art. 11 din Constituția României, inaplicabilitatea de plano a acestor dispoziții legale interne, în lumina celor statuate de C in cauza Hirst Marii Britanii.
Astfel, Curtea a stabilit că interzicerea absolută a drepturilor electorale, automată și discreționară, ca urmare a condamnării unei persoane la o pedeapsă privativă de libertate, este de natură să încalce dreptul prevăzut de articolul 3 din Protocolul nr. 1, constând în dreptul la alegeri libere.
În acest sens, Curtea nu poate accepta o interzicere absolută a dreptului de vot al unui condamnat, indiferent de circumstanțe, în temeiul dreptului intern și intră în marja de apreciere a fiecărui stat stabilirea de limitări ale drepturilor cetățenești, fie pe cale legislativă, fie pe cale judiciară a individualizării sancțiunilor, cu singurul amendament al stabilirii unor criterii rezonabile și pertinente, ținând de natura sau de gravitatea faptelor săvârșite.
Pe cale de consecință, instanța urmează a nu face aplicabilitatea art. 64 alin. 1 lit. a teza I Cod penal, constând în interzicerea dreptului de a alege autoritățile publice sau în funcții elective publice.
În ceea ce privește drepturile prevăzute la lit. c ale art. 64 Cod penal, văzând cele statuate de C în cauzeleCumpănă și Mazăre contra României, respectivși Pârcălab României, în temeiul acelorași texte legale amintite anterior, precum și al art. 71 alin. 2 Cod penal, nu va dispune interzicerea, cu titlul de pedeapsă accesorie, nici a acestor drepturi.
De altfel, ÎCCJ, prin decizia nr. LXXIV (74) din 5 noiembrie 2007, urmare a recursului în interesul legii, a statuat că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței.
Astfel, în baza art. 71 cod pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a și b cod pen.
Totodată, față de natura infracțiunilor săvârșite instanța a apreciat necesar a fi interzis și dreptul de a mai conduce un autoturism prev. de art. 64 lit. cod pen.
În baza art. 359 cod. pr.pen. instanța a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 și 84 cod. pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni in cursul termenului de încercare.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia, jud. C, a fost soluționat prin decizia penală nr. 438/22.10.2009 a Tribunalului Constanța, decizându-se admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și, urmare rejudecării, au fost înlăturate circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c și al. 2 rap. la art. 76 lit. d cod penal reținute în favoarea inculpatului. Totodată, s-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului, de la 6 luni închisoare la 1 an și 4 luni închisoare, precum și termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei, de la 2 ani și 6 luni la 3 ani și 4 luni, calculat de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale hotărârii de fond și s-a dispus plata onorariului avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, din fondul către Baroul Constanța.
În temeiul prevederilor art. 192 al. 3 cod pr. penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, tribunalul a reținut următoarele;
In ce priveste existenta infractiunii de conducere a unui autovehicul avand in sange o concentratie alcoolica peste limita prevazuta de lege, instanta de fond a facut o corecta apreciere a probelor dosarului, retinand ca aceasta se confirma, ca si vinovatia inculpatului.
Astfel, procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante incheiat la 12 12 2008 in prezenta martorilor asistenti si - confirma faptul ca inculpatul a condus la data respectiva, orele 23,35, autoturismul marca Opel cu nr - in timp ce se afla sub influenta alcoolului, iar buletinul de analiza toxicological-alcoolemie nr 3220-3221 din 15 12 2008 stabileste ca la momentul conducerii autoturismului inculpatul avea in sange o alcoolemie de aproximativ 2,65 gr%o, cata vreme la 20 minute dupa aceea, la 23,55 avea o alcoolemie de 2,70%o, aceasta fiind in crestere, dupa o ora fiind de 2,85%o.
Inculpatul a recunoscut ca a condus aututorismul stiind ca se afla sub influenta alcoolului, apararea sa fiind in sensul ca s-a deplasat cu autorurismul pe o distanta scurta de drum.
In ce priveste individualizarea pedepsei, tribunalul apreciaza ca circumstantele reale ale faptei nu justifica retinerea de circumstante atenuante in favoarea inculpatului.
Valoarea alcoolemiei inculpatului a fost foarte mare, rezultand ca acesta a creat un real pericol potential pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice, atat pentru autoturisme cat si pentru pietoni, cata vreme reflexele de conducator auto ale inculpatului erau foarte mult diminuate.
Nu se justifica retinerea circumstantei atenuante prevazute de art. 74 lit a) Cod penal, intrucat lipsa antecedentelor penale ale inculpatului a fost deja avuta in vedere de legiuitor cand s-au stabilit limitele de pedeapsa pentru infractiunea judecata, iar inculpatul nu a avut o contributie deosebit de buna in societate, remarcabila in raport cu conduita normala a oricarui cetatean, pentru a se retine aceasta circumstanta atenuanta.
In ce priveste circumstanta atenuanta prevazuta de art. 74 lit c) Cod penal, tribunalul retine ca pozitia procesuala a inculpatului nu a fost determinanta la stabilirea adevarului in cauza, cata vreme situatia era pe deplin dovedita prin procesul verbal de depistare in trafic si prin actul medico -legal, precum si prin declaratiile martorilor asistenti. Pe de alta parte, inculpatul a evitat initial sa se supuna testului alcoolscop, iar in faza de judecata a avut o pozitie oscilanta in raport cu cea din cursul urmaririi penale, in sensul minimalizarii faptei. Ca atare, va inlatura ca retinuta nefondat, circumstanta atenunata constand in comportarea sincera si cooperanta cu organele judiciare.
In ce priveste retinerea art. 74 alin 2 Cod penal in favoarea inculpatului, instanta de fond nu a indicat care este acea imprejurare, alta decat cele circumscrise art. 74 lit a) si c), care ar putea fi retinuta drept circumstanta atenuanta, rezultand ca acest text a fost indicat din eroare in continutul dispozitivului. Distanta scurta de drum public pe care a condus inculpatul nu poate constitui o astfel de circumstanta atenuanta, avand in vedere gradul ridicat de pericol social concret al faptei.
Pentru considerentele expuse, va inlatura din sentinta penala apelata circumstantele atenunate retinute inculpatului, si va majora pedeapsa peste minimul special prevazut de lege, corespunzator gradului concret de pericol social al infractiunii.
Va majora corespunzator si termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei, conform dispozitiilor art. 82 Cod penal.
Intrucat nu au fost constatate alte elemente de nelegalitate sau netemeinicie ale sentintei penale apelate, va mentine celelalte dispozitii ale acesteia.
Împotriva deciziei penale nr. 438/P/22.10.2009 a Tribunalului Constanțaa declarat recurs, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, criticând numai individualizarea pedepsei aplicată inculpatului .
În esență, s-a reținut că, raportat la gradul extrem de ridicat al alcoolemiei constatate în sângele inculpatului, aproape de comă alcoolică, pedeapsa de numai 1 an și 4 luni închisoare este prea mică în cuantum, nefiind astfel asigurat scopul pedepsei.
În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de apel în parte și, urmare rejudecării să se majoreze cuantumul pedepsei aplicate inculpatului intimat, corespunzător gravității deosebite a faptei săvârșite de acesta.
Examinând decizia penală nr. 438/P/22.10.2009 a Tribunalului Constanța în lumina criticii din recursul parchetului, a probatoriului administrat, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3856cod pr. penală, curtea constată că este legală și temeinică, iar recursul nefundat pentru următoarele considerente:
Fapta inculpatului, de a conduce pe drumurile publice, respectiv pe str. - din orașul M, jud. C, la data de 12.12.2008 autoturismul proprietate personală, având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,70%o - prima probă și de 2,85%o - a doua probă și care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002 republicată, a fost pe deplin dovedită cu probele administrate în cauză și, de asemenea, încadrată juridic în mod corect.
Reținerea respectivei infracțiuni în sarcina inculpatului intimat și constatarea vinovăției sub forma intenției directe,a atras în mod temeinic și legal condamnarea acestuia la o pedeapsă.
Potrivit prevederilor art. 72 cod penal, la individualizarea pedepsei, instanțele trebuie să țină seama, între altele, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de datele ce caracterizează persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Raportat la criteriile menționate în textul de lege amintit, curtea constată că instanța de apel a evaluat în mod corect faptul că, pericolul creat de inculpat pentru traficul pietonal și auto, prevalează în fața circumstanțelor personale favorabile ale acestuia, înlăturând temeinic circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c cod penal, cu consecința majorării pedepsei la 1 an și 4 luni închisoare.
La stabilirea cuantumului pedepsei aplicate, instanța de apel a avut în vedere și aspectele referitoare la distanța mică (aprox. 200.) ce a fost parcursă, precum și datele personale favorabile persoanei inculpatului, cu deosebire atitudinea sinceră și de regret pe parcursul procesului penal și lipsa antecedentelor penale.
În consecință, curtea apreciază că, datele favorabile ce caracterizează persoana inculpatului intimat, au fost și trebuiau să fie valorizate în procesul de individualizare a pedepsei, justificându-se astfel orientarea cuantumului acesteia, cu puțin peste limita minimă prevăzută de lege, dar și suspendarea condiționată a executării ei.
Criteriile legale de individualizare a pedepsei trebuia să fie deopotrivă reflectate în pedeapsa aplicată, iar prevalența unora sau altora dintre ele este dată numai de raportarea lor la fapta săvârșită și la persoana făptuitorului, fără excese într-o privință sau alta.
Pentru considerentele expuse, curtea constatând că nu se justifică majorarea cuantumului pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare, și că, suspendarea condiționată a executării acesteia este în măsură să asigure scopul preventiv-educativ prevăzut de art. 52 cod penal, va respinge recursul parchetului ca nefondat.
Cum în urma examinării din oficiu a hotărârii recurate nu s-au identificat alte motive pentru o eventuală refomare a acesteia, va fi menținută ca legală și temeinică.
În temeiul prevederilor art. 189 cod pr. penală, onorariu cuvenit apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroul Constanța, pentru avocat.
În conformitate cu prevederile art. 192 al. 3 cod pr. penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515pct. 1 lit. Cod procedură penală;
Respinge recursul ca nefondat formulat Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, împotriva deciziei penale nr.438 din data de 22.10.2009 pronunțată de Tribunalului Constanța, în dosarul penal nr-.
Onorariul avocatului din oficiu în sumă de 100 lei se decontează din fondurile C în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.01.2010.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
I
Red.jud.fond.
Red.jud.apel.G-
Red.jud.rec.-4.02.2010
Dact.IC. 2 ex.
Președinte:Marius Cristian EpureJudecători:Marius Cristian Epure, Zoița Frangu, Viorica